84. CE SUNT AGENTII LIPOTROPI?
Metionina, colina, inozitolul si betaina sunt toti agenti lipotropi

ceea ce inseamna ca principala lor functie este aceea de a preveni acumularea anormala sau excesiva a grasimilor in ficat. in plus, lipotropii sporesc productia de lecitina a ficatului, mentinand astfel solubilitatea ridicata a colesterolului

maresc rezistenta la imbolnari prin actiunea benefica asupra timusului si detoxifica ficatul.

85. CINE SI PENTRU CE ARE NEVOIE DE EI?
Cu totii avem nevoie de lipotropi, unii intr-o masura mai mare decat altii. Persoanele care urmeaza un regim bogat in proteine intra in cea de-a doua categorie. Metionina si colina sunt strict necesare pentru a detoxifica organismul de aminele rezultate ca produsi secundari din meolizarea proteinelor. Din cauza faptului ca foarte multi dintre noi

marea majoritate

consumam prea multe grasimi (in Statele Unite cantitatea de grasimi reprezinta 36 pana la 42 de procente din totalul caloriilor), si o parte substantiala a acestora este formata din grasimi saturate, agentii lipotropi sunt indispensabili.

Ajutand ficatul sa produca lecitina, lipotropii impiedica formarea depozitelor periculoase de colesterol in vasele de sange, reducand astfel riscurile de atac cardiac, arterioscleroza, calculi biliari si urinari.
Agentii lipotropi asigura circulatia corecta a colesterolului
De asemenea, lipotropii contribuie la pastrarea starii generale de sanatate a organismului prin actiunea exercitata asupra timusului, stimuland producerea de anticorpi, producerea si actitatea fagocitelor (care inconjoara si 'inghit\" microbii si rusii invadatori), distrugerea tesuturilor straine sau anormale.

86. POVESTEA COLESTEROLULUI
Grasimile, ca dealtfel totul in aceasta lume, au atat parti bune cat si rele. Conceptia generala, conform careia toate grasimile sunt daunatoare, este pe cat de raspandita, pe atat de neadevarata. Cea mai rea dintre toate lipidele este colesterolul. Practic, fiecare dintre noi stim ca responsabil pentru atacurile cardiovasculare, arterioscleroza si o multime de alte boli este colesterolul, dar foarte putini sunt cei care cunosc faptul ca el are un rol esential in mentinerea starii de sanatate a corpului. Minimum doua treimi din colesterolul existent in organismul uman se formeaza in ficat sau in intestin; este prezent si in creier, in glandele suprarenale si in tecile fibrelor nervoase. Iar in ceea ce priveste partile lui bune, acestea au o importanta deosebita:

a colesterolul existent in piele este convertit, sub actiunea razelor solare ultraolete, in tamina D;
a contribuie la meolizarea carbohidrafilor (cu cat ingeram mai multi carbohidrati, cu atat cantitatea de colesterol produsa de organism este mai mare);
a este principalul furnizor de hormoni steroizi suprarenali, ca de exemplu cortizonul;
a intra in componenta tuturor membranelor din organism si este necesar pentru producerea hormonilor sexuali masculini si feminini;
Diferentele de comportament manifestate de colesterol sunt determinate de proteina de care este el legat. Lipoproteinele sunt agentii ce transporta colesterolul in sistemul nostru circulator.
Lipoproteinele de joasa densitate (LJD) transporta aproximativ 65 de procente din colesterolul sangn; ele sunt responsabile de depunerile din artere care, in combinatie cu alte substante, se transforma in ateroame care blocheaza vasele de sange.

Lipoproteinele .de foarte joasa densitate (LFJD) transporta aproximativ 15% din colesterolul sangn, dar sunt necesare ficatului pentru a produce LJD; cu cat cantitatea lor este mai mare, cu atat ficatul elibereaza mai multe LJD si sansele dumneavoastra de a contracta o afectiune cardiaca se inmultesc.
Lipoproteine de inalta densitate (LID) transporta injur de 20 de procente din colesterolul sangn si, fiind compuse in principal din lecitina, ele sunt eroii cei buni care distrug depozitele de grasimide pe vasele sangne si asigura circulatia colesterolului fara a bloca arterele. Studii recente au descoperit faptul ca persoanele cu solduri largi si talii subtiri inregistreaza nivele mai ridicate ale colesterolului LID decat cele cu abdomenul mare

ceea ce ar putea explica longetatea superioara (cu circa opt ani) a femeilor fata de barbati. Pe scurt: cu cat nivelul LID creste, cu atat scade nscul unor afectiuni cardiace.

S-ar putea ca ouale sa nu fie chiar atat de rele precum credeati
Este bine sa adaugam ca, desi consumul de oua in Statele Unite a scazut la jumatate fata de anul 1945, nu s-a inregistrat o reducere a cazurilor de afectiuni cardiovasculare. Si, cu toate ca Asociatia Cardiologilor Americani considera ouale ca fiind daunatoare, un meniu din care ele ar lipsi ar fi tot atat de daunator. Pe langa faptul ca ouale contin cele mai valoroase componente proteice, ele au si lecitina care contribuie la mobilizarea grasimilor. Si, ceea ce este cu mult mai important, ouale ridica nivelul lipoproteinelor de inalta densitate.

87. SA DISCUTAM DESPRE NIVELUL DE COLESTEROL
Cand vorbesc de nivelul colesterolului, oamenii se refera de obicei la nivelul de colesterol din sange. Unitatea de masura utilizata este miligrame per decilitru; nivelul universal acceptat

pentru toata lumea

nu trebuie sa depaseasca valoarea de 200 mg/dl. Raportul intre cantitatile de LID (colesterol 'bun\") si LJD (colesterol 'rau\") este la fel de important ca si cel dintre LID si cantitatea totala de colesterol. Un nivel cat mai ridicat de LID va ofera o protectie mai eficienta impotriva depunerilor din artere.

Analizele de laborator determina in mod obisnuit si nivelul de trigliceride din sange. intre cele doua tipuri de grasimi (trigliceride si colesterol) exista o relatie de interdependenta: desi nivelul ridicat al unuia nu implica in mod obligatoriu cantitati crescute din celalalt, scaderea continutului de trigliceride pare a ajuta la reducerea nivelului de colesterol. Mentinerea rafiei zilnice de grasimi ingerate sub valoarea de 20, maxim 30 de procente din totalul caloriilor este tala pentru pastrarea in limite normale a nivelului de colesterol. Iar din cantitatea de grasimi, cele saturate nu trebuie sa depaseasca 10 procente.

88. SATURAT CONTRA NESATURAT
Grasimile saturate pron (cu cateva exceptii, dintre care: nucile de cocos, uleiurile de palmier si uleiurile vegetale hidrogenate sau partial hidrogenate) din surse animale, iar toate grasimile animale contin colesterol. Grasimile nesaturate (mono

sau polinesaturate) sunt de origine vegetala, iar vegetalele, fie ele legume sau fructe, nu contin colesterol. Dar, fiindca exista un 'dar\", si inca unul foarte mare, daca un aliment nu contine colesterol, aceasta nu inseamna neaparat ca el este lipsit de grasimi. Un singur fruct de avocado, de exemplu, furnizeaza peste 30 grame de grasimi.

89. ALIMENTE SI NUTRIENTI CARE POT REDUCE IN MOD NATURAL NIVELUL DE COLESTEROL:
Carbunele medicinal activat, orzul, morcoi cruzi, cromul, taratele de porumb, vegetalele din familia cruciferelor (conopida), netele, uleiul de luminita (Oenothera biennis) semintele de schinduf (Trygonella foenum-grecum), celuloza, untura de peste, usturoiul, gbimbirul (Zingiber officinalis), lintea, fasolea alba, fasolea verde, uleiurile monosaturate (de masline, alune), nicotinamida, taratele de ovaz, ceapa, pectina (existenta in mere, grapefruit), fitosterolii (Beta Sitosterol, Stigmasterol, Campesterol), uleiurile polinesaturate (de floarea soarelui, porumb, sofran), piperul rosu, taratele de orez, soia, tamina C, tamina E, iaurtul.

90. STITI CE ANUME DETERMINA RIDICAREA NIVELULUI DE COLESTEROL?
Multe sunt cauzele care produc, chiar fara sa stiti, cresterea nivelului de colesterol sau va submineaza eforturile de a-l reduce. Iata cateva de care ar trebui sa tineti seama: fumatul, cofeina, stresul, medicamentele, zaharul rafinat, aditii alimentari, poluantii din mediul inconjurator.
Daca sunteti ingrijorat de nivelul colesterolului dumneavoastra, probabil stiti ca un pranz din came de curcan este o alegere buna. insa trebuie sa retineti ca 100 g carne de curcan slaba contin aproximativ 67 mg colesterol, pe cand aceeasi cantitate de came grasa contine 75 mg, iar o ceasca de pateu din ficat de curcan va furnizeaza in jur de 830 mg!

91. NECLARITATI CU PRIVIRE LA CAPITOLUL VI?
As vrea sa stiu daca exista vreo diferenta intre hiperlipidemie si hipercolesterolemie.
Exista, insa, din nefericire, in ceea ce priveste riscul afectiunilor cardiace, diferenta este mica. Hiperlipidemia se refera la nivelul crescut al tuturor grasimilor in sange, pe cand hipercolesterolemia implica doar cantitati ridicate de colesterol. Dar pentru starea de sanatate a organismului, problema este de natura pur semantica.
Am o nelamurire. Despre unele produse se spune ca sunt 'sarace in lipide\", iar despre altele

'sarace in colesterol\". Este vreo diferenta intre aceste doua formulari?

Puteti fi conns ca este! in realitate, un produs pe a carui eticheta scrie 'fara colesterol\" poate contine din abundenta grasimi. Trebuie sa stiti ca termenii 'colesterol\" si 'lipide\" nu sunt sinonimi. Spre deosebire de lipide, colesterolul nu este utilizat pentru producerea de energie, ci, in primul rand, pentru a transporta grasimile spre celule in intregul organism.
In ceea ce priveste reducerea nivelului de colesterol, care este diferenta intre uleiurile mononesaturate si cele polinesaturate?

Uleiurile polinesaturate (de floarea soarelui, porumb, sofran, soia) reduc nivelul ambelor tipuri de colesterol

atat cel 'rau\" (LJD) cat si cel 'bun\" (LID). Uleiurile mononesaturate (de masline, alune) determina scaderea nivelului de colesterol 'rau\" si in acelasi timp maresc cantitatea de colesterol 'bun\". insa autoritatile medicale se pare ca nu au ajuns la un consens cu prire la cele mai bune uleiuri si, drept urmare, recomanda folosirea ambelor tipuri.
Am auzit ca uleiurile polinesaturate pe care eu Ie folosesc cu precadere pot cauza cancer. Este adevarat?

Posibil. Studiile efectuate au aratat ca meniuri bogate in uleiuri polinesaturate 'procesate\" pot intensifica formarea agentilor cancerigeni. Aceasta procesare se refera la asa-zisa hidrogenare a uleiurilor vegetale cu scopul de a le transforma in aditi solizi

ceea ce inseamna de fapt convertirea grasimilor nesaturate in grasimi saturate. Eu va sfatuiesc sa mariti cantitatea de tamina E ingerata (200

400 UI zilnic) pentru a preveni auto-oxidarea lipidelor (un fel de 'ruginire\" a grasimilor in corp); etati produsele care contin uleiuri 'hidrogenate\"; incercati sa mancati mai multa varza si conopida; alternati in meniurile dumneavoastra uleiurile polinesaturate cu cele mononesaturate.
Agentii lipotropi sunt disponibili pe piata ca suplimente? Daca da, care este doza recomandata? Exista instructiuni speciale pentru administrarea lor?

Da, sunt disponibili sub forma de lete (in mod obisnuit, trei lete contin echivalentul a 1000 mg agent lipotrop). Doza recomandata in majoritatea cazurilor este de una-doua lete de trei ori pe zi, luate la mesele principale.
Considerati ca suplimentele de lipotropi sunt mai indicate pentru o anumita categorie de persoane decat pentru altele?
Cu siguranta, mai cu seama pentru consumatorii de carne. Agentii lipotropi sunt substante care permit lichefierea sau omogenizarea grasimilor. Eu consider ca suplimentarea cantitatii de lipotropi este importanta in special in cazul persoanelor mari consumatoare de proteine

si aceasta pentru ca agentii lipotropi anihilieaza aminele rezultate ca produsi secundari in meolizarea proteinelor. De asemenea, toti cei predispusi la formarea calculilor trebuie sa ia in considerare suplimentarea cantitatii de lipotropi ingerate.
Imi puteti explica in termeni simpli ce sunt acizii grasi 3-omega si la ce ajuta ei?
Re scurt, acizii grasi 3-omega

eicosapentaenoic (EPA) si dodecanhexaenoic (DHA)

constituie un component de baza al pestelui si al unturii de peste, iar caracteristicile prin care va pot fi de folos sunt nenumarate. Alegeti: ajuta la prevenirea aterosclerozei, reduc nivelul de colesterol LJD si de trigliceride, micsoreaza vascozitatea sangna si contribuie la preintampinarea atacurilor de inima, scad tensiunea arteriala, stimuleaza sistemul imunitar, usureaza manifestarile artritei reumatoide, ofera protectie fata de lupus eritematos, protejeaza organismul impotriva migrenelor si a bolilor de rinichi.

Daca sunteti vegetarian, puteti dobandi acizii grasi 3-omega si din uleiurile vegetale (de soia, seminte de in), dar conversia in EPA si DHA este mult mai lenta.
Care este diferenta intre acizii grasi 3-omega si 6-omega in cazul unui regim de reducere a nivelului de colesterol?
Una singura: numai acizii 3-omega determina si scaderea nivelului de trigliceride.
De ani de zile folosesc margarina pentru ca mi s-a spus sa ma feresc de grasimile saturate. Acum insa aud ca margarina ar fi chiar mai daunatoare decat untul. Este adevarat?

Nu. Sa zicem ca margarina nu este mai daunatoare decat untul, dar nici mai benefica. Stim acum cu totii ca grasimile saturate ridica mult nivelul de colesterol, pe cand cele nesaturate nu. Dar studii recente au i aratat ca 'hidrogenarea\" grasimilor nesaturate (solidificarea lor astfel ca la temperatura camerei sa capete aspect de unt) are un efect uimitor: pe langa faptul ca ridica in continuare nivelul de colesterol, ele fac un lucru pe care grasimile saturate nu-l fac

si anume reduc continutul de colesterol 'bun\", LID.
Care este avantajul acestor noi grasimi sintetice fabricate acum?

Unul foarte mic. Grasimile sintetice numitepoliester zaharoza au fost concepute astfel incat sa nu poata fi descompuse de enzimele din corpul omenesc si deci sa nu fie absorbite in sange. Totul a fost foarte frumos in teorie, numai ca aceste uleiuri false nu sunt chiar lipsite de anumite efecte secundare si sunt in continuare folosite impreuna cu alte uleiuri vegetale. intr-adevar, ele reduc cantitatea totala de grasimi, dar pana ce se vor dovedi complet inofensive eu va sugerez sa recurgeti la vechile metode

si anume renuntarea la produsele cu continut lipidic ridicat.

Cat despre grasimile sintetice de tipul Simpless

substituent al lipidelor din lapte si albusul de ou

utilizate in special la fabricarea deserturilor congelate cu continut redus de calorii, problema este aceea ca sunt insile la temperatura si, deci, cel putin la ora actuala, nu pot fi folosite in produsele alimentare prelucrate termic. Si considerand faptul ca majoritatea grasimilor pe care Ie ingeram pron din alimente gatite, procentul celor de care scapam astfel nu este deloc impresionant. insa principalul dezavantaj al acestor grasimi sintetice este faptul ca va ofera o falsa impresie a unui regim sarac in grasimi, determinandu-va sa consumati alimente pe care altfel le-ati fi etat.