Zona externa sau cortexul ovarului contine celule germinati (ura 9-l). Aceste celule germinati se gasesc in numerosi foliculi ovarieni. Stromele ova-riene se gasesc printre foliculi si contin tesut conjunctiv, vase de sange si celule interstitiale. Zona interioara sau medulara, este alcatuita in principal, din tesut conjunctiv si vase de sange care hranesc cortexul. Ovarul matur prezinta foliculi cu dimensiuni si stadii diferite de dezvoltare. Majoritatea acestor foliculi sunt foliculi primordiali, care constau dintr-un ovul, imbracat intr-un singur strat de celule granuloase. O parte dintre acesti foliculi se vor transforma in foliculi primari si mai putini in foliculi graafieni maturi. Ovulul este eliberat din
ovar in peritoneu. Fibrilele oviductului imbraca ovarul iar motilitatea fibrilelor si miscarea ciliara din oviduct imping ovulul in oviduct.
a) Foliculogeneza
Dezvoltarea foliculara ovariana si sinteza hormonilor
ovarieni sunt contolate de gonadotropine si, in anumita masura, de steroizii ovarieni precum si de secretiile foliculare autocrine si paracrine. Mitoza ovogoniilor primordiale survine pe la mijlocul gestatiei, cand se inregistreaza un varf de aproximativ 7 milioane de ovocite. Dupa acest moment, mitoza ovocitelor inceteaza si apare o pierdere progresiva de ovociti, astfel incat, la
nastere exista aproximativ 2 milioane iar pana la pubertate 400.000. Doar 400 de foliculi ovuleaza propriu-zis, la o femeie. Restul de 99,9% din foliculi ovarieni vor degenera si sunt numiti foliculi atrezici.
Ovocitul incepe prima diviziune meiotica in uter. Aceasta prima diviziune este oprita in profaza pana in momentul ovulatiei. Se crede ca maturizarea este stopata de substantele din lichidul folicular, numite generic factori inhibitori ai maturizarii. Substanta mulleriana inhibitoare, existenta in lichidul folicular, ar putea servi si ea acestui scop. in acest fel, meioza lunga, anulata poate dura pana la 50 de ani.
b) Cresterea foliculara
Un ovocit in repaus sau inactiv se numeste
folicul primordial (ura 9-2). Acest folicul consta dintr-un ovocit, un cerc cu un singur strat de celule foliculare scuamoase, (precursoare ale celulele granulose) si o membrana bazala. Pe masura ce foliculii primordiali cresc si se dezvolta, ei vor deni fie atrezici, fie ovulanti. Cand foliculul primar latent este transformat in folicul primar, ovocitul creste. El produce un inlis mucopolizaharidic numit zona pellucida, iar elementele citoplasmice se extind din celulele granuloase, prin zona pellucida, la ovocit. Initial, s-a crezut ca zona pellucida este produsa de celulele granuloase. Celulele foliculare (granuloase) prolifereaza si devin mai cuboidale, dezvoltandu-si mai multe straturi de celule. Cresterea pana la acest punct nu este determinata hormonal.
La stimularea cu FSH, un grup de foliculi primari incep sa cresca si sa se dezvolte. Celulele granulose prolifereaza si foliculul creste pana la dimensiunea sa finala, cu un diametru de 120 - 200 mm. Tesutul stromal se diferentiaza pentru a forma stratul tecal, care este localizat in afara membranei bazale. Acest folicul se numeste acum, folicul secundar.
Lichidul produs de celulele granuloase se acumuleaza intr-o cavitate, numita antrum. Odata ce antrumul incepe sa se formeze, foliculul este considerat un folicul tertiar. Lichidul folicular contine cantitati mari de steroizi ovarieni, factori de crestere, electroliti si citokine. Nilul de estrogeni si progesteron al lichidului folicular poate fi de 100 pana la 200 de ori mai mare decat nilele din ser. Acest lichid creeaza mediul propice al dezvoltarii ovocitului.
Foliculul tertiar se maturizeaza intr-un folicul graafian. Acum antrum-ul este mare si foliculul se proiecteaza in afara, pe suprafata ovarului. O proiectie a celulelor granuloase se extinde in antrum si sustine ovulul. Aceste celule se numesc cumulus ooforus. Un strat subtire de celule granuloase imbraca imediat ovulul. Acest strat dens de celule este numit coroana radiata. Vor exista acum doua straturi tecale: teca interna, spre interior si teca externa, in afara. Straturile tecale sunt vascularizate, dar, deoarece vasele sanguine nu penetraza membrana bazala, substantele nutriti,
hormonii si electrolitii vor ajunge in celulele granuloase si ovocit prin difuziune.
c) Ovulatia
Ovulatia este stimulata de o crestere a secretiei de LH. Aceasta crestere a LH-ului stimuleaza finalizarea primei diviziuni meiotice, imediat inainte de ovulatie. Diviziunea meiotica nu da nastere la celule de dimensiuni egale. O celula devine ovocitul mare, iar cea de a doua are citoplasma minima si devine primul globul polar. Acesta ramane in spatiul perivitelin, in cinatatea ovocitului. Cea de a doua diviziune meiotica survine la intrarea spermatozoidului in ovul. Foliculul graafian complet matur este localizat pe suprafata ovarului, reprezentand 1 cm de suprafata ovariana. Peretele folicular se subtiaza, iar LH si prostaglandinele scad debitul sanguin folicular si stimuleaza eliberarea activatorului plasminogen din celulele granuloase, o enzima care conrteste plasminogenul lichidului folicular in plasmina. LH si progesteronul stimuleaza productia de colagenaza. Colage-naza si plasmina sunt enzime proteolitice care distrug peretele folicular ramas, permitand, astfel, eliberarea ovulului. Ovulul eliberat este inlit de zona pellu-cida, corona radiata si celule oofore cumulus libere, alaturi de lichidul folicular.
d) Corpul galben
Dupa ovulatie, peretii distrusi ai foliculului sunt transformati intr-un corp galben. Membrana bazala care separa celulele granulosa si tecale este rupta si vasele sanguine se extind pentru a forma celule granuloase. Atat celulele granuloase cat si celulele tecale interne devin celule luteale (luteina). Corpul galben matur poate aa diametrul de 3 cm. Daca conceptia nu are loc, corpul galben ramane functional aproximativ 14 zile si apoi incepe sa degenereze (luteoliza). Celulele luteale devin necrotice si are loc oprirea sintezei steroide hormonale. Corpul galben va umple tesutul conjunctiv pentru a deni corpul alb. Aceste structuri sunt usoare si au aspectul unui tesut de cicatrizare.
