Maturitatea se caracterizeaza prin plenitudinea organismului din punct de vedere somatic, psihic si intelectual. La maturitate apare o deosebita dorinta de afirmare profesionala, exista necesitatea vietii erotice, a intemeierii familiei si pastrarii familiei precum si grija fata de copii; la maturitate exista si anumite boli caracteristice: acum poate sa apara hipertensiunea arteriala, hepatita cronica, ulcerul gastric sau duodenal -dureri articulare de tip artritic, iar mai tarziu, artrotic, manifestari patologice ale stresului, neuroze anxioase. Rareori in faza mai intarziata a copilariei si in adolescenta pot aparea boli grave ca schizofrenia si sindromul maniaco-depresiv. Se pare ca acestea au conditionare genetica, ca si cancerul si leucemia. Stilul de viata adaptat de persoana (sanogen sau malogen) isi pune pecetea peste intreaga noastra viata, si daca ereditatea n-o putem influenta, ramane sa dam importanta cuvenita stilului sanogen de viata, motiv pentru care am staruit asupra lui in aceasta sectiune.

Schimbari in jurul rstei de 50 de ani la femeiIn jurul acestei rste intri in declinul estrogenului". Pielea iti este mai uscata si subtire, apar primele pete mai inchise la culoare. Iti este din ce in ce mai greu sa iti mentii silueta. Masa osoasa isi pierde din densitate (aproape 20% din femeile cu rste peste 50 de ani sufera de osteoporoza). Declinul estrogenului in organism poate provoca pierderi de memorie pe termeni scurt si scaderea nivelului de serotonina la nivelul creierului. Cu alte cuvinte, te simti deprimata si lipsita de chef. Riscurile de hipotiroidism, diabet, cancer si artrita cresc. inlocuieste carnea cu tofu si alte produse din soia (previn bolile de inima). Afinele te ajuta sa eviti pierderile de memorie, iar iaurtul previne osteoporoza datorita concentratiei ridicate de calciu. Fructele de avocado iti protejeaza pielea, parul si ochii prin intermediul grasimilor mononesaturate pe care le contin. Chiar daca organismul nu mai este tanar, spiritul poate compensa uzura fizica. Dragostea te poate ajuta sa mentii o viata sexuala sanatoasa, cu conditia sa adaptati mereu la schimbarile pe care rsta le impune, sa aduceti mereu noutate si comunicare in pat, dar sa nu fie niciodata rusine de ceea ce ati facut. Viata sexuala fiind un act in doi depinde si de partenerul de viata, alegeti- cu grija acest partener!

Schimbari in jurul rstei de 56 de ani la barbati
Ca si cum natura ar fi tinut in mod special sa pastreze un echilibru intre femeie si barbat, in jurul rstei de 56 de ani apar schimbari si in comportamentulacestuia din urma, cunoscute sub numele de andropauza. Aceasta este determinata de modificari in constelatia endocrina a barbatului in centrul careia este scaderea hormonului androsteron cu o suita de schimbari fizice, psihice si comportamentale, intre modificarile biologice se evidentiaza scaderea 17-cetosteroizilor si cresterea paralela a hormonilor folico-stimulanti ce confera scaderea andropauzei un criteriu obiectiv.
Scaderea activitatii genitale masculine si a celei cortico-suprarenale consecuti modificarilor biologice amintite este lent progresi, dar cu un ritm foarte inegal pentru diferiti indivizi. Spermatogeneza cu formarea de spermatozoizi (secretia externa a testicolelor) se produce inca mult timp dupa ce secretia interna scade.
Unele femei si unii barbati trec greu peste aceasta perioada la care trebuie sa se astepte fiecare. Ajutorul unui medic endocrinolog si a unui psiholog este adesea util dar propria eluare este de mare folos pentru fiecare. Ajutorul reciproc intre soti - intelegerea si toleranta este de asemenea de mare folos cunoscut fiind ca fiecare femeie in jur de 48 de ani si barbat in jur de 56 de ani, trece prin aceasta perioada, unde rasunetul psihic si comportamental este foarte diferit la multi, mai ales la barbati, el poate trece neobsert. Tulburarile de comportament ce pot apare se depasesc prin autocontrol si prin ajutorul partenerului de viata, al prietenilor si mai ales al medicului si psihologului.
Eroare si onestitate
Varsta maturitatii presupune capacitatea persoanei respective de a face deosebirea dintre ader si eroare si obliga la diferentierea dintre ele, ea insasi fiind arbitru!
Eroarea, ca si certitudinea face parte din capitalul nostru de experienta, este deci ineviil a noastra, in aceeasi masura in care ne apartin si esecurile si intamintele care se desprind si din care se constituie, treptat, propria noastra edificare. Viata presupune un efort continuu de intare si acesta ar fi de neinchipuit in afara unei pendulari succesive intre incercare si greseala prin care reusim sa ne adaptam la realitate depasind inerentele greutati.
Ni se cere adesea sa intam din experienta altora, ceea ce orice om cu mintea asezata o si face, doar prostul nu inta nici din experienta proprie. Cu alte cuvinte, sa ne insusim tot ce a ramas pozitiv, accepil, dupa ce timpul necrutator si confruntarile au decantat continutul de eroare care a facut posibila clarificarea cunostintelor, ceea ce in cele din urma duce la atestarea certitudinii. intotdeauna mi s-a parut stranie judecata acelora care socotesc aderul ca fiind independent de greseala si nu rezultatul ei, adica nu arareori si al ipotezelor neconfirmate. Experienta fiecaruia dintre noi pledeaza in favoarea acestei filiatii, cu conditia de a trai cu ochii deschisi, fara a ne lasa furati de atipeala prejudecatilor. Aprecierea lucida a granitei dintre ader si eroare presupune delimitarea precisa a ambilor termeni, ceea ce in ordinea vietii morale reclama desarsita libertate de opinie care este onestitatea. Cine nu poate sa renunte treptat la bagajul sau de cunostinte confuze, de obsesii si temeri incerte nu sti sa fie onest, deci nu dobandi suficienta libertate pentru a se distanta eficient de erorile lui si ale altora pentru a trai aderul, adica in onestitate. (O. Fodor - bibliografia) Dar este de greu!
Se spune ca desteptul inta din greselile altora, dar prostul nu inta nici din greselile Iui.