Anatomia aortei - corelatii cu etiopatogenia anevrismului de aorta
Anatomia aortei - Corelatii cu etiopatogenia anevrismului de aorta In mijlocul tesutului conjunctiv si grasos se afla aorta abdominala si ramurile sale; vena cava inferioara si colateralele sale ; ganglionii limfatici perivasculari si ganglion [...]
Anevrismul de aorta - definitie. clasificare. factori de risc. incidenta
Definitie. Clasificare. Factori de risc. Incidenta Anevrismul de aorta se defineste din punct de vedere anatomic ca o dilatatie anormala , permanenta si localizata a peretelui aortic. Conceptul patologic de anevrism de aorta trebuie [...]
Activitatea ventriculara
Contractia miocardului ventricular reprezinta principala forta care asigura functionarea aparatului circulator. Cei doi ventriculi se contracta practic simultan, dar in inregistrari hemodinamice riguroase se constata (Fig.2-11.) ca sistola VS incepe [...]
Activitatea atriilor
Consta in: - umplerea lor, adica absorbirea sangelui care vine din venele aferente; - trecerea sangelui in ventriculul eferent. a. Umplerea atriala cu sangele din sistemul venos aferent se face in tot timpul sistolei ventriculare, dar continu [...]
Inchiderea valvulara
Este determinata astfel: - in cazul valvulelor A-V, inchiderea se datoreste cresterii bruste a presiunii in compartimentul postva/vu/ar (in ventricul); odata cu contractia acestuia (inceputul sistolei ventriculare); presiunea depaseste cu mult presi [...]
Functia valvulelor cardiace
Valvulele cardiace functioneaza ca niste supape care asigura fluxul sanguin intr-o singura directie (anterograd). Valvulele au, in timpul inchiderii lor, forma unui segment de sfera, cu concavitatea spre compartimentul cu presiunea cea mai mare si c [...]
Caracterizarea unor aspecte fiziologice ale inimii
Generalitati. Inima ca pompa centrala a circulatiei Inima are rolul de pompa centrala aspiratoare-respingatoare a aparatului circulator, prin doua parti componente de baza: - miocardul care prin contractia sa produce o anumita crestere a presiuni [...]
Arterele pulmonare si venele pulmonare
Trunchiul AP se bifurca in cele doua ramuri principale, dreapta si stanga, care apoi fiecare se divide in general dihotomic, in cate doua ramuri mai mici. Se descriu diferite grade (ordine) de diviziune a arterelor pulmonare (in general 4 sau 5). Pe [...]
Artera pulmonara (trunchiul)
Trunchiul AP are acelasi rol in raport cu vaivula pulmonara, ca si Ao ascendenta in raport cu vaivula aortica. Si ea indeplineste rolul de "camera de expansiune" pentru circulatia pulmonara. Totusi, trebuie remarcat ca volumul (capacitatea) AP este m [...]
Aorta ascendenta
Fiind atasata la inelul aortic de insertie a sigmoidelor, face parte obligatorie din aparatul valvular si prezinta modificari adaptative fata de tulburarile hemodinamice generate de un defect al supapei valvulare. Pe de alta parte, afectiunile intrin [...]
Atriile
Sunt camerele situate in partea posterioara si superioara a inimii, in care se deschid venele care aduc sangele spre inima si din care se face "umplerea" ventriculara. AD este situat la dreapta si pe un plan mai anterior decat AS. in el se deschide [...]
Valvula pulmonara
Este cea mai anterioara dintre valvule si este situata la nivelul cel mai superior. Inelul sau de insertie are aproximativ aceeasi marime ca si inelul aortic. Si aici sunt, de regula, trei valve sigmoide. - una anterioara; - una posterioara si dre [...]
Ventriculul drept
Este situat pe planul cel mai anterior al inimii s putin spre dreapta. Miocardul sau are o grosime mult mai redusa, cuprinsa intre 2 si 4 mm. in VD, este mult mai evidenta deosebirea intre cele doua "cai": - calea de intrare, situata intre orific [...]
Aparatul tricuspidian
Valvula tricuspida Asa cum Ti spune numele, este formata, de cele mai multe ori, din trei valve (foite) (Fig. 2-2): - VTA - valva antero-superioara care este cea mai mare; - VT septala (sau mediana); - VT inferioara (posterioara); aceasta poate [...]
Ventriculul stang
Are masa miocardica cea mai mare; grosimea peretilor sai este de 9-13 mm. Fibrele miocardice sunt dispuse in benzi musculare, din care unele inconjoara in mod circular sau spiral cavitatea VS, iar cele de la suprafata inconjoara ambii ventriculi. VS [...]
Valvula aortica
Este situata oarecum in centrul planseului A-V (Fig. 2-2), orificiul pulmonar fiind situat inaintea sa (si putin la stanga si mai sus), orificiul mitral fiind situat inapoia sa, putin spre stanga si in jos, iar orificiul tricuspid inapoi, spre dreapt [...]
Aparatul mitral
Orificiul mitral ocupa partea posterioara a membranei aorto-ventriculare (MAV) (fig.2-2, 2-3), care in partea anterioara contine orificiul aortic, iar intre cele doua onticii, pe marginea membranei, sunt cele doua trigonuri fibroase stang si drept. [...]
Notiuni selectate de anatomie a inimii
Cateva probleme generale Cunoasterea anumitor date despre anatomia inimii este astazi absolut necesara pentru a intelege nu numai semiologia clinica, dar mai ales cea radiologica, angiocardiografica si ecocardiografica. In acest sens sunt necesare [...]
