Sinuzitele supurate acute reprezinta prezenta exsudatului purulent in interiorul cavitatilor sinuzale, datorita inflamatiei acute a mucoasei sinusurilor.
Supuratia poate fi localizata la un singur sinus (sinuzita maxilara, frontala, etmoidala), poate cuprinde mai multe sinusuri concomitent (polisinuzila) sau poate cuprinde grupul sinusurilor anterioare si posterioare de o singura parle sau bilateral (pansinuzila).
Sinuzitele supurate acute se intilnesc freqvenl atit la adult* oit si la copil, fiind determinate de :
traumatisme (sinuzitele traumatice accidentale, prin arme de foc, barotraumalismul) ;
infectii de origine nazala (eele mai frecvente ;
infectii si supuralii de vecinatate dentare, orbitomaxi-lare. ndcnoamigdalienc) ;
infectia hematogena (rara) ;
conditii nefavorabile de macro- si microclimat (frig, umezeala).

Simptomele comune sinuzilelor supurate acute

Indiferent de sinusul afectat, sinuzitele supurate acute prezinta o simptomatologie comuna care se traduce prin : Subiectiv :
Stare generala alterata. Bolnavul este febril, prezinta o cefalee difuza, nevralgii ale fetei si craniocervieale, ameteala. mapoienta si scaderea capacitatii de munca fizica si intelectuala.
Senzatia de tensiune, de plenitudine irvtranazala. peri-nazala. Trontoorbilara sau de hemieranic este primul simptom caro atrage atentia bolnavului.
Durere spontana, constanta, cu maximum de intensitate la nivelul sinusului afectat. Durerile pot. fi continue sau periodice, eu intensificari paroxistice sau cu orar fix ea in sinuzita frontala. Durerile profunde, cranio-bazale, arala prinderea supurati a sinusurilor posterioare sfeno-etmoidalc.
Rinoree purulenta, abundenta, reprezentind semnul major al sinuzilelor supurate acute. Scurgerea nazala se produce predominant unilateral, de partea sinusului afectat. Rinoreea poate fi insolita de mici epislaxisuri.
Obstructia nazala predominant unilaterala, rompromi-tind partial sau total respiratia nazala. Obstructia nazala este intermitenta, favorizata de clinostatism, aecentuindu-se in cursul noptii.
- Tulburari senzoriale (hiposmie sau anosrnie temporala datorite empiemului sinuzal si bipereslezii ale mucoasei pilu-itare).

Obiectiv ;

a La inspectie se constata tumefierea moderata si difuza a regiunii maxilo-jugale sau nazo-etmoido-orbitale de partea bolna si roscata tegumentelor. Congestia difuza a conjunctivelor oculare de parlea bolna.
Palparea pune in evidenta sensibililatea dureroasa si orienteaza asupra sinusului afectat. In sinuzita frontala, presiunea digitala la nivelul seulni sinuzal (unghiul supero-intern al orbitei) provoaca o durere intensa. In sinuzitele maxilare, durerea provocata apare evident la nivelul fosei cunune (peretele anterior al sinusului) sau la nivelul gaurii suhorbilaro. in rinoetmoidita acuta, apasarea digitala pe osul lacrimal la radacina nasului si pe osul palatin determina o durere manifesta (semnul Grunwald). Tegumentele regiunii bolnave sint mai calde dorit de parlea sanatoasa.
Inspectia endonazala (rinoscopia anterioara si posterioara; pune in evidenta semnele de supuralie rino-sinuzala.
Rinoscopia anterioara constata prezenta puroiului in fosele nazale. Secretia esie muco-purulenta sau net purulenta, de culoare galbena-vcrzuie sau socolatie, uneori eu Striun de singe. Kdemul si congestia mucoasei pituilare sint elemente ce determina micsorarea lumenului foselor nazale si instalarea insuficientei respiratorii nazale.
Dupa ecuarea secretiilor nazale, edemul mucoasei hiatu-sului semilunar da impresia unei dedublari a cornelului mijlociu (semnul bureletului Kaufmann).
Prezenta puroiului la nivelul meatului mijlociu este pato-gnomonrca pentru supuratia sinusurilor anterioare ale fetei.
De mulle ori. edemul pituilarei impiedica vizibilitatea spre meatul mijlociu. Aplicarea unei mese imbibate in solutie de efedrina 30/A sau cocaina 25A'A si lasata .i10 minute retracta mucoasa si cornetele, oferind o buna vizibibiale. Devine vizibila scurgerea puroiului de la nivelul meatului mijlociu. Flec-taren capului accentueaza rersarea puroiului din sinus, secretiile formind o dira galbena pe spinarea cornetului inferior -ruinul Frenkel)
Prin rinoscopia posterioara se poate obser scurgerea puroiului pe coada cornetului mijlociu in cazul supurai iilor eimoidale poslerioare sau pe peretele posterior al faringelui in caz de sfenoidila supurata.
Diafanoscopia sau transiltuninarea cavilatilor sinuzale arata lipsa de transparenta a sinusului bolnav.
Radiografia, examenul cel mai util iu precizarea diagnosticului, arata opacitatea neta a sinusului afectai.
Pentru grupul sinusurilor anterioare ale fetei (cranio-faciale). radiografia se execula in incidenta anlero-poslerioara (Tcheboul), iar pentru grupul sinusurilor posterioare (cranio-bazale) in incidenta vertex-menton (Hirtz).
Punctia diamelrica a sinusului maxilar este proba cea mai concludenta pentru confirmarea diagnosticului in sinuzitele supurate anterioare. In sinuzita maxilara, pe linga confirmarea diagnosticului, punctia permite ecuarea puroiului, spalarea sinusului si introducerea antibioticelor. Dupa ecuarea puroiului din sinusul maxilar, continuarea scurgerii de puroi la nivelul meatului inferior confirma existenta supuratiei in sinusurile fronto-etmoidalc.
Dintre formele clinice ale sinuzitelor supurate acute, in afara formelor evolutive si formelor etiologice, mierobione si dupa virsta, mentionam din punctul de vedere al urgentei de tratament, sinuzitele supurate supraacute. cu manifestari generale si fluxionare de vecinatate foarte violente, si formele osteitice si ulceronecrozante.
Diagnosticul pozitiv al sinuzitelor supurate acule este in general usor, impus de prezenta constanta a doua simptome :
durerea cu caracterele si localizarea amintite :
rinoreea abundenta, de obicei unilaterala. Radiografia este absolut necesara, pentru a preciza sediul
si intinderea supuratiei )a nivelul sinusurilor.
Diagnosticul diferential in sinuzitele supurate acute se face cu :
rinitele acule (mucoasa pituitara prezinta inflamatie de acelasi grad in ambele fose nazale, rinoreea si obstructia nazala sint bilaterale, lipsa puroiului la nivelul meatului mijlociu) ;
algiile cranio-faciale (lipseste rinoreea purulenta si fenomenele fluxionare) ;
corpii straini ai foselor nazale (se descopera prin examen rinoscopic) :
limfadenita nazo-geniana (lipseste rinoreea purulenta si opacitatea sinusului la radiografie, iar examenid local descopera locul de inoculare a infectiei) :
chistul paradentar infectat (imagine radiografica caracteristica) ;
gingivoperiostita maxilara (predomina fenomenele fluxionare si dependenta lor de o suferinta dentara).

Complicatii

Complicatiile reprezinta urgenta majora a sinuzitelor supurate acute. Rare in epoca actuala, datorita tratamentului la timp cu antibiotice si chimioterapice, complicatiile sinuzitelor acute se ivesc in cazurile nelratate sau in formele supraacute.
Dintre toate sinuzitele. sinuzita frontala si etmoidala dau acele mai frecvente complicatii.

Complicatiile de vecinatate

a) Complicatii orbito-oculo-palpebrale :

osteoperiostita peretilor orbitei ;

celulita superficiala fluxionara (edem localizat la pleoapa asuperioara in sinuzita frontala, in unghiul intern al pleoapelor in sinuzita etmoidala acuta sau la pleoapa inferioara si obraz in sinuzita maxilara) ;
celulita flegmonoasa a orbitei (alterarea accentuata a starii generale, edem palpebral, kemosis, exoftalmie nereductibila si limitarea sau abolirea miscarilor globilor oculari). Flegmonul orbitei se poate complica cu o papilita sau o nevrita retrobuloasa ;
panoftalmia (rar).
b) Complicatii osteocraniene. Ostcita si ostoomielita craniana cu localizare frontala sau temporop ari etala, foarte rar intjlnile datorita tratamentului cu antibiotice.
la nivelul meatului mijlociu zilnic cu bune rezultate) ;
inhalatii eu inhalau! C.I.F., alcool menfolat 24A''o (o-lingurita de t 2 litru apa fierbinte), infuzie do musetel.
In sinuzita maxilara supurata acuta, punetia transmeatica se faec numai de specialist, in perioada de declin a fenomenelor generale (revenirea In normal a temperaturii).
Tratament fizioterapie : raze ultrascurte sau caldura uscata pe regiunea sinusului bolnav.
Tratamentul general consta din administrarea de :
antibiotice (penicilina, propamicina, aureoeiclina, tetraciclina) ;
analgezice si antilerraicc (amidopirin, antinevralgice,, algocalmin) :
viumiinoterapie si roborante generale (vitamina C, vitamina A. vitamina B complex, viplex, cavii) :
conditii de igiena si confort, repaus in camera incalzita. Sinuzilele supurate acute Complicate vor fi internate de urgenta in spital.
Tratamentul chirurgical constituie o exceptie in sinuzilele supurate acute. El fi aplicat numai in formele complicate ce primejduieste viata bolnavului si sub protectie masi de antibiotice.