Este un arbust ghimpos, inalt de 2-3 m, cu ramuri arcuite in afara, cu flori roz.

Se utilizeaza peretele carnos al maceselor (fructelor).

Este o specie de lumina, creste in rarituri din paduri sau pe marginea acestora. in locuri poienite, pe coaste insorite, in pasuni "si fanete, la marginea drumurilor si a cailor ferate.
Fructele se culeg cand detin caramizii si au pete verzui doar la varf.
Este un tonic-taminizant, diuretic, hepatoprotector, vermifug, normalizeaza circulatia periferica, prene catarul, stimuleaza functiile celulei hepatice si prin aceasta volumul de bila.
Se recomanda in special pentru ataminoze, fiind o sursa de tamina C, indeosebi pentru copii si convalescenti. Se mai recomanda in cazuri de tulburari de circulatie periferica, afectiuni renale, inclusiv litiaza (pentru aceasta se folosesc semintele), sechele de hepatita, dischinezie biliara, enterocolita, catar intestinal, hel-mintiaza (infestarea cu ermi paraziti).
Se administreaza sub forma de decoct (2 linguri de macese se pun in 1/2 1 de apa clocotita si se fierb 5-l0 minute) sau macerat la rece -l00 g macese macerate 12 ore in 1 1 apa - care se poate consuma si ca bautura racoritoare. Pentru eliminarea ermilor se ia pulpa de macese (doua parti) si se pune in miere (1 parte); din acest amestec se consuma 2-3 lingurite dimineata pe stomacul gol.