UnitAtile care asigurA ingrijire medicalA pot fi grupate astfei:

- servicii de ingrijire primarA a sAnAtAtii;

- servicii sociale;
- servicii care sA asigure asistentA familiilor cu copii cu handicapuri sau unor familii minoritare cu probleme.
Servicii de ingrijire primarA a sAnAtAtii 1. Dispensarele au urmAtoarele scopuri:
- supragherea sAnAtAtii sugarului si a copilului, pomind de la alimentAre. Va fi promovatA alimentatia naturalA si, atunci cAnd este nevoie, medicul si sora de ocrotire vor da sfaturi privind formula de lapte ce poate fi aleasA, modul de preparare, dirsificarea alimentatiei etc.;
- urmArirea cresterii si dezvoltArii prin mAsurarea periodicA a greutAtii si lungimii si prin area/inscrierea acestora pe curbe de crestere. Orice abatere de la normal va fi indrumatA spre specialis-tul din policlinicA sau spital;
- urmArirea dezvoltArii psihice se va face de asemenea cu ocazia examenelor prenti, copin cu dezvoltare intArziatA vor fi Indrumati spre specialistul neuropsihiatru;
- recomandarea vaccinArilor si efectuarea lor in functie de schema aprobatA in tara respectivA;
- recomandarea tratamentului medicamentos si dietetic pentru bolile usoare si internarea in spitale pentru cele gra;
- activitatea de educatie sanitarA cu pArinti si grupuri de pArinti si vizitele la domiciliu.
Aceasta forma de asistentA sanitarA primarA este foarte utilizatA de toate grupurile socio-economice - in proportie de circa 90%.
2. In unele tAri existA programe de sAnAtate publica care se desfAsoarA in centre speciale. In aceste centre actioneazA medici, asis-tente sanitAre, profesori, invAtAtori, educatori, fizioterapeuA, munci-tori sociali, psihologi, membri ai cultelor religioase. Aceste servicii au posibilitatea sA asigure nevoile medicale ale multor familii, mai ales ale celor sArace. Centrele promoazA ingrijire medicalA primarA pentru pArinti si copii, se ocupA de ificarea familialA, acordA ajutor matern, desfAsoarA programe de educatie sanitarA, oferA sprijin familiilor cu probleme matrimoniale etc. Rolul lor centre este si acela de a obAne resurse comunitare variate, ca de exemplu alocatii pentru copin cu invaliditAti. In tArile cu experientA in acest domeniu s-a demonstrat eficienta deosebitA a acestor servicii. In ultima ani s-a constatat si la noi in tarA o tendinta de infiintare a unor astfei de centre, dar activitatea nu este incA perfectatA.
3. Medicina scolarA este incadratA tot la modulul medicinA primarA. Statul asigurA servicii medicale gratuite tuturor copiilor din scolile de stat. La noi in tarA asistentA sanitarA a scolarului se face la nilul cabinetelor scolare, unde actioneazA fie medicul scolar si asistentA, fie numai asistentA. Rolul acestora este de a depista tul-burAri fizice si malformatii ca cele de dere si de auz, de a depista si asista copin cu probleme de invAtAturA, de a continua progra-mul de imunizare, de a desfAsura o activitate de educatie sanitarA.
4. SanAtatea dentarA. Serviciul de sAnAtate dentarA primarA ar tre-bui sA asigure consult Stomatologie tuturor copiilor, fie prin cabinetele de la nilul policlinicilor, fie prin cabinetele stomatologice scolare. La aceste cabinete se pot practica restaurarea si curAtarea dintilor, extractii dentare, mAsuri minime de ortodontie, educatie sanitarA.

Serviciile sociale

1. Cresele se adreseazA sugarului si anteprescolarului. Sunt crese cu program zilnic si crese cu program sAptAmAnal. Cresele asigurA alimentatia, dormitul, educatia si supragherea medicalA. La aceasta forma apeleazA famiiliile in care ambii pArinti lucreazA si care nu au altA posibilitate de a supraghea copilul.
2. ColectivitAtile prescolare (grAdinitele). Centrele de educatie prescolarA se adreseazA copiilor intre 3 si 6 ani, sau pAnA la intrarea in scoalA. ExistA grAdinite cu orar normal (7-l3) si grAdinite cu orar prelungit (7- 17), unde se asigurA si masa si dormitul. Prezenta nu este obligatorie, dar e de preferat o frecntA bunA, mai ales in ultimul an, cAnd se face pregAtire pentru intrarea la scoalA. Desi unii copii au nevoie de educatie prescolarA, ei nu beneficiazA de ea din cauza sArAciei familiei, care nu-si poate permite plAtirea taxei.
In centrele prescolare copin primesc o educatie ificatA si super-vizatA, dar programul nu este fortat, ci structurat astfei incAt copilul are posibilitatea sA-si aleagA miscarea in actiunile sale. Mediul prescolar permite copilului sA se intAlneascA si sA comunice cu semenii. Spre sfArsitul anului prescolar multi copii sunt capabili sA se achite de sar-cini astfei incAt sA se poatA adapta la scoalA.
In unele tAri functioneazA si alte tipuri de servicii sociale cum ar fi:
- "baby sitting groups": este o modalitate prin care unele familii care se cunosc isi incredinteazA reciproc copin spre supraghere, fArA platA, prin rotatie.
- ingrijire familialA zilnicA: este o facilitate pentru supragherea copilului intre 0-l2 ani de cAtre un personal selectat in acest scop. Se adreseazA farnililor cu nituri financiare man.
Copin proniti din familii cu probleme (pArinA divortati, pArinA decedaA, nituri materiale mici), copin cu boli cronice, cu boli gene-Lice sau copin abandonati in maternitAti, spitale, pe stradA etc)., sunt ocrotiA in leagAne si case de copii prescolari si Scolari, unde se incearcA asigurarea unui mediu optim de crestere si dezvoltare.
Copin cu dirse handicapuri fizice, psihice sau intelectuale sunt institutionalizati separat de copin normali.