Capacitatia spermei

Spermatozoizii din lichidul seminal sunt incapabili sa fertilizeze un ol. Ei dobandesc aceasta capacitate fie dupa ce petrec un anumit timp in tractul genital feminin, fie cand sunt "spalati" de continutul lichidului seminal. Aceste modificari ale spermei se numesc capacitatie. Abilitatea lichidului seminal de a inhiba capacitatia prelungeste viabilitatea spermatozoizilor. Exista numerosi factori care inhiba capacitatia si pentru care au fost propuse diferite denumiri. (Chiar si pentru acelasi compus, de pilda termenul de factor de deeapitatie). Capacitatia nu este insotita de modificari anatomice vizibile ale spermatozoizilor, in schimb modificarile chimice si fiziologice se pot observa. Ritmul meolic al spermatozoizilor, fluiditatea membranara, calciul intracelular si motilitatea, toate cresc in urma capacitatiei. Capacitatia este necesara inainte de aparitia reactiei acrozomale.
Reactia acrozomala apare atunci cand un spermatozoid capacitat atinge olul, aceasta reactie fiind esentiala pentru penetrarea olului. O glicoproteina ZP3 din zona pellucida ar putea induce reactia acrozomala. In timpul reactiei acrozomale, membrana acrozomala externa fuzioneaza cu membrana plasmatica a spermatozoizilor, ceea ce determina o culatie progresiva a membranelor (ura 8-l3) cu expunerea matricei acrozomale si a membranei interne. Aceasta modificare creste accesibilitatea extracelulara a enzimelor proteolitice acrozomale, ca acrosina si hialuronidaza.

Acrosina este o proteaza care hidrolizeaza glicoproteina zonei pellucida ce inconjoara olul. Ea este prezenta in acrozom ca precursor zimogen-proacrosina si este hidrolizata in timpul reactiei acrozomaie. Hialuronidaza este o enzima proteolitica care hidrolizeaza acidul hialuronic ce leaga celulele granuloase ale olului.
d) Rolu