Membrele inferioare pot fi masate pe segmente sau pe toata lungimea lor. Putem masa pe rand intai membrul inferior din dreapta, apoi pe cel din stanga, sau inrs. Cand ne grabim, putem masa membrele inferioare deodata, lucrand simultan si simetric, cu o mana pe un segment si cu cealalta pe segmentul pereche.
Masajul membrului inferior se incepe cu piciorul propriu-zis (laba piciorului), dupa care masam gamba, genunchiul, coapsa si soldul.
Piciorul se maseaza de regula din pozitia sezand pe o bancheta, scaun scund fara spatar, sau chiar pe podea. Acest segment se mai poate masa si din pozitia stand cu talpa pe un mai ridicat, un scaun sau alt obiect de inaltime potrivita.Incepem sa masam regiunea dorsala a piciorului. Aceasta parte se maseaza mai bine din pozitia sezand, cu genunchiul indoit la piept si cu talpa sprijinita pe toata intinderea, sau numai pe calcai; celalalt membru inferior este intins si putin departat (. 117). Pentru a putea cuprinde mai bine degetele si marginile laterale ale picioarelor, sprijinim calcaiul ceva mai sus, pe un sul sau pe o perna tare. Talpa este masata sprijinind piciorul pe genunchiul opus si fixandu-l cu mana de aceeasi parte (. 118).

Pe picior se aplica manevrele simple de netezire si de frictiune, apoi rulatul si scuturatul piciorului anterior (. 119). Framantatul si baterea nu sunt indicate, pentru ca sub piele nu gasim decat foarte putine tesuturi moi.

Alunecarile scurte si usoare se aplica pe degete, pe dosul si marginile piciorului anterior, in jurul maleolelor, al calcaiului si tendonului ahilian. Manevra se executa cu degetele sau cu palmele. Pe talpa se aplica alunecari de la degete spre calcai, executate viguros cu pumnul inchis, sau cu radacina si marginea laterala a palmei. Masam cu mana stanga piciorul drept si inrs, cu mana dreapta, piciorul stang.
Frictiunea se executa cu degetele si podul palmei pe regiunea dorsala a piciorului si cu pumnul pe talpa. Manevra se poate executa cu ambele maini sau numai cu o mana, de obicei cu dreapta. Frictionam in sens liniar spatiile interosoase si tendoanele; in sens circular sau in spirala se frictioneaza tesuturile din jurul maleolelor si calcaielor.
Dupa frictiune, apucam degetele piciorului pe rand intre primele trei degete ale mainii, le intindem si le miscam in toate sensurile; le scuturam apoi pe toate o data, cu mana aplicata deasupra lor. Rulam sau scuturam intre palme piciorul anterior sprijinit cu calcaiul pe sol sau pe genunchiul opus.
La nevoie, glezna se maseaza deosebit, prin alunecari scurte, rotunjite si prin frictiuni circulare, aplicate in jurul maelolelor si pe gatul piciorului.Incheiem masajul piciorului prin neteziri usoare, aplicate pe toata intinderea lui.
Dupa masajul ambelor picioare se pot executa miscari acti simultane sau alternati, din pozitiile: culcat, sezand sau stand ("joc de glezne").
Gamba se maseaza in continuare, dupa ce am masat piciorul respectiv, folosind in general aceleasi pozitii de lucru.
Vom masa mai intai partea anterioara a gambei, trecand usor si repede peste fata sa antero-intema si peste creasta tibiei, unde pielea este aplicata direct pe os si unde nu gasim decat foarte putine tesuturi subcutanate. Vom insista in schimb asupra partii antero-externe, unde se afla un important grup de muschi subtiri si lungi (. 120). Dupa aceasta, prelucram temeinic partea posterioara a gambei, unde gasim muschi voluminisi si cu rol important in statiune si in mers.
Vom aplica manevre lungi si usoare de netezire pe fata anterioara a gambei si frictiuni mai insistente cu varfurile degetelor pe partea sa externa. Pe partea posterioara executam alunecari lungi, medii si scurte, cu palmele si cu dosul mainilor. Pe aceasta parte se pot executa manevre de framantat, frictiuni, bateri, rulat si pensari.
Pentru a aplica mai bine manevrele pe partea externa a gambei, inclinam putin genunchiul inauntru; pentru partea posterioara inclinam genunchiul mai mult in afara, sau ridicam gamba pana la pozitia orizontala sprijinind calcaiul pe un mai ridicat.

Pentru netezirea partii anterioare a gambei, palmele aluneca una dupa alta, de la nilul maleolelor pana peste genunchi, cu detegele usor indoite peste creasta tibiei. Pe partea externa si posterioara intarim alunecarile prin procedeul "in pieptene", executat cu nodozitatile articulare ale regiunii dorsale a degetelor (. 121).

Frictiunea se executa pe fata externa a gambei, cu degetele mainii de aceeasi parte, iar pe partea posterioara cu degetele, palmele sau pumnul inchis al ambelor maini (. 122).
Framantatul consta din presiuni si stoarceri ale muschilor laterali si posteriori, prinsi intre podul palmelor si degetele sprijinite pe creasta tibiei (. 123).

Putem aplica tocatul, plescaitul si batatoritul cu degetele si palmele pe partea externa a gambei, cu mana de aceeasi parte.
Pe partea posterioara, aceste manevre se aplica cu ambele maini, care losc alternativ sau simultan pe toata intinderea, gamba fiind ridicata in pozitia orizontala. Pe muschii posteriori ai gambei se pot aplica bateri cu partea dorsala a degetelor si mainilor. Din pozitia cu piciorul sprijinit pe calcai, putem aplica mai bine manevrele de batere, impingand masa musculara cu mana dinafara spre inauntru si lovind dinauntru cu cealalta mana (. 124).

Rulatul se executa cu palmele aplicate pe partea posterioara a gambei, presand alternativ pe masa musculara si deplasand pe nesimtite mainile in sens ascendent si descendent.
Tot pe partea posterioara a gambei putem aplica pensarile cu una sau cu ambele maini (. 125).
O atentie deosebita vom acorda la nevoie masajului tendonului ahilian, asupra caruia actionam prin alunecari si frictiuni insistente, aplicate in lungul tendonului sau transrsal, din pozitia sezand cu picorul sprijinit pe genunchiul opus.
Netezirea linistitoare de incheiere se aplica pe toate fetele gambei.
Automasajul genunchiului se poate executa pe partea sa anterioara din po-zitia sezand, cu membrele inferioare intinse si usor departate intre ele. Partile laterale se maseaza cu genunchiul usor flexat si inclinat inauntru, pentru partea externa, sau in afara, pentru partea interna (. 126 - 127). Partea posterioara a genunchiului se maseaza din pozitia culcat pe o latura, sau stand cu membrul inferior dus inainte si sprijinit cu cilcaiul pe un ridicat si cu trunchiul mult aplecat inainte.

Pe articulatia,genunchiului se aplica manevre scurte de netezire in sens ascendent sau lateral si frictiuni usoare, circulare sau liniare, executate cu degetele sau cu palmele.

Masam cu deosebita atentie tendonul rotulian si partile laterale ale rotu-lei, unde se formeaza, mai ales la femei, acumulari de tesut grasos, in urma traumatismelor si a altor suferinte ale genunchiului.
Dupa masajul genunchiului, putern executa cateva miscari de indoire si intindere, din pozitia in care am lucrat, sau cateva genuflexiuni din pozitia stand.
Coapsa se maseaza pe fata sa anterioara si pe fetele laterale, din pozitia sezand.-Pentru masajul partii posterioare folosim pozitia stand cu picioarele unor departate, sau cu genunchiul indoit si cu talpa sprijinita de un scaunel asezat in fata noastra. Partile externa si posterioara se pot masa si din pozitia culcat pe o latura, dar atunci nu putem folosi decat mana de aceeasi parte (. 135).
Putem aplica pe coapsa toate procedeele obisnuite de masaj. Alunecarile se executa aplicand palmele cu degetele stranse in cerc in jurul coapsei si urcand simultan sau alternativ, de la genunchi spre sold. Manevrele vor fi la inceput lungi si lente, apoi scurte si vii, pastrand mereu acelasi sens ascendent. Aceste alunecari pot fi executate mai apasat si mai lent prin aplicarea unei maini peste cealalta; ele devin si mai patrunzatoare daca se executa cu partea dorsala a mainilor si cu nodozitatile articulare ale degetelor, pumnul fiind inchis (. 128 - 129). Alunecarile sacadate se executa cu ambele maini si cu degetele intinse, cuprinzand intreaga masa musculara si presand ritmic, de jos in sus.

Frictiunea se executa viguros cu palma intreaga, cu taisul si radacina mainii, sau cu pumnul inchis, adaptand presiunea si amplitudinea miscarilor la grosimea si elasticitatea tesuturilor (. 130).
Framantatul circular, serpuit sau cuta, se executa prin manevre puternice, ondulatorii, ritmice, pentru intarirea carora vom folosi si greutatea trunchiului, transmisa la maini prin bratele intinse (. 131).

Manevrele de frictiune si framantat pot fi combinate intre ele, pentru a economisi timpul si energia.
Tocatul, plescaitul si batatoritul cu degetele, cu palmele si cu pumnii deschisi, pot fi executate pe rand sau combinate pentru a se adapta mai bine la forma si grosimea tesuturilor (. 132). Nu vom aplica aceste manevre pe fata interna a coapsei, unde se afla un pachet vascular si nervos, sensibil la lovituri.

Cernutul si rulatul se executa intr-un ritm viu, prin miscari de urcare si coborare in lungul coapsei (. 133).Incheiem masajul coapsei prin neteziri ascendente, lungi si linistitoare (. 134).
Masajul soldului si al regiunii fesiere se executa de preferinta din pozitia stand cu picioarele departate, sau din culcat pe o latura (. 135).
Din pozitia stand putem masa simetric cele doua solduri, lucrand cu amandoua mainile simultan sau alternativ. Pozitia culcat pe o latura este mai putin favorabila, pentru ca nu permite decat masajul unei singure parti - cea de deasupra - si nu poate fi executat decat cu o singura mana, cea de aceeasi parte.
Pentru masajul acestor regiuni folosim manevrele obisnuite de netezire, framantat, batere si scuturare.
Netezirea se face cu palmele si degetele intinse sau cu pumnul inchis, alunecand de jos in sus, in ritm moderat, dar destul de apasat (. 136).

Frictiunea se executa cu radacina mainii, cu taisul palmei si cu pumnul inchis, presand in sensul circular asupra maselor de tesuturi.
Framantatul se aplica mai ales pe muschii fesieri, care se apuca si se preseaza ca intr-un cleste.

Framantatul si frictiunea pot fi combinate.

Tocatul, plescaitul si batatoritul se executa puternic, cu ambele maini lucrand simetric. Cand soldurile sunt voluminoase, folosim batatoritul cu pumnul inchis, care cade cu fata palmara sau dorsala (. 137). Batatoritul cu pumnul se poate aplica si din pozitia culcat pe o latura, care asigura o mai mare relaxare a musculaturii locale (. 138).

Scuturatul este o manevra foarte utila, care se executa cu usurinta din aceeasi pozitie de stand cu picioarele departate. Palmele se aplica simetric pe cele doua parti, cu varful degetelor indreptate in jos; se cuprind in palme ambele reliefuri fesiere, care se scutura prin miscari vii, executate simetric, de jos in sus.
Netezirea de incheiere se executa din aceeasi pozitie. Lucram simultan sau alternativ, insotind manevrele simultane de usoare extensii ale spatelui, iar pe cele alternati de scurte leganari laterale ale trunchiului.
Automasajul membrelor inferioare se mai poate executa pe toata lungimea unuia sau ambelor membre, lucrand simetric, cu o mana pe un segment si cu alta pe segmentul pereche. Acest fel de masaj se desfasoara de preferinta de pozitia stand, cu picioarele putin departate intre ele.
Manevrele pornesc de la laba piciorului si ajung pana peste sold, trecand continuu peste gamba, genunchi si coapsa. Cautam sa aplicam in special procedeele care se adapteaza mai bine la forma si relieful diferit al segmentelor si lasam la o parte pe cele ce nu se potrisc, ori sunt mai putin importante.
Masajul picioarelor propriu-zis se va face separat. Acest masaj necesita o participare activa a trunchiului, care se apleaca mult inainte, se inclina si se rasuceste lateral, pentru a mari presiunea si amploarea miscarilor.
Putem incheia automasajul membrelor inferioare prin cateva exercitii acti de pendulare, in sens anteroposterior si lateral, executate din articulatia soldurilor.