Orice abatere sau perturbare a functiilor vitale ale organismului de la starea normala fizica sau psihica constituie starea de boala. Bolile au existat de cand a aparut viata pe pamant si s-au intalnit la toate speciile de animale, inca inainte, de aparitia omului. Ele s-au impartit in
boli infectioase cauzate de diferiti agenti infectiosi si in boli neinfectioase produse de o serie de agenti patogeni neinfectiosi: alimentatie, clima, intoxicatii, malformatii congenitale, traumatisme etc. Descoperirile arheologice au aratat existenta unor boli din perioada paleolitica, precum si animalele si tele cu care se hraneau oamenii primitivi.
La oamenii din epoca primiti, care au trait acum circa 100.000 de ani, in grupuri restranse si inchise (triburi), din cauza contactelor directe rare cu alte triburi, transmiterea bolilor infectioase era rara. Atunci, oamenii se imbolnaveau mai ales din cauza subalimentatiei, a foametei, a ranilor provocate de luptele intertribale sau de luptele cu animalele salbatice ori de unele boli parazitare. Acum circa 10.000 de ani, o data cu trecerea omului primitiv de la starea de nator si culegator de alimente din flora spontana, la practicarea agriculturii, s-a modificat si aspectul bolilor.
Astfel, pe langa nat, peste, fructe,
alimentatia s-a imbunatatit cu cereale, iar prin cresterea vitelor, s-au adaugat la hrana
laptele si un surplus de carne. Acest fapt a crescut rezistenta omului la boli si a permis cresterea numerica a populatiilor. Drept urmare, s-au inmultit asezarile umane luand
nastere si localitati urbane care au concentrat un numar mare de oameni. in aceasta situatie, s-au dezvoltat contactele intre oameni, care au favorizat transmiterea bolilor infectioase datorita aglomeratiei de persoane si igienei defectuoase a alimentelor, apei si locuintelor. La acestea s-a mai adaugat si contactul cu animalele domestice care i-au transmis omului si bolile lor (zoonozele). Asa se explica marile epidemii de boli infectioase de acum 3.000-4.000 de ani din antichitate care s-au continuat pana in epoca feudala si chiar si dupa aceea. In aceste epoci bolile neinfectioase au fost rare.
In epoca contemporana, numita si epoca industriala, care in unele tari a inceput cu vreo doua-trei sute de ani, s-a produs o noua schimbare in evolutia si aspectul bolilor. Astfel, bolile infectioase au inceput sa scada ca urmare a tehnologiilor moderne de preparare a alimentelor, a imbunatatirii situatiei sanitare si medicale:
igiena apei si alimentelor, combaterea epidemiilor, descoperirea de substante dezinfectante, de ccinuri si de medicamente antimicrobiene si antiparazitare etc. in schimb, s-a constatat o crestere a numarului de boli neinfectioase, in special a bolilor cardiosculare, pulmonare, nervoase, tumorale, a bolilor de supra
alimentatie (obezitate,
diabet etc).
La aceasta situatie a contribuit consumul de grasimi animale, de sare, de zahar, de alimente rafinate, fara. zarzaturi si fructe, precum si alimentatia moderna industrializata. Alte cauze favorizante ale bolilor civilizatiei\" sunt: lipsa activitatii fizice (sedentarismul),
stresul psihic (ca urmare a neadaptarii la conditiile societatii actuale),
poluarea chimica si sonora, urbanizarea, utilizarea excesi de medicamente, alcool,
tutun si droguri.
Se intelege ca trecerea de la o epoca istorica la alta nu s-a facut brusc, ci gradat. Si astazi exista oameni in / triburi care traiesc din nat si culeg ce le ofera natura. S-a constatat ca acestia nu sufera de boli de inima, de hipertensiune, de diabet si
tumori ca in societatea industrializata. Cand insa populatiile cu economie primiti isi schimba modul traditional de alimentatie si viata, cu acela din tarile dezvoltate economic, se intalnesc si la file aceleasi boli ca in tarile industrializate (exemplu tarile africane: Kenya, Uganda, Tanzania).
Previziunile O.M.S. pentru anul 2.000 arata ca 50% din decesele de pe glob vor fi cauzate de bolile cardiosculare, 20% de cancere, 20% de accidente rutiere si un procent important de alte boli ale civilizatiei: diabet, obezitate, boli psihice, alcoolism, agism, toxicomanie, S.I.D.A. etc.
Nu toti oamenii se imbolnavesc la fel. Unii fac forme de boala mai usoare, altii mai grave, aceasta depinzand si de rezistenta fiecaruia. Dar cel mai mult depinde de iscusinta si vointa fiecarui om de a se feri de boli, adica de a le preveni. Caci circa trei sferturi din boli sunt prevenibile, deoarece si le face omul cu mana lui, asa cum glasuieste si un proverb romanesc.
In fiecare an, zeci de mii de oameni mor ca urmare a unor boli care n-au fost descoperite si tratate la timp, asa cum sunt bolile de inima si artere, bolile de ficat si rinichi, de sange, bolile tumorale etc. Omul se naste cu posibilitati nebanuite de sanatate si de lupta contra bolilor. Dar el nu stie sa le foloseasca pentru a se apara de boli daca nu-l inta cine (parinti, personal didactic si medical). Pentru ca aproape toate bolile infectioase, bolile de stomac si ficat, bolile cardiosculare nervoase, de piele, parazitare, accidentele si intoxicatiile se datoresc neglijentei sau necunoasterii cauzelor bolilor si prevenirii lor.
Organismul uman are numeroase mijloace de lupta contra bolilor, dar ele sunt insuficiente.
Daca omul nu-l ajuta, atunci boala invinge. Astfel, in bolile infectioase organismul intervine cu
febra (cresterea temperaturii), arunca in lupta milioane de i soldati (globulele albe) mancatori de microbi, fabrica
anticorpi si alte substante antiinfectioase.In cazul pierderilor de sange, madu osoasa isi intensifica capacitatea de a produce globule rosii, respiratia si bataile inimii devin mai frecvente pentru a suplini scaderea acestor globule care au rolul de a aproviziona cu oxigen toate organele corpului.
In cazul unei rani cu pierdere de sange, organismul intervine prin niste particule microscopice (trombocitele) si prin unele substante antihemoragice pentru a opri
hemoragia si a astupa rana cu un dop de cheag.
Iar in
diabetul zaharat, pentru ca nu cum concentratia prea mare de
zahar (glucoza) din sange sa intoxice celulele corpului si in special pe cele nervoase, exista mecanisme care fac ca o parte din glucoza sa fie eliminata prin urina.Impotri frigului, sele sanguine periferice se stramteaza pentru a pierde cat mai putina caldura din corp, pe cand la o temperatura crescuta aceste se se dilata pentru a elimina mai multa caldura si apa prin transpiratie.
In situatii de stres, de emotii puternice, organismul incearca sa faca fata solicitarilor prin cresterea pulsului, a tensiunii arteriale si a eliberarii de
hormoni antistres din glandele suprarenale (adrenalina, cortizon etc.) ori a secretiei unor substante calmante de catre creier.
Dupa durata lor, bolile sunt acute, care dureaza de la cate zile la doua-trei saptamani; subacute, care dureaza pana la sase saptamani, si cronice, care se intind peste aceasta perioada. Nu trebuie uitat ca boala se poate complica cu alta sau da impresia ca s-a vindecat dar in realitate trece in cronicitate, cum se intampla cu bolile de ficat (
hepatita cronica), de rinichi (nefrita cronica) in
reumatismul acut etc.
De asemenea, trebuie stiut ca rezistenta la boli a organismului scade o data cu inaintarea in rsta mai ales dupa saizeci de ani. Alimentatia proasta, lipsita de
proteine si vitamine, alcoolismul, stresul psihic (emotiile, supararile) scad
imunitatea organismului si deci favorizeaza
infectiile acute si cronice.
Bolile sunt rezultatul agresiunii diferitilor agenti patogeni asupra organismului, agenti foarte riati, care sunt socotiti ca inamici ai sanatatii omului.
