Ele ajuta la eliminarea stresului, la prevenirea cancerului si protejeaza inima.
Elefantii nu iau pastile cu vitamine. "Asta este de inteles", veti spune. "De unde sa le ia? in plus, elefantii isi petrec toata viata in natura si mananca numai alimente naturale."
Este adevarat, dar ganditi-va o clipa ce s-ar intampla daca elefantii ar incepe sa traiasca asemeni oamenilor. Ar iesi sa cumpere cuptoare cu microunde, congelatoare si televizoare. Ar elimina tele din regimul lor
alimentar zilnic si le-ar inlocui cu hrana de tip fast food. Ar fuma si nici nu ar face prea multa miscare. Daca elefantul in chestiune m-ar intreba, ca medic, daca ar fi necesar sa ia pilule cu
vitamine in paralel cu regimul sau alimentar normal, raspunsul meu ar fi afirmativ.
Avem un stil de viata care, practic, tipa dupa mai multe vitamine. insa mancam mai putine alimente care ne furnizeaza necesarul nutritiv. Fructele si
legumele nu mai provin din gradina noastra sau de la fermele din jur, ci din lumea intreaga. Atunci cand ele ajung, in cele din urma, in
stomacul nostru, a mai ramas foarte putin din acele vedete mult pretuite: vitaminele. Va bucurati de
sucurile de capsune si nu puteti spune nu morcovilor apetisanti si frunzelor verzi ale spanacului de la supermarket. Sugestia mea: continuati sa mancati ca pana acum, dar nu o faceti deoarece credeti ca va luati din hrana suficiente vitamine. Acum cativa ani, o revista germana si-a propus sa cerceteze continutul real de vitamine din hrana noastra. Descoperirile au fost uimitoare:
a intr-o perioada de 11 ani,
vitaminele din produsele alimentare au reusit, in mod oarecum misterios, sa dispara. in 1985, 100 de grame de capsune inca aveau un continut de 60 de miligrame de vitamina C.
a in 1996, mai aveau doar 13 miligrame. Pentru a obtine doza recomandata de 75 de miligrame de vitamina C, ar trebui sa mancam aproape de cinci ori mai multe capsune decat o faceam in urma cu 11 ani.
a Situatia este similara si cu alte fructe. in aceeasi perioada de timp, merele au pierdut aproximativ 80% din continutul de vitamina C. Bananele au pierdut 92% din continutul de vitamina B6 si 94% din continutul de acid folie.
a Legumele sunt, si ele, perdante in aceste descoperiri. Spanacul are cu 58% mai putina vitamina C si cu 59% mai putina vitamina B6. Broccoli a pierdut 52% din acidul folie, iar fasolea, 61% din continutul de vitamina B6.
Care este motivul pentru toate acestea? Ei bine, unul dintre motive este ca natura nu se mai lasa pacalita atat de usor. Fructele si legumele cultivate astazi sunt fortate sa intre intr-un proces sintetic de maturare care le reduce continutul de vitamine si minerale. Este pretul pe care il platim pentru
fructele care nu sunt de sezon.
Oamenii de stiinta inca mai descopera noi si valoroase proprietati ale j vitaminelor.
Un lucru este sigur: vitaminele reprezinta o parte esentiala a regimului nostru alimentar. Mult timp, importanta lor pentru organism a fost subestimata. Acum, un numar tot mai mare de do ne arata efectele pozitive ale vitaminelor. Multe studii de specialitate au confirmat ca vitaminele joaca un rol important in terapie si unul decisiv in prevenirea unor boli. Migrena, inflamatiile cronice ale ficatului, osteoporoza,
artrita si chiar boala Alzheimer sunt printre tot mai numeroasele boli care pot fi tratate cu vitamine. Chiar si in prevenirea cancerului exista o speranta de reusita. Doua studii americane importante dau speranta ca o doza adecvata de vitamine ar putea reduce dramatic rata de deces cauzat de cancer.Insa vitaminele pot ajuta cel mai mult inima. Ele furnizeaza corpului armele cu care luptam impotriva asa-numi-tului proces de oxidare. Ce se intampla in interiorul nostru? Ei bine, in fiecare zi, meolismul nostru produce diverse substante care, in medicina, sunt denumite radicali liberi. Corpul vede aceste molecule in doua feluri. Ele sunt precum doctorul Jekyll si domnul Hyde. Ca Dr. Jekyll, ele ne ajuta sa luptam impotriva infectiilor si sa distrugem bacteriile. Ca Mr. Hyde, ele ataca si tesuturile sanatoase, cauzand mari ube.
Radicalii liberi pot deveni inamicii corpului. taminele lupta impotriva lor.
Acum este momentul sa intre in scena antioxidantii. Ei sunt armata virtuala de nutrimente, enzime si alte substante chimice care protejeaza corpul de oxidare. Oxidarea este un proces care are loc in natura de milioane de ori. Ne gandim la cuiele ruginite:
fierul a oxidat. Antioxidantii au grija ca nimic sa nu "rugineasca" in noi. Trei vitamine conduc lupta impotriva acestui inamic periculos: C, E si betacarotenul (o provitamina, un stadiu incipient al vitaminei A).
Radicalii liberi sunt produsi continuu de corpul nostru, insa dezvoltarea acestor molecule periculoase poate fi favorizata de ozon,
fumul de tigara, consumul exagerat de alcool, contaminarea cu metale grele, poluare, substantele daunatoare mediului sau expunerea la radiatii si stres. O supradoza de radicali liberi poate slabi muschii inimii si reduce activitatea lor. O supradoza de radicali liberi face acest lucru distrugand diverse structuri din muschiul inimii, precum membrana, care este peretele celular al muschiului inimii, enzimele din celulele inimii sau chiar structura genetica a nucleului celular. Antioxidantii sunt "politia" organismului, ei tin sub control ghidusiile violente ale radicalilor liberi. Oricum, acolo unde nu exista politie, nu poate exista nici ordine.
Radicalii liberi si oxigenul: o poveste de dragoste care poate ave, consecinte serioase asupra organismului.
Radicalii liberi joaca un rol decisiv in arterioscleroza, mult discutata rigidizare a arterelor. Ce se intampla? in organismul nostru, doua lucruri sunt ca prin farmec atrase unul de celalalt: oxigenul si grasimile. Daca acestia devin amanti, are loc procesul de oxidare. Grasimile incep sa se dezintegreze si se dezvolta asa-numitii peroxizi, o forma extrem de periculoasa de radicali liberi. Acestia, la randul lor, pot fi cel mai eficient combatuti de armata de antioxi-danti - vitaminele C, E si betacarotenul.
Nu toate
grasimile se indragostesc imediat de oxigen. Grasimile simple nesaturate precum cele pe care le luam din
uleiul de masline raman relativ "reci" la farmecul oxigenului. Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care oamenii din tarile unde se gaseste din abundenta
ulei de masline - ca Franta si Grecia - au o incidenta slaba a bolilor de inima.
Organismul nostru nu este agresat de
radicalii liberi daca il ajutam.
Nu trebuie sa intram in panica. Organismul nostru poate face fata foarte bine radicalilor liberi daca il ajutam. Exista trei modalitati de a furniza armatei de antioxidanti arsenalul corespunzator.
1. Mancati cat de multe
fructe si legume puteti. Specialistii estimeaza ca un om ar trebui sa manance cinci mese echilibrate pe zi ca sa furnizeze armatei de antioxidanti suficiente vitamine. Paleta dumneavoastra nutritionala ar putea fi compusa din lapte, nuci, capsune, legume verzi si cartofi, de cinci ori pe zi. Problema este, in afara faptului ca hrana noastra devine din ce in ce mai lipsita de calitate, ca rareori mancam atat de echilibrat pe cat ar avea nevoie organimul nostru.
2. incercati sa evitati produsele alimentare care pot elibera in organism cantitati mari de radicali liberi. Acestea ar fi grasimile saturate sau
acizii grasi trans. Si aici exista o problema: acizii grasi trans apar in timpul procesarii industriale a alimentelor. Ei se gasesc in stare latenta in multe produse alimentare (prajituri sau margarina), fara ca noi sa ii putem identifica.
3. Completati-va
regimul alimentar cu cocteiluri antioxidante, un tip special de preparat cu multivitamine. Fireste, puteti ingera vitaminele pe rand, dar este foarte dificil sa va dati seama ce nutrimente ratati, in realitate. Preparatele cu
multivitamine nu prezinta pericolul unei "suprado-ze", deoarece constau intr-un amestec echilibrat de vitamine, minerale, microelemente si nutrimente.
Organismul nu isi poate produce singur vitaminele (cu exceptia vitaminei D). taminele trebuie ingerate.
