Cefalee prin tractiune asupra unor structuri sculare intracraniene

Cefaleea in tumori cerebrale apare in general precoce si imbraca aspecte riate. Initial este intermitenta, alteori continua, persistenta, profunda, rar cu caracter pulsatil sau exploziv. Caracteristica este apariatia ei matinala sau, in orice caz, de o intensitate mai mare in cursul diminetii. Frecventa cefaleei este in raport cu anumite localizari ale tumorii (75% in tumorile fosei cerebrale posterioare, 33"/o m tumorile supratentoriale). in ceea ce priveste raportul dintre topografia tumorii si localizarea durerii de cap, oarecare relatii pot fi silite si anume : durerea unilaterala este in majoritatea cazurilor ipsilaterala tumorii ; durerea occipitocervicala pledeaza pentru tumori de fosa cerebrala posterioara sau tumori occipitale ; durerea frontoorbitara pentru localizarea occipitala a tumorii (Arseni). Cind aceasta localizare a durerii este la eforturi sau la schimbarea de pozitie, face plauzibila o tumoare de fosa cerebeloasa. Localizarea frontala este preferentiala pentru tumorile ventriculului al Ill-lea. Localizarea occipitonucala este intilnita adesea in tumorile ventricului al IV-lea, ca si cele de fosa cerebrala posterioara.
Cefaleea paroxistica periodica este un semn clinic constant de debut pentru tumorile de ventricul lateral si ventriculul al Ill-lea. Crizele dureroase sint declansate de efort, trecerea la ortostatism si in special de zguduiri ale capului si dispar prin mobilizarea capului, precum si in pozitie culcat. in geneza cefaleei prin tumori intervine mai putin hipertensiunea intracraniana si mai .mult tractiunea, compresiunea sau distorsiunea formatiunilor intracraniene senzitiv-dureroase de catre tumoare. Kxamenul clinic, al fundului de ochi (staza papilara) si examenete radiologice sint parametri importanti in silirea dia-gnosticului.
Cefaleea din angioame cerebrale. Durerea de cap poate fi de tip migrenos sau de tipul cefaleei periodice organice. Cefaleea migrenoasa. in 1215A/o din cazuri, poate fi manifestarea inaugurala sau sa apara in cursul evolutiei angiomului, adesea in legatura cu o hemoragie subarahnoi'diana. Clinic se manifesta ca o migrena clasica, cu localizare mai ales occipitala ; spre deosebire insa de migrena propriu-zisa, aura vizuala este mai prelungita, crizele constant de aceeasi parte cu an-giomul si adesea cu aceeasi localizare. Periodicitatea crizelor este foarte riabila. in cursul evolutiei apar alte semne de importanta diagnostica ca : epilepsie generalizata sau focala, pareze, paraplegii, tulburari vizuale, afazie, hipertensiune intracraniana constituita.
Tipul nemigrenos consta dintr-o cefalee paroxistica periodica, difuza, pulsatila, uneori cu greturi, rsaturi, alternind in periodicitatea sa cu crize de epilepsie focala, generalizata sau cu alte semne neurologice tranzitorii. Ea este datorita dilatarii periodice a selor angiomului.
- Cefaleea din anevrisme cerebrale. De cele mai multe ori, cefa-leea este de tip migrenos, cu hemicranie, in special frontala, frontoorbi-tara, cu iradiere oculara, insotita de greturi, rsaturi. Ceea ce o diferentiaza de migrena clasica este lipsa aurei vizuale. Crizele survin la interle riabile, pina la aparitia dramatica a hemoragiei subarahnoidiene sau a hcmatomului intraeerebral prin ruptura anevrisrhului. Instalarea hemoragiei subarahnoidiene provoaca o cefalee violenta, adesea occipi-tocervicala, constant rsaturi, fenomene meningiene, pierderea cunostintei, febra, pareze de nervi oculomotori, uneori hemoragii retiniene unilaterale, L.C.R. sanguinolent (Dandy).

Cejaleea din hematoame inir acer ebr ale. in hematomul intra-cerebral spontan. in forma acuta, cefaleea este simptomul revelator. Este violenta, paroxistica, de scurta durata, urmata de coma rapida, cu sindrom meningian. Dupa ore sau zile survine o ameliorare, dar c (faieea persista si apar semne neurologice de localizare, mascate un timp de coma.
Cefalee paroxistice brutale, fulgeratoare, cu localizare occipitala se constata in hematomul hrtraoerebelos. Elementele de diagnostic constau din hipertensiune intracraniana. semne meningiene si cerebeloase.
In hematomul subdural, chiar in "interlul liber" din forma cronica, cefaleea este constanta, predominant de partea in care se dezvolta hematomul, apoi devine difuza, tenace. Zguduirea brusca a capului kead jolting determina o crestere a intensitatii eefaleei, in special de partea in, care se dezvolta hematomul (Chambers si Wolff). Durerea de cap creste in intensitate in timpul al doilea al evolutiei, cind apar semne de compresiune cerebrala (alterari ale cunostintei, hemipareza contro-laterala, midrraza ipsilaterala).

Cefalee in procese inflamatorii intracraniene

In meningite si meningoencefalite, cefaleea este de regula simptomul initial si major. in meningita tuberculoasa, hipertensiunea lichidului cefalorahidian este precoce. in perioada de stare, cefaleea este atroce, determinind la copii in special "tipetele encefalice" sau ..tipatul meni ngi tic'1.In meningita cerebrospinala, cefaleea este continua, cu caracter pulsatil, difuza, cu predominanta occipitonucala. Poate fi brusca sau progresi, insotita de rahialgii, mialgii. Redoarea cefei si alterarea starii de constiinta sint constante. Diagnosticul este relativ usor, pe baza sindromului meningian. a loului clinic de infectie, a anamnezei. dar in special pe baza examenului L.C.R.In neuroviroze, in encefalomielite, cefaleea este frecventa. Alaturi de ameteli, fruste tulburari neurologice (vestibulare si piramidale), c (faleea persista saptarnini si luni, necedind la diverse medfcatii
In tromboflebitele cerebrale acute, cefaleea este constanta, intensa, cu debut brusc. Bolnavul prezinta un sindrom neurologic (crize convulsive, deficit motor piramidal, coma) si semne clinice infectioase, care orienteaza spre diagnostic. Uneori se constata congestia venelor superficiale ale scalpului, a venelor nazale si frontale, realizind aspectul de "cap de meduza"' (in tromboflebita de sinus sagital).
- Abcesul cerebral determina, cind este deja constituit, incapsulat, 'i cefalee fara caractere deosebite fata de cefalalgiile din procesele expansive in gen 'ral. in afara de hipertensiunea intracraniana, este adesea insotita de febra si leucocitoza. Deosebit de important pentru diagnostic este faptul ca adesea cefaleea este precedata de dureri la nivelul sursei de infectie (auriculara, mastoidiana, sinuzala etc).

Cefalee in traumatisme craniocerebrale
Cefaleea poate imbraca toate tipuri!;'. in faza pw.'.ranmatiea acuta (comotii si contuzii recente), ea este predominant occipitala, continua, durand zile-saptamini. Durerea se accentueaza in ortostatism, la stranut, miscarile capului. Este insotita de sindrom meningian, cu L.C.R. san-pumolent. Alteori, cefaleea este paroxistica, net migrenoasa, in special la copii, cu scotom, hemicranie, rsaturi. In faza cronica a unui traumatism cerebral persista un timp indelungat o cefalee cronica.

Cefalee prin modificari osoase, localizate la bolta cranianaIn boala et (osteita deformanta), cefaleea si simptomele reu-latice si> situeaza pe prim . Pentru diagnostic pledeaza virsta a 60 de ani, factorul ereditar, cresterea dimensiunilor craniului, deformari osoase (oase in forma de iatagan), fracturi spontane si hipertrofie generala, cel mai frecvent cu sediu la tibie, craniu, bazin si femur, precum si cresterea fosfatazei alcaline serice.
Cefaleea poate fi foarte intensa in hiperostoza frontala interna (sindromul Morgagni-Stewart-Morel). Ea se insoteste adesea de o senzatie i.ie apasare in ochi sau de tulburari vizuale. Sindromul este aproape exclusiv la femei, asociat cu adipozitate, virilism, tulburari meolice, endocrine si psihice. Examenul radiologie, care arata ingrosarea lei interne a osului frontal, este singurul care precizeaza diagnosticul.

Cefalee dupa rahipunctura
La baza acestei cefalalgii se admite o scadere a presiunii L.C.R. Durerea de cap este difuza, cu intensitate riabila, predominind occipital si agrata de ortostatism. Apare de regula dupa 24 de ore de !a punctie si cedeaza in cite zile.