Educatia este un proces continuu care incepe din frageda copilarie si se termina la stingerea persoanei. Deci omul invata si se educa toata viata.
"Rolul important al educatiei se recunoaste cu adevarat numai atunci cand societatea prin reprezentantii sai considera si actioneaza in sensul ca investitia in educatia tineretului este cea mai valoroasa investitie, cu beneficiu mare in timp (n.a.), ea croieste viitorul unui neam"(n.a.). Educatia nu poate fi deplina in afara de sanatate, altfel spus, actiunile pentru educatie trebuie precedate de educatia pentru sanatate, la randul ei, aceasta devenind o prioritate nationala cu toate consecintele economice ce rezulta de aici, organele de stat fiind convinse ca investitiile in sanatate sunt inalt benefice atat pe termen scurt cat si lung. Este considerata cea mai benefica investitie, mai ales daca masurile luate dau prioritate, profilaxiei si medicinii de urgenta.
Educatia, in general, implica si educatia sanitara de aceea ele se desfasoara impreuna spre beneficiul societatii si omului ce respecta regulile sanogenetice de alimentatie, miscare, educatie sanitara si de cultura generala. Asigur cititorii ca aceasta conceptie nu este o pledoarie pro domo, eu fiind medic, ci rezulta din observatia vietii care ne arata ca numai o persoana sanatoasa fizic si psihic este apta sa receptioneze un mesaj educativ si sa-si implementeze o inalta educatie si cultura, pentru ea si anturajul sau.
Despre sanogeneza am scris in modulele anterioare. in continuare i aborda diferitele aspecte ale educatiei.
Educatia si autoperfectionarea trebuie sa inceapa in copilaria mica si sa continue toata viata. Ele sunt o cerinta majora a vietii. Oricare activitate solicita educatie si autoperfectionare continua pentru a corespunde exigentelor crescande ale oricarei profesiuni stiintifice sau umaniste, social-culturale. invatam de asemenea ca sa ne pastram sanatatea fizica si psihica, sa ne alimentam in mod rational, adica sanogen. Alimentatia reprezinta atat o problema de instinct cat si una de stiinta si cultura, valoarea mesei calculand-se nu numai in calorii fizice ci si in "calorii" spirituale, de aceea pe langa cunoasterea si respectarea suportului clasic al alimentelor si a normelor de
igiena respective se impune si crearea unui climat propice pentru desfasurarea acesteia. S-a rbit despre rolul social al mesei, prilej cu care se rezolva si unele probleme sociale ale colectivului respectiv.
Alegeti-va cu grija cercul de prieteni si mai ales pe cei cu care luati masa.
Autoeducatia si autoformarea se impun in modul cel mai inalt in cazul unor situatii patologice sau cu
tulburari de comportament cand trebuie dusa o acerba lupta cu sine. Renuntarea la fumat, la excesul de bauturi alcoolice, la alimentatii prea bogate (care au dus la obezitate), la sedentarism, necesita o indarjita inta si lupta cu sine pentru a abandona stilul patogen de viata si adoptarea unui stil sanogen, cunoscut fiind ca "le style, c'est l'homme meme".
Educatia si autoformarea trebuie sa fie cat se poate preventive, adica sa inceapa timpuriu si sa impiedice da-capo instalarea unui fenomen patologic sau o oarecare tulburare de comportament, situatie care se numeste prevenire primara.In procesul de educare si autoeducare sa insistam mai mult asupra problemelor de viitor decat a celor din trecut, fiindca asa cum spunea G. B. Shaw ne fac intelepti nu amintirile trecutului ci responsabilitatile viitorului, dar desigur trebuie sa invatam din greselile trecutului, ale altora sau mai ales ale noastre.
Autocunoasierea este posibila prin autocontrol si autocritica, prin ascultarea opiniilor celor ce va cunosc (indiferent daca va iubesc sau nu), propria atie cu altii din viata reala sau din mass-media scrisa sau rbita, oricum, luand seama la ce se spune despre noi. Acceptarea comunicarii si dialogului este de mare folos in lupta cu noi insine.
Cunoscandu-ne astfel, ne intocmim un de actiune pe care il incepem imediat si il respectam intocmai fara nici o pauza sau rabat la calitate si continuitate, asigurandu-ne astfel succesul.
Educatia prin exemple este mai eficienta decat cea teoretica.
Rabdarea este absolut necesara. Ganditi-va la Demosthene cel gangav care a exercitat arta elocintei ani de zile luptandu-se cu infirmitatea pe plaja marii si a reusit. Sa stiti ca viata nu-tiface nimic cadou, cum zicea Ana Aslan, si ca totul trebuie cucerit prin munca si lupta, cu rabdare de lunga durata. Nu asteptati efecte spectaculoase si imediate. Atat sa stiti ca succesul va veni singur, daca-l asteptati muncind cu rabdare.
Sansa apare cu conditia s-o astepti pregatind-o.
Rolul autosugestiei - sugestie exercitata asupra propriei persoane.
Psihicul unui om care si-a insusit tehnica autosugestiei devine inert si neascultator, mobil si foarte elastic. Organismul unui astfel de om remarca V. Levi, va lucra intr-un
regim optimal ca o masina bine reglata si de aceea el are mai multe sanse de succes in orice activitate.
Autosugestia poate fi folosita in scopul formarii si dezltarii unor calitati intelectuale, fizice sau morale, inlaturarii unor trasaturi si obisnuinte negative. Cu ajutorul autosugestiei putem sa ne pregatim psihologic pentru orice activitate, sa ne mobilizam la maximum fortele si capacitatile fizice si psihice in momentele necesare intr-o anume directie, sa inlaturam irascibilitatea, tendinta spre emotivitate excesiva, neincrederea in fortele si capacitatile noastre. Sa ne enervam cand vrem noi, nu cand doresc adversarii nostri.
Este demn de relevat in acest sens ca marele filosof, socialist utopic francez Saint-Simon cerea slujitorului sau sa-l trezeasca dimineata cu cuvintele "Scu-lati-va, va asteapta probleme mari". Sculandu-se marele ganditor, repeta in gand aceasta fraza. El obisnuia sa spuna ca cine se scoala zilnic cu gandul la distractie, il paste pericolul de a regresa toata viata, si desigur si inversul este adevarat. Autosugestia face parte din autoformare.
Ea prezinta o mare importanta in activitatile care implica riscul, greutati iesite din comun, un mare efort iesit din comun, un mare efort de inta, fiind practicata cu succes de exploratori (F. Nansen, D. Theoreo) pentru invingerea frigului si a dificultatilor ivite; de alpinisti (T. Leonel, E. Hillary) in lupta cu piscurile si cu teama; de cosmonauti (N. Armstrong, A. Nicolaev) in momentele critice etc. Astfel celebrul explorator polar Fridjof Nansen care, in incursiunile in pustiurile arctice si ale Groenlandei, a avut luni de zile de sustinut o lupta acerba cu frigul, cu intunericul si cu monotonia, obisnuia sa repete de zeci si sute de ori rbit sau numai in gand: "Nu, n-am sa ma dau batut! Am sa inving!". Nansen lupta cu frigul nu atat prin imbracaminte corespunzatoare cat prin antrenarea psihicului in aceasta lupta: "Ce znuri exagerate circula despre frigul arctic"- noteaza Nansen in jurnalul lui. In Groenlanda a fost frig si e drept ca nici aici nu e mai cald. Aici insa lupt impotriva frigului cu toate posibilitatile inclusiv cele psihice, in Groenlanda nu stiam sa le folosesc pe acestea din urma". Asadar impotriva frigului se poate lupta nu numai cu vesmintele si antrenamentul, ci si cu autosugestia, respectiv cu fortele psihice. (Andrei Barna)
Formulele autosugestiei nu duc de la sine la realizarea scopului propus. Eficienta autosugestiei depinde de convingerea si increderea noastra in reusita actiunii dorite, ca si de capacitatea de inchipuire de care dispune fiecare individ. Este ceva similar cu rugaciunea. Functia de inchipuire - precizeaza psihologul Vladimir Gheorgiu care a aprofundat aceasta problema - are o relatie stransa cu intregul domeniu al sugestibilitatii- Rezultatele depind in mare masura de actiunea ferma si hotarata pentru transpunerea in viata a celor silite.
Efectele pozitive ale acestei metode cresc considerabil daca imbinam exercitii de autosugestie cu o activitate practica apta sa intareasca continutul autosugestiei, de exemplu sa citim ceva folositor propunandu-ne sa memoram cele citite. Un tanar care, preocupandu-se de dezltarea memoriei prin autosugestie, imbinand sistemul de exercitii de autosugestie cu lectura unor texte in limba engleza, a facut progrese nu numai in dezltarea memoriei ci si in cunoasterea acestei limbi.
Pentru cunoasterea eficientei autosugestiei consider utila si respectarea regulilor elaborate de V. Levi, pe care le-a intitulat: "Cinci principii pentru incepatori".Inainte de inceperea exercitiilor precizeaza-ti clar ce anume doresti sa realizezi, ce performante vrei sa atingi;
Nu te ocupa de autoanaliza in procesul exercitiilor, ci numai dupa terminarea acestora. Singurul lucru care se cere este increderea nestramutata in succes;
Sa nu-ti fie teama de esec. O anumita stare de nesiguranta apare ineviil, ea va disparea insa treptat;
a Exerseaza-te tara sa astepti rezultate imediate. Fixeaza-ti
sarcini ferme fara
sa urmaresti schimbari marcante. Ele r veni negresit;
a Totul este in tine insuti. Starea pe care doresti sa o obtii exista de mult in tine. Prin autosugestie nu vei realiza nimic nou, dar vei oferi o sansa sporita capacitatilor existente.
a Folosita cu pricepere, autosugestia poate avea un rol deosebit in procesul autoperfectionarii oricarei persoane in conditii de sanatate sau boala. Refuzul condamnarii la imobilizare sau moarte poate duce la insanatosire asa
cum arata unele exemple.
Bolnavii nu trebuie considerati doar victime - ei sunt chemati sa se mobilizeze sa lupte impotriva bolii atat prin stil de viata sanogen cat si prin modificarea modului de exteriorizare a emotiilor prin autoperfectionarea continua a modului de gandire, amplificand speranta si increderea in medicul curent si in medicamente, deci ei trebuie sa lupte alaturi de medici pentru revenirea lor la starea de sanatate.
"Educatia tineretului nu se poate face fara iubire; si a iubi cu adevarat nu putem decat vazand partile bune ale tineretului. Secretul reusitei sta [] in convingerea ca educatia nu se poate face prin constrangere ci numai farizand formarea bunelor inclinari" (inlaturand ura impotriva oricui! n.a.) (1. Hatieganu - Un an de munca in serviciul neamului. amanunte in bibliografia selectiva).
Sa nu uitam ca tot ce stie sa faca fiinta umana este rezultatul invatarii si exersarii, educatiei si autoeducatiei. Important este ca sa ne straduim sa folosim la cote superioare toate capacitatile de care dispunem fiecare, si cum am mai spus si in alta parte, fiecare din noi dispunem de anumite capacitati latente ce abia asteapta sa fie folosite si dezltate prin exercitiu.
Importanta deosebita care i se acorda educatiei este atestata, cel putin teoretic si de faptul ca ziua de 5 octombrie a fost aleasa ca "Zi internationala a educatiei"- in care se omagiaza atat educatia cat si educatorii. Se afirma ca atunci cand rbim de educatie, de fapt rbim despre viitor, ori viitorul ne intereseaza pe toti si cu totii putem contribui la constructia acestui viitor pe care il dorim cat mai frumos.
El implica modificarea infrastructurii si implinirea unor programe sanogenetice si educative de calitate semnalate si in aceasta lucrare.
Prin educatia generala se urmareste formarea unei personalitati puternice din punct de vedere biologic, psihic si comportamental care sa fie pusa in folosul persoanei, al familiei si a societatii.
Medicii care-si iau si sarcini de educatori si au in vedere si practici filosofice, sunt, cum spuneau anticii, asemanatori cu zeii. Deci sa ne cinstim aceasta asemanare de mare onoare prin munca perseverenta de inalta calitate culturala, pedagogica si filosofica.
Exista o tendinta naturala pentru educatie si perfectionare fiindca asa cum spunea poetul Nicolae Labis "nascuta-n oameni forta regenerarii este", deci trebuie doar s-o punem in miscare prin procedee pedagogice eficiente si prin autoformare.
Sarcina educatiei si culturii este si aceea de a forma caractere si personalitati umane de inalta valoare individuala si sociala cunoscut fiind inca de la M. Eminescu si Nicolae lorga neia de caractere de care sufera poporul nostru care dispune de multa inteligenta, dar de putini oameni de caracter (putine personalitati morale).
