La inceput, necunoscuta, ca atare, ca substanta pura, dar folosita din antichitate, de multa vreme, intr-o maladie de ochi (hemeralopia) tratata prin produse de ficat (ce o contin in mod natural), vitamina A este utilizata astazi si in protejarea vederii (boli ale retinei si ale cristalinului) sau a conjuctivei, a pielii, a vaselor circulatorii (artere, vene), in stoparea instalarii metaplaziei epiteliilor sau in sprijinirea reversiei acesteia la normal si in impiedicarea kcratinizarii epiteliilor mucoaselor si, respectiv, a pielii.

tamina A intervine in activitatea meolismului hepatic sau in functionalitatea sistemului imunitar.
In ultimul timp, datorita acestor proprietati farmacologice cu respectivele lor efecte morfo-functionale (mai ales in supravegherea diferentierii celulei epiteliale),atentia specialistilor este atrasa de posibilul rol al ei in can-cerogeneza (in special, in cancerele epiteliale, dar si in alte localizari) [6,87,1821.
Absorbita la nivelul intestinului subtire, odata cu grasimile in cart se dizolva, ea este stocata, in cea mai mare parte in ficat, sub forma de ester al acidului palmitic (90 -95 %), care poate acoperi catva timp necesarul organismului, legat de cantitatea stocata (13 luni, uneori mai mult).
Unii derivatii meolizati (oxidati) retinal si acid retinoic sunt forme dovedit active.
Necesitatea silnica de vitamina a organismului la adult, legata de o variatie individuala, se ridica la 4.000 - 6.000 U.I., cantitate ce este asigurata de o alimentatie echilibrata.
Liposolubila, vitamina A este gasita in natura ca atare sau cu izomerii sai naturali, mai ales in produsele animale (all si trans, 9 si 13 cisacidretinoic), ca si sub forma de retinal forma aldehidica dar si ca provitamina (beta-caroten), mai ales in regnul vegetal, care prin desfacere chimic-enzimatica in organism, la nivel intestinal se produc doua molecule de vitamina A.
Toate aceste structuri din grupa vitaminei A exista in numeroasele alimente de origine animala (ficat, rinichi, unele grasimi, lapte) sau vegetala (diverse legume, fructe), ori ulei din ficat de peste, in oua etc.

In cazul unei administrari de preparate cu vitamina A (retinol sau derivati) in cantitate mare sau intr-un supraconsum a uleiului de morun se pot produce efecte toxice de hipervitaminoza, unele importante, cu precadere la sugari si copii (hepatosplenomegalie, scadere in greutate, alopecie, hiperostoze etc. si in experiment pe animale, chiar efect teratogen), parte din acestea disparand odata cu renuntarea la tratamentul respectiv.
Lipsa din consumul alimentar al omului a vitaminei A poate aduce, in afara de implicarea ei in cele prezentate, si la inhibitia spermatogenezei.
tamina este sensibila si se poate degrada daca este expusa la lumina si la aer.