CHIMIOTERAPIILE
Ele constituie, in mod evident, primul tratament care se aplica.
a) Exista cazuri metastazate de cancere de testicul, sin, sarcoame de parti moi etc, a caror supravietuire depaseste 5 ani, de aceea trebuie sa se tinda spre astfel de rezultate prin terapeutici puternice si prelungite, iar nu prin administrarea unor
tratamente usoare, privilegiind confortul. Pacientii, pusi la curent cu ceea ce se afla in joc, opteaza cel mai adesea pentru tratamentele agresi.
b) in astfel de cazuri trebuie facut uz de orice arma, utilizind inhibitori ai rezistentei pleiotrope si combinatii de agenti care nu au fost utilizati inca la pacientul in cauza.
c) Intensificarile terapeutice repetate, sprijinite de factori de crestere hematopoietici isi au aici pe deplin locul.
d) In ceea ce priste intensificarile urmate de autogrefa de maduva, ele trebuie discutate de la caz la caz. in afara cancerelor de testicul, ele nu par a antrena pina in prezent un beneficiu net in tumorile solide ale adultului.
RADIOTERAPIA
Ea poate aa utilitatea sa, fie cu scop antalgic. fie pentru a controla tumoarea primitiva, daca aceasta nu a fost extirpata, fie pentru controlul unei metastaze voluminoase.
Este indispensabil, intr-o asemenea situatie in care tratamentul sistemic este decisiv, de a nu se epuiza rezerle medulare si deci, in particular, de a nu se iradia bazinul decit in caz de necesitate absoluta.
HORMONOTERAPIA
In cazurile adecvate, ea poate II de mare ajutor si deci trebuie practicata in mod sistematic.
IMUNOTERAPIA
Este activa in melanoame si in
cancerele de rinichi, sub forma interleukinei 2 si / sau a interferonului. Poate preceda chimioterapiile sau, in anumite cazuri, poate II asociata cu acestea.
AGENTII REDIFERENTIANTI
Sint din ce in ce mai frecnt asociati chimioterapiilor, impreuna cu care pot actiona sinergie.