Orificiul mitral ocupa partea posterioara a membranei aorto-ventriculare (MAV) (.2-2, 2-3), care in partea anterioara contine orificiul aortic, iar intre cele doua onticii, pe marginea membranei, sunt cele doua trigonuri fibroase stang si drept.
Orificiul mitral are o forma ovalizata, cu axul lung transversal (usor oblic dinainte inapoi si de la stanga spre dreapta) (. 2-2, 2-3). Suprafata normala este de 4-6 cm2.
Circumferinta orificiu/ui este de 100-l10 mm la barbati si 90 mm la femei (Testut).
De jur imprejurul orificiului este o mica ingrosare fibroasa: inelul de insertie a valvelor.

De remarcat ca ul orificiului (inelului)'nu este uniform, ci are forma unui hiperboloid parabolic (. 7-l, 7-2), sau de "sa", in sensul ca punctele corespunzatoare mijlocului bazei de insertie a valvelor (antero-septal si postero-lateral) sunt situate pe un mai superior, iar punctele din dreptul comisurilor (antero-superior si postero-medial) sunt situate pe un mai inferior. Aceasta dispozitie anatomica are astazi o importata deosebita in aprecierea ecocardiografica bidimensionala a prolapsului de valva mitrala.
Trebuie retinut ca separarea dintre inelul mitral si inelul aortic este foarte mica, cele doua orrficii fiind foarte apropiate, ceea ce explica de ce valvele care se insera aici (VMA, VAP si VAS) se pot coafecta adeseori (.2-2).
Mai trebuie mentionat ca in dreptul mijlocului bazei de insertie a VMA corespunde un mic trigon fibros intervalvular al Ao, intre valva posterioara si cea stanga(. 2-2,2-3).In fine, are o importanta deosebita faptul ca "scheletul" fibros al onficiului mitral este comun cu cel al orificiului aortic, asa numita membrana aorto-ventriculara ca in dreptul orificiului mitral aceasta se insera la miocardul si ca ceva mai sus se insera peretele AS, in aceeasi linie in care se insera baza valvelor. Exista deci un mic segment subvalvular al MAV, (.2-3,2-4) de maximum 2,5 mm, asa numita fasie (filum - lat.) a lui Hen/e, ale carei modificari anatomice pot contribui la producerea defectelor valvulare. La acest nivel se poate produce, rareori, si anevrismul subanular.

Functia de supapa la nivelul orificiului AV stang este indeplinita de un complex de formatiuni care constituie "aparatul valvular mitral".
a- valvele mitrale

b- membrana subvalvulara

c- inelul mitral

d- AS - care se ataseaza la a si b

e- cordajele tendinoase

f- muschii papilari

g- prin anumite particularitati anatomice si functionale.

a.-Valvele mitrale (. 2-2, 2-3, 2-4, 2-5).
Sunt doua valve (sau foite): - una anterioara- VMA (sau valva aortica, fiind mai aproape de orificiul aortic si de septul interventricular - SIV); - una posterioara - VMP (sau valva parietala, murala).
VMA este mai mare decat VMP, de aceea si miscarile ei sunt mai ample. Orificiul dintre ele are forma semilunara, cu concavitatea orientata spre sept.
Fiecare valva are: - o margine libera, spre orificiu; - un corp (sau foita, panza propriu- zisa); - o baza de insertie pe inelul mitral; - o fata superioara, care priveste spre AS si este in general convexa, mai ales in sistola; - o fata inferioara, care priveste spre , spre care este concava.Inchiderea VM in sistola se face prin apozitie, adica prin alipirea unei parti a fetelor atriale; in functie de aceasta, fiecare valva are o portiune apozitionala (cea care se alipeste in sistola de cealalta valva), situata spre marginea libera - si una non-apozitionala, care nu se alipeste si este situata mai spre baza de insertie.
Partea apozitionala reprezinta 30 % din suprafata VMA si 50 % din cea a VMP (care este mai scurta) (. 2-4).

Pot exista mici valve accesorii la nivelul comisurilor.
Comisurile vatvulare sunt definite ca: superioara (CSup) si inferioara (Clnf) (. 2-3, 2-5).Intre CSup (situata in partea antero - superioara) si inelul de insertie este o distanta in medie de 7-8 mm.Intre Clnf (situata postero-medial) si inelul de insertie este o distanta in medie de 11 mm (aceste distante sunt importante de cunoscut in cazul comisurotomiilor).

b.- Membrana subvalvulara (. 2-3, 2-4)

Este acea portiune din membrana fibroasa aorto-ventriculara care este situata intre insertia pe miocardul contractii al si baza de insertie a valvelor mitrale; este o fasie ingusta de 2-2,5 mm, care inconjoara ca un inel orificiul mitral.
c- Inelul de insertie este raspantia (pe sectiune) dintre baza de insertie a valvelor, peretele AS si membrana subvalvulara (. 2-3, 2-4)
d. AS se insera ca un cerc usor ovalizat pe inelul de insertie mitral descris mai sus (. 2-3). Alte detalii vor fi aratate mai departe.

e- Cordajele tendinoase - CT

Sunt filamente fibroase neelastice care-si au baza in jurul varfului (sau crestei) muschilor papilari si la celalalt capat se insera pe valve.
Dupa locul exact de insertie pe valve, se clasifica in (Tandler Lam - 6) (. 2-6):
- CT de ordinul I sau marginale (se insera pe marginea libera a valvelor);
- CT de ordinul II; pot fi: apozitionale (se insera pe fata inferioara, ventriculara, a portiunii apozitionale a valvelor);
- non-apozitionale (se insera pe fata inferioara a portiunii nonapozitionale a valvalor);
- CT de ordinul III sau parietale (unesc fata inferioara a VMP, spre inel, cu peretele lateral, (posterior) al (cordaje "proptea"; strut chordae - engl.);
CT au diametrul (grosimea) de 0,25-l,75 mm. Lungimea lor variaza intre 0,25-2,25 cm, cele mai scurte fiind cele comisurale (1,25 cm in medie), apoi cele apozitionale (1,5 cm in medie) si cele mai lungi fiind nonapozitionale (1,75 cm in medie).In general au 24 origini (pe MP) si 72 insertii (pe VM). Unele sunt unice la insertie, multe se bifurca si cate una se rasfira intr-un manunchi de fibre la insertie (chiar 20!) (7).
De remarcat ca foarte rareori un grup de CT poate fi inlocuit de o coloana musculara care uneste direct peretele cu o valva mitrala.

f- Muschii papilari - MP

De regula, in sunt doi MP: - MP lateral- (sau antero-lateral) - MPLsi MP posterior (sau postero-medial) - MPP.
MP au forma convex - concava, dar pot fi si : conici, globulosi, fuziformi, cvadrangutari. Pot avea o baza unica sau ramificata in travee (ca radacinile unui copac), pot avea un varf unic, conic sau ca o creasta, - sau varfuri duble, triple, multiple; pot fi si MP accesori.
Insertia MP la peretii poate fi:
- in treimea medie a si atunci varful lor patrunde in treimea superioara a cavitatii;
- MPL se desprinde pe peretele lateral, deasupra marginii obtuze;
- MPP se poate insera aproape de marginea dreapta a peretelui posterior. MP sunt situati in dreptul comisurilor, fiecare dand cordaje pentru ambele
valve. Axele MP sunt perpendiculare pe ul valvelor in sistola.
Anomaliile de ax ale MP pot da fie insuficienta mitrala, fie obstructie in calea de ejectie a .