Din cele scrise pana acum reiese ca eficienti putem fi numai impreuna, tineri si persoane in varsta, fiindca fiecare ne cu cate ceva: tinerii cu elanul, persoanele in varsta cu experienta.
Conetuim mai multe generatii, cea tanara si cele varstnice. Pana inainte cu 4-5 decenii, apreciate la distanta conventionala de 30 de ani se impacau impreuna 2 generatii. in prezent se pare ca nu mai poate fi luat in considerare acelasi criteriu al numarului anilor, si trebuie sa se inteleaga intre ele patru generatii cel putin (). Traiesc laolalta supraetuitori idilici dintre pasagerii tramvaiului cu cai, de-a valma cu obisnuitii curselor aeriene; cei care au zburat, cei care "scurteaza" astazi meridianele la bordul jeturilor supersonice, dau mana cu fostii sau itorii piloti ai rachetelor cosmice. Niciodata Terra nu a adapostit atatea generatii diferite de calatori si nu e de mirare ca se mai ivesc unele diferente de optica (). Apare realmente problema generatiilor, pe care secolul din urma o uitase si pana nu de mult o ignora si secolul nostru. Ultimul deceniu - mai ales- si-a amintit-o. Generatia tanara, mijlocie sau varstnica, se diferentiaza: se afirma existenta generatiei dinainte si de dupa razboi; generatii pana la 20 sau 30 de ani, isi afirma dreptul la existenta, au patruns in constiinta contemporana. Omenirea se fragmenteaza dupa domenii mai mult sau mai putin discuile. Coborarea varstei majoratului, investirea - cu drept de vot a tinerilor, inceperea din ce in ce mai timpurie a scolarizarii, reflecta o modificare profunda a realitatii in ordinea varstelor si, pana la un punct, o reactie fata de impresionanta crestere a numarului tinerilor cu rol si preocupari sociale. Se stie ca valoarea nu asteapta numarul anilor.
Problema generatiilor nu este deloc noua. Ea decurge din insasi natura etii, din trecerea varstelor omului. O intalnim si in gandirea antica, in care se consemneaza 20 de ani de tinerete, 20 de lupte si 20 de inteleapta conducere, pentru o ata care apoi se risipeste in contemplatie. Nu putem contesta frumusetea acestei conceptii, desi ni se pare ca varstele reale, care conteaza pentru fondul problemei, nu sunt decat doua: tineretea si maturitatea, fie ca ne referim la succesiunea biologica, fie ca acceptam existenta unor cicluri de actitate creatoare.
Criteriile care definesc o generatie sunt prin natura lucrurilor vagi si ca atare relative. Cei 30 de ani acreditati pana aproape in zilele noastre pentru cuprinsul unei generatii biologice sunt mai multi decat in vechea Indie si s-ar putea sa fie insuficienti, odata cu depasirea barierei actuale a longetatii, fenomen care intr-un itor nu prea indepartat ar putea modifica mai mult raporturile dintre generatii sau insasi definitia lor. "Generatia" tanara va fi constransa sa coexiste cu tot mai multe "generatii" mature sau varstnice!
Delimitarea generatiilor in ul culturii este si mai putin precisa in timp. Aici apele se despart conceptual, iar periodizarile sunt fireste necesare, cel putin din considerente metodologice. Ar fi insa nepotrit sa consideram aportul unui ciclu creator din istoria unei culturi, ca apartinand, cu drepturi exclusive, unei anumite "generatii". Progresul stiintific, nivelul unei cilizatii, pot afecta succesiunea biologica a varstelor, dar nu sunt determinate de acestea din urma. Cultura si cilizatia dinauntrul unui anumit spatiu geopolitic si istoric reprezinta o continuitate de eforturi, o structura organica ce functioneaza ca un tot.() Sistemul culturii, se refuza, cu alte cunte, framantarilor arbitrare, de dragul criteriilor precare, cum ar fi cel al generatiilor, si ceversa, nici generatiile nu pot fi diferite prin evolutia culturii ci prin miscarea etii sociale.

Raspunderea fata de generatiile ce ne urmeaza
Mesajul transmis de la o generatie la alta nu este o simpla rezultanta a unei eti, este invatatura e decantata prin suferintele si surile celor dinaintea noastra.
Certitudinea inscrierii pe linie ascendenta nu o putem avea decat asigurand premisele acestei evolutii. A lasa doar schitate trasaturile itoarei societati, ale itorului om, ar fi iluzionare gratuita. Niciodata "maine" nu va putea rezulta din stiinta pe care ar pregati-o "azi". Contururile se vor clarifica in timp, dar important este ca forta care insufleteste acest mers sa existe, generatoare de noi elanuri. Tinerii pe care ii avem constituie puntea de legatura intre imaginea de azi si realitatea de maine. Prin ei se permanentizeaza toate valorile pe care umanitatea le-a cucerit cu efort si sacrificii. Idealul moral cizelat cu grija de mii de ani isi gaseste in acest fel mediul de implinire. Atingerea raportului de echilibru intre tendinta indidualista, primara si solidarizarea sociala, ipostaza mult superioara a omului, trebuie transformata intr-un imperativ al fiecaruia. Omul complet va depasi pornirile egocentrice care il handicapeaza prin esecurile la care condamna, va milita pentru universalizarea personalitatii sale. O pozitie realista presupune cultivarea nevoii de participare si integrare. Cei care se formeaza acum, sub semnul constientizarii riguroase pe care o impune etapa de dezvoltare pe care am atins-o, trebuie sa fie connsi si atrasi de modelul ce li se propune (). increderea nu se dobandeste decat prin exemplul personal si daca este nevoie, prin sacrificii. Aici sta punctul-cheie: adeziunea tinerei generatii o poate obtine doar care transpune in fapt principiile pentru care pledeaza. Oricata stiinta si filosofie ar ascunde, ele, se pierd la cea mai mica incalcare din partea educatorilor si moralizatorilor. Profesorul luliu Hatieganu a ramas o "legenda" fiindca a fost credibil in tot ce zicea si facea, vorba si fapta lui coincizand intotdeauna, fapt care nu a scapat contemporanilor sai care l-au rasplatit facandu-l o legenda chiar in timpul etii.

Pledoarie pentru ata
Cand stim si simtim cat de frumoasa este ata reala, in conditii de sanatate, atunci gandirea si simtirea noastra se identifica cu cateva aforisme si ganduri intelepte despre ata ce sunt potrite pentru a fi prezentate:
- "Viata este adevarata numai cand este traita deplin". (O. Fodor)
- "Viata nu are pret, decat daca reprezinta un foc care arde in permanenta."
(P. Vallery Radot) Ea este scurta si deci trebuie atent traita ca sa nu se scurga in zadar.
- "O ata traita fara folos cuiva este o modalitate inainte de timp". (Goethe)
- "Viata este un desen de puncte pe care trebuie sa le unesti pentru a descoperi ura ascunsa". (Irina Petras)
- "Viata sa ramana suporila si demna chiar si in conditiile de boala incurabila". (O. Fodor) .Timp de 10 ani si-a pierdut cu demnitate boala sa, cancer laringian!
- "Viata este o modalitate de exprimare a valorilor (singura care ne este data tuturor). Suntem ornice solare. Dimineata umbra se lungeste la spate, la amiaza se ghemuieste la picioare, iar apoi, rasucindu-se odata cu soarele, se asterne spre seara inaintea pasilor". Nu trebuie sa traim mult, ci sa traim destul. (O. Fodor)
- "Viata este lunga si adevarata numai cand este traita deplin." Datoria omului nu este sa spere, ci sa intoarca spatele subterfugiului si mistificarii, sa traiasca direct si personal o ata conforma cu demnitatea si natura lui."(0. Fodor)
- "Lucrurile marunte alcatuiesc fondul etii"(Charles Dickens "Dad Copperfleld")
- "Viata se compune din lucruri marunte, dar ea nu este un maruntis."(un ganditor)
- "Cea mai rationala ata consta din alimentatie rationala, miscare si apa."(precept antic)
- "Viata omului ca un fluture ce aspira nectarul unei flori si apoi dispare "(din filosofia popoarelor)
Proverbe romanesti pentru ata rationala si sanogena:

- Sa nu ne jucam cu focul;

- Cei prea mult nu-i bun; adica nu-i sanatos;

- Lacomia strica omenia;

- Cine-si lungeste cureaua isi scurteaza ata;

- Vorba dulce mult aduce; si indulceste ata;

- Paza buna trece primejdia rea; si lungeste ata;

- Cu rabdarea treci marea;

- incetul cu incetul se face otelul;
- "Putinta de a trai noi insine in sufletele altuia, e singura adevarata valoare ome-neasca.'YVasile Parvan)
- "Viata e un dar pe care il meritam doar daca-l dorim."

(Rabindranath Tagore)

- "Starea cea mai nenorocita a etii este, cand omul e batran, sarac, neputincios si bolnav."(zicala din popor)
- "Viata este o armonie disonanta punctata de acorduri fine, intrerupta de contrapuncturi dure."
(Pavel Pitea - volume manuscris, 1973).
- "Viata este un dar al naturii ce ne obliga zi de zi la grija pentru optimizarea performantelor noastre si a celor din jur."
(Stefan Haragus)
- "Viata este impartita intre ce este mai oribil si ce este mai mizerabil."
(Woody Allen).

- "Viata este un bun pierdut,

De n-ai trait cum ai vrut."(George Cosbuc)

- "O lupta-i ata, /deci te lupta,

Cu dragoste de ea, /cu dor."(George Cosbuc)
- "Viata este un mare dar al naturii, dar adevarata fericire este sa faci bine tarii si poporului tau."
(Gh. Marinescu).
- "Viata ar fiincomoda daca fiecare dintre noi n-ar avea o traire interioara."
(Doru Dejica)
- "Scopul etii trebuie sa fie insasi ata, in totalitatea ei."(Vasile Parvan)
- "Viata este scurta, arta lunga, ocazia favorabila trecatoare, experienta inselatoare si judecata dificila."(antic)
- "Viata este un noian de insatisfactii in lupta pentru putine satisfactii."
(Doru Dejica)
- "Daca nu stii sa traiesti cum se cune, lasa-le locul tau celor priceputi."(Horatiu)
- "Viata este sacra si trebuie acceptata asa cum este."(concept religios).
- "Nimic nu valoreaza cat o ata."(din intelepciunea popoarelor).
- "Viata inghite moartea.'YN. Steinhard)
- "Viata nu este proprietatea nimanui, nici a celui care o are, ea este un bun social."
(Florea Marin).- "Viata se traieste, ori doar se consuma."(D. Dumitrascu)

- "Noi traim mai mult pe seama mortilor."(loan Goia).

- "Cine nu pretuieste ata, nu o merita."(Leonardo da Vinci).
- Vila celebratio est. Viata este sarbatoare, (din inteligenta popoarelor)
- "Viata are nevoie de gandire si truda creatoare."(Viorel Cacoveanu)
- "Filosofia este legea etii dar inainte de a filosofa trebuie sa traiesti."
(din intelepciunea anticilor)
- "Fara bunatate si iubire, fara incredere si fara suri ata nu e ata omeneasca, ci e un chin zararnic, ca al geniilor cazute din paradis in infern."
(Vasile Parvan)

Trei principii fundamentale de ata (de la Cicero)

- Sa traiesti cinstit (Honeste vere)

- Sa nu vatami pe nimeni (Alterum non laedere)

- Sa dai fiecaruia ce i se cune (Suum cque tribuere)
- "Dreptul elementar al omului este dreptul la ata, la munca si la sanata-te."(autorul)
- "La fel ca ata, sanatatea este un dar din: medicina ne apropie de dumnezeire".

(Honorius Popescu)

- "Viata nu e usoara pentru nimeni, si ce daca? Trebuie sa fim tari si mai ales sa credem in noi insine. Sa credem in steaua sub care ne-am nascut si sa incercam din toate puterile sa ajungem la ea."

(Marie Curie Sklodowska).

- "Cand nu stii ce sa ceri de la ata, nici ata nu stie ce sa-ti dea."(P.J. Porr)

Herder spunea ca ata omului este data pentru:

- a iubi (pe aproapele sau),

- a innobila sufletul prin gandire si lectura,

- a munci pentru cei dragi ai sai si pentru societate,

- sa tinda la formarea unui caracter vertical.

Profesorul Dimitrie Negru a definit ata: "O lacrima intre doua infinite: unui fara inceput, iar celalalt fara sfarsit."
- "Viata este o teribila incercare din care nimeni nu scapa u."
- "Viata este germenul mortii - moartea este germenul etii."(M. Eminescu)

- "Viata este o fuga de moarte."(din popor)

- "Dreptul la moarte il au doar cei care au trait."
- "in intreaga ata sa ne ferim de a fi om sub vremuri", ci unul care prin actitatea sa sa orienteze benefic vremurile (imi cer scuze ca mi-am permis sa corectez cronicarii).
- "Plata pentru ata este moartea."(din popor)

- "Nu toti oamenii care mor au avut ata."

- "Viata este un fragment al energiei universale, cosmice, ce breaza ritmic si armonios in protoplasma."

(de la Dr. Gh. Ursan)

Octaan Gr. Zegreanu:

Esential in ata este sa o traiesti frumos, sa iubesti, sa te bucuri de fiecare lucru, sa poti iesi din orisice situatie cu zambetul pe buze, chiar daca cei de langa tine nu pot, iar daca s-a terminat un lucru sa poti zambi ca el s-a petrecut, ca ai avut prilegiul sa faci acel lucru, sa nu fi suparat ca s-a terminat tot ce-a fost frumos. Sa poti sa te bucuri de fiecare clipa cu partenerul tau ca si cum ai petrece cu el ultimele clipe, sa ii darui tot ce ai mai bun si mai frumos din tine, sa te bucuri nu pentru ceea ce este el, ci pentru ceea ce dei tu in preajma lui. Trebuie sa constientizezi faptul ca pentru lume tu esti doar o persoana, dar pentru partenerul tau, tu poti reprezenta intreaga lume. - Sa nu-ti pierzi niciodata speranta si sa te consideri intotdeauna fericit. (n.a.)
Speranta: "In ascunzisurile cele mai adanci ale sufletelor noastre, zace o comoara care imbalsamata de iubire da sens si sprijin etii - este speranta". (V.L. Bologa)
Fericit-nefericit: Atata timp cat esti stapan pe gandurile tale, esti receptiv la mesagiile naturii, murmurul apei, lumina, verdeata codrilor si simti iubire pentru om - ti-ai pastrat speranta - iubesti animalele, muzica, iti poti face datoria prin munca. Facand bine, avand inca o sanatate accepila este nedemn sa te consideri nefericit". (Petrica Neagos)
Ce este ata? Ce sunt valorile? Au fost unele dintre numeroasele intrebari pe care O. Fodor si multi altii si le puneau. Raspunsul l-a dat intr-un "dialog de amurg" cu medicii absolventi, dupa un numar rotund de ani, prilejul de-asi expune ideile pritoare la aceste intrebari fundamentale umane publicandu-le in Tribuna (O. Fodor- Confesiune, Tribuna, Cluj-Napoca, XVII, nr.22 din 31.V.1973). Spunea, in 1973, ca "Viata nu este o idila goala, nici lozincarie de mucava, nici "eroism declarativ", teapan si lipsit de incandescenta sentimentelor sau de umor. Viata este asa cum o vedeti fiecare, cand stati de vorba cu voi insiva, cand aveti senzatia de confort moral in baza a ceea ce faceti, cand acest confort isi afla radacinile in conngerea de binele infaptuit - si nu ma refer numai la simpla facere de bine - este bine si pentru semeni, fara constrangeri si grija chinuitoare ca altii trebuie sa va rasplateasca, desi, poate nu aveti intotdeauna aceasta certitudine. Mai aveti o speranta chiar si atunci cand edentele indica o rastalmacire a bunelor intentii. Acest confort moral este necesar, pentru ca este temelia demnitatii. Dobandirea lui are resorturi in marea cultura si in educatie. De asemenea, in certitudinea ca pasiti pe un drum fara compromisuri cu voi insiva. Este nevoie pentru aceasta de orientarea catre un ideal uman care sa dea sens etii fiecarui om in parte. Am reusit sa contribuim noi cu ceva la formarea lui? Daca am facut-o, oricat de putin, atunci avem satisfactia implinirii noastre.

Ce este ata?

"Viata este asa cum o vedem fiecare, cand stam de vorba cu noi insine, cand avem senzatia de confort moral, in a ceea ce facem si ce suntem, cand acest confort isi afla radacinile in conngerea de binele infaptuit - si nu ma refer numai la simpla facere de bine - este bine si pentru semeni, fara constrangeri si grija chinuitoare ca altii trebuie sa va rasplateasca, desi, poate nu aveti intotdeauna aceasta certitudine. Mai aveti o speranta chiar si atunci cand edentele indica o rastalmacire a bunelor intentii. Acest confort moral este necesar, pentru ca este temelia demnitatii. Dobandirea lui are resorturi in marea cultura si in educatie. De asemenea, in certitudinea ca pasiti pe un drum fara compromisuri cu voi insiva. Este nevoie pentru aceasta de orientarea catre un ideal uman care sa dea sens etii fiecaruia dintre noi.
Fiecare etapa din ata trebuie sa se incheie cu un moment de bilant si autoevaluare.
Datele statistice consemneaza o medie de supraetuire care a crescut lent, dar nu ne spune nimic despre faptul ca ata este lunga si adevarata numai cand este traita deplin si ca altfel existenta umana nu este e, ci aparenta, acoperind, de fapt, o moarte inceata ce se consuma inca din timpul etii. Importanta nu este durata biologica, ci longetatea spirituala.
Cu alte cunte, nu trebuie sa ne ingrijim sa traim mult, ci sa traim destul..