Reprezinta localizarea procesului inflamator supurativ la nivelul ureebii mijlocii. Otita medie supurata acuta afecteaza toate rslele, cu precadere copin si adolescentii, fiind favorizata de :
infectii rino-farhigicne acute sau cronice (cel mai frecvent) ;
boli infeclo-eontagioase, in special gripa, rujeola, scar-latina si febra tifoida ;
traumatisme accidentele (rupturi de timpan, fracturi ale masivului temporo-mastoidian, barotraumalismcle) ;
infectie hematogena (foarte rara) ;
conditii nefavorabile de macro- si microclimat (frig, umezeala).

Simptomatologie

Debutul se produce brutal, cel mai frecvent in cursul unei rinofaringile acute.
Starea generala se altereaza, apare un croset termic (39 40A) si uneori frisoane, concomitent cu aparitia unei otalgii olente (semnul de alarma al cortegiului inflamator). in stadiul de debut, otoscopia pune in edenta o congestie moderata a timpanului, limitata mai mult in jurul minerului ciocanului si in cadranul postero-superior. Simptomele functionale (otal-gie, febra) primeaza asupra semnelor obiective. Tratamentul abortiv are mari sanse de reusita.
Perioada de stare a otitei medii supurate acute evolueaza in doi timpi :
a) Faza de olita inclusa (preperjoraliva) realizeaza un lou clinic care impune adevarate urgente de tratament. Starea generala alterata din faza de debut se mentine si se accentueaza (febra, inapetenta, insomnii, incapacitate de munca).
Bolnavul acuza :
otalgie. reprezentand simptomul major de suferinta olenta, crescanda, pulsatila (sincrona cu pulsul), profunda (fundul conductului auditiv extern), cu iradieri in regiunea occipitala, vertex si dinti. Otalgia poate prezenta seurte perioade de remis iun i sau exacerbari :
hipoacuzie, in care scaderea auzului se produce de la inceput sau progresiv. insotita de senzatia de ureche astupata, acufenc, autofonic si ameteala.

Obiectiv :

examenul otoscopic pune in edenta un timpan intens congestionai, rosu si difuz infiltrai. Reperele anatomice ale membranei timpanice (triunghiul luminos, apofiza oxtoma a ciocanului si ligamentele limpano-maloolare) simt sterse, acoperite de infiltratie inflamatoare. Timpanul isi Schimba forma, bombind spre exterior in loialitate sau in portiuni limitate ;
presiunea digitala la nivelul astrului si rful mastoidei este dureroasa, pimind in edenta reactia mastoidiana care insoteste otita medie supurata acuta :
examenul functiei auditive (acumelria vocala si instrumentala, audionielria) arata o hipoacuzie de transmisie. Vocea soptita este auzita numai aproape de palion. La diapazon : V\ eher-ul este localizat la urechea bolnava. Seninele Rinne pozitiv. Sohwabache prelungit. Curba audiornelrira este scazuta pentru .Aunetele joase. Rinne audiomelrie fiind edent negativ.
Examenul obligatoriu al rinofaringelui va pune in edenta punctul de plecare a infectiei tubo-timpanice.
Retinem ca in faza de otita medie supurata inchisa, simp-tomele functionale sint in concordanta cu semnele obiective. Aplicarea tratamentului de urgenta amelioreaza starea bolnavului, scurteaza evolutia si prene riscul complicatiilor.
b) Faza de olita deschisa (postperforath'a). Exsudalul purulent al casei timpanului dreneaza fie spontan prin perforatia timpanului in a 3-a

a 4-a zi de evolutie, fie perforatia si drenajul sint consecintele timpanolomiei terapeutice. Drenajul suficient al colectiei duce rapid la o ameliorare edenta a starii generale si locale, febra scade, olalgia scade si ea in intensitate sau dispare.
La examenul otoscopic. conduci ui auditiv extern apare plin de secretii sero-purulente sau purulente nefetide. Stergerea secretiilor din conduct pune in edenta sediul si caracterele perforatiei. Perforatiile spontane se produc de obicei in cadranul anterior al timpanului. Puroiul izvoraste pulsind din casa timpanului. Perforatiile spontane mici cu drenaj insuficient sint greu zibile. Pe timpanul inca bombat, sediul perforatiei poale fi recunoscut ca un mic punct stralucitor, animat de miscari pulsatile.
Faza de otita supurata deschisa, reprezentind adevarata otita supurata, impune un tratament otologie efectuat de specialist pentru prevenirea cronicizarii si a sechelelor functionale.
Diagnosticul pozitiv al olitei medii supurate acute in raport cu stadiul de evolutie se bazeaza pe : alterarea starii generale, otalgia si hipoacuzia, modificarile de aspect ale timpanului si scurgerea auriculara.
Diagnosticul diferential. Desi diagnosticul pozitiv este relativ usor, otita medie supurata acuta impune, de la caz la caz si in raport cu faza de evolutie, diagnosticul diferential.In jaza de debut cu :
otalgia reflexa cauzala de afectiuni de vecinatate, fa-ringo-amigdaliene. dentare, cercale (aspect normal al timpanului si auditie normala).

In faza de otita inchisa cu :

otita externa furunculoasa (durere;A olenta este mai superficiala, provocata de atingeri si miscari ale palionului, hipoacuzia de mica importanta, conduct inflamat, timpan normal) ;
zona auriculara (durerea este precedata de aparitia culelor pe tegumentele conductului si ale palionului) (zona Ramsey-IIunt) ; culele pot aparea concomitent pe mucoasa velopalatina si faringe. pot determina paralizie faciala periferica si hipoacuzie de tip perceptie.In jaza de otita supurata cu :
otita furunculoasa abcedata (puroi eremos, nu niuco-purulent filant ca in otita supurata) ;
otoinicoza (debut lent. progresiv, prurit auricular, puroi maroniu-negricios, determinai, de infectia miceliana) :
otita medie supurata cronica reincalzita (anamneza, existenta unei perforatii timpanale, polip si lamele colesteatoma-toasc in secretia purulenta).
Complicatiile otitei supurate acute, grave functional, impun instituirea tratamentului de urgenta in spital ( modulul ..Complicatiile otomasloiditelor acute").
Tratamentul de urgenta al otitei medii supurate acute oste medical si chirurgical. in raport cu faza fie evolutie.

In otita neperforata :

a) Vom cauta sa jugulam evolutia procesului supurativ. sa calmam durerea si sa inlesnim resorbtia exsudatului din casa timpanului. Local :
instilatii auriculare caldute (in scop analgezic si resorb-liv cu urmatoarele medicamente : glicerina boricata 240/o sau acid fenic 0.25 g. cocaina olorhidrica 0.3 g. glicerina anhidra 10 g. De picurat in urechea bolnava de 3 ori cite 810 picaturi sau din picaturi tipizate C.I.F. (boramid. otalgon) :
aplicatii locale de caldura si fizioterapie (saculet cu sare sau nisip incalzit, perna electrica, termofor. solux. ultrascurte, roentgenterapie antiinflamatoare) ; dezinfcotia rmofaringelui (iustilatii nazale, gargarisme)
est-o obligatorie, indiferent do faza evolutiva a otitei, pentru
toala durata bolii, ou scopul do a diminua sursa infectiei otice.
Tratamentul general antiinfectios se va aplica de la inceput prin administrare masiva de :
antibiotice (penicilina, propamicina. tetraciclina' sau suflam ide :
analgezice, anlitormice, amidopirin (piran1. anlinevralgi-ce, algoealmin :
taminoterapie ;

repaus in conditii igienice.

b) Xu vom astepta ea timpanul sa perforeze spontan. Vom face drenaroa colectiei prin limpanolomic. care este indicata do prezenta unora din urmatoarele elemente simptomatice :
mentinerea starii generale alterate (febra, frison, prostratie, insomnie.) ;
bombarea marcata si stergerea reperelor anatomice alo timpanului ;
otalgic olenta, oefalee puternica si o reactie mastoidia-na accentuata :
reactia meningitica sau labirintica (redoarea cefei, vertij, nistagmus).
Cont rai ndicatiile timpanolomiei sint exceptionale, impuse numai do cunoasterea dinainte a unei anomalii structurale

absenta peretelui inferior al casei si procidenja golfului venei jugulare.
Practicarea timpanotoiniei este dificila in cazurile cu con-vexitati exagerate alo peretelui inferior a! conductului, exoslozc sau stenoze cicatriceale.

Tehnica timpanolomiei consta din :

asepsia conductului auditiv exlem (prin stergere eu alcool) ;
anestezia, de obicei, locala : aplicarea pe timpan a unui tampon de vata imbibai in solutie Bonain. bine stors si lasat 510 minute, sau instilatii auriculare cu solutie de cocaina olorhidrica, alcool rectificat Sa I g. adrenalina l%o X picaturi, acid Tenie 0,6 g. lasata in ureche 10 minute sau infiltrarea de 0.51 ml novocaina l"/o sau xilina 2A'a pe peretele anterior al conductului auditiv extern, la unirea portiunii membranoasa cu cea osoasa (emergenta filetului din nervul auriculo-lemporal care da sensibilitatea timpanului) ;
anestezia generala in mod exceptional la copii (210 ani) si adultii anxiosi hipersensibili). Narcoza eu clorura de ctil sau eter :

fara anestezie, sub fenobarbital, romergan, cu o buna contentie si imobilizare la sugari si copii sub 2 ani (infasurare in cearsaf) ;
incizia timpanului (timpanotomia) se face cu acul de paracenteza, sub controlul vederii. Sediul inciziei va fi in cadranul infero-posterior, intre
minorul ciocanului si cadrul timpanal, de jos in sus, suficient de lunga (atrio-aticola) si va interesa toate straturile membranei timpanice.
Accidentele timpanolomiei stat rare, posibile numai in cadrul unor manevre brutale, cu o tehnica defectuoasa :
ranirea pere[ilor conductului auditiv extern ;
sectionarea nervului, coarda timpanului si a nmscliiului scaritei :
lezarea promonto-riului, a ferestrelor labirintice sau luxarea scaritei ;
lezarea unui golf jugular procidenl. Timpanotomia practicata la timp prene complicatiile,
scurteaza evolutia si nu pericliteaza functia auditiva.
In faza de otita perforata tratamentul nu mai are caracter de urgenta. Perspectiva eronicizarii si a sechelelor functionale impune tratamentul sub supravegherea specialistului oto-rino-laringolog.
Tratamentul va avea ea obiectiv :
a) Asigurarea unui drenaj suficient al puroiului din casa.
In otitele cu perforatii spontane mici, insuficiente, in care otalgia si febra desi ameliorate mai persista, se va practica timpanotomia la locul de eloelio. Repetarea sau largirea orifi-ciului de drenaj imipanie este impusa do aparitia semnelor do relentie (aparitia febrei, aspectul timpanului, reactia mastoidia-na). In continuare, favorizarea drenajului va fi facuta prin pansamente auriculare. Se vor aplica :
pansamente uscate

mese de tifon steril aplicate in contact cu perforatia limpanala. dupa stergerea sau aspirareasecretiilor clin conduci, schimbate de 34 ori pe zi (necesita prezenta medicului otolog) :
pansamente umede (favorizeaza drenajul puroiului), prin bai auriculare cu ser fiziologic caldut, acid borir in solutie 24An. apa oxigenata simpla sau RN lioral de sodiu 2.50 g, ser fiziologie, apa oxigenata 12 voi. aa 15 g sau hipermanganat de potasiu l%n, rivanol l%a. Raile auriculare vor fi practicate de 23 ori pe zi, cu solutii incalzite la lemparalura corpului, dupa aspi rarea sau stergerea secretiilor din conduct.
b) Cicatrizarea plagii timpanice si recuperarea functiei auditive. Dupa reducerea supiiratiei auriculare putem favoriza cicatrizarea timpanului prin inslilatii : alcool 70". RN alcool 70A 20 g. acid bor ic la saturatie cite 810 picaturi de 3 ori pe zi. sau solutii de sulfatiazol 25% sau penicilina 5001 000 u./ml. Se va aplica in continuare dezinfectia rino-faringiana. Persistenta hipoacuziei, dupa oprirea completa a supuratiei si cicatrizarea perforatiei, necesita insuflatii lubare si masaj brator al timpanului (prene formarea aderentilor). Ce nu trebuie jacul :
tratarea ambulatorie a formelor de otita medic supurata acuta complicata ;
temporizarea timpanotomiei. in prezenta seninelor de' indieatie neta. chiar sub administrare masiva de antibiotice :
spalaturi auriculare energice cu para de cauciuc sau seringa, in faza de otita perforata (jetul de spalatura impinge infectia catre mastoida) :

insuflatii lubare inainte de ndecarea completa a supu-

ratici.