Este vorba despre "o privire devalorizanta, orientata catre sine, care invaluie intr-o stare de nemultumire reprezentarile, activitatile si afectele" (Hollande, 1976). Aceasta stare depresiva poate fi insotita de crize de s, de o senzatie de tristete generala. Dar ceea ce este inca mai caracteristic adolescentei sunt schimbarile de dispozitie, un fel de insilitate afectiva legata de succesiunea imaginilor mentale si de succesiunea contactelor cu mediul inconjurator. Adolescentul poate astfel trece de la o anumita tristete la o stare de agitatie relativa atunci cand un telefon, un prieten care este in trecere sau o idee ce ii apare il scoate din starea de tristete. Aceste schimbari de dispozitie il fac pe adolescent sa treaca de la stari de exuberanta sau de bucurie intensa la momente de izolare, de izbucnire in lacrimi. Singur in camera sa, adolescentul are deodata o criza de s in timpul zilei sau, mai adesea, seara. Aceasta labilitate il face pe adult sa creada ca adolescentul nu este sincer -ceea ce ar fi o mare greseala, deoarece chiar aceasta labilitate emotionala este o caracteristica a adolescentei si poate fi, de asemenea, una dintre cauzele suferintei sale psihice ( modulul 6, sectiunea privind disforia pubertara).
Aceasta stare depresiva dureaza 2-3 ore, cateodata toata ziua, in mod cu totul exceptional 3-4 zile sau o saptamana intreaga. Atunci cand se prelungeste, starea depresiva reprezinta o amenintare, riscand sa devina durabila sau sa se asocieze cu alte manifestari ce vor fi evocate in continuare.In aceasta faza de "tristete" sau de "proasta dispozitie", starea depresiva este in general izolata sau insotita in mod trecator de cateva simptome: anxietate minima, usoare dificultati de a adormi atunci cand tristetea predomina in timpul serii, senzatia de a nu fi capabil si usoare esecuri scolare, reprosuri fata de parinti Pot aparea idei in legatura cu moartea si chiar un gest suicidar intr-un context impulsiv. Aceste simptome au intotdeauna un caracter intermitent. Adolescentul este in continuare activ, se implica in mod pozitiin activitatile scolare, culturale, sportive, afective etc. in unele cazuri, confruntat cu aceasta stare depresiva, adolescentul poate adopta un comportament de lupta, mai ales atunci cand se teme de instalarea unei
stari depresive de lunga durata. Dintre aceste comportamente de lupta trebuie sa citam trecerea la act: conducerea automobilului cu toata viteza, consumul de alcool sau de alte produse excitante, consumul de droguri, sinuciderea etc.
Daca tristetea, plictiseala, proasta dispozitie nu apartin la drept vorbind patologiei, aceste stari pot insa conduce la manifestari patologice, lucru pe care Male l-a subliniat la timpul sau.
Fie ca este vorba despre plictiseala, proasta dispozitie sau stare depresiva, trebuie sa insistam asupra intermitentei acestor stari, asupra fluctuatiei si transformarilor rapide ale acestora. Starea afectiva de baza ramane accesibila modificarilor, indiferent daca acestea sunt cauzate de mediu sau provin din succesiunea gandurilor. Multi adolescenti cunosc aceste momente si, de altfel, in sondajele si anchetele aplicate unui numar mare de tineri, peste 50% recunosc ca au trait "un moment de proasta dispozitie", "un moment de deprimare" fara ca acesta sa devina durabil. Fluctuatia, aspectul temporar, schimbator sunt caracteristici esentiale, care diferentiaza aceste stari de cele pe care le observam in semiologia depresiei in adolescenta. Regasim aici diferentele importante de prevalenta, semnalate in studiile epidemiologice, in functie de care se ia in considerare "episodul depresimajor" singur sau ca un ansamblu de "probleme depresive" (proasta dispozitie, criza anxios-depresiva, stare depresiva si episod depresimajor, distimie), oricare ar fi denumirea data acestor stari in adolescenta.
