Salvia, jalesul (salvia officinalis)

SALVIA, JALESUL (Salvia officinalis)

Citeva denumiri ale Salviei officinalis: Cilvie, jale, jales, jales-bun, jales-de-gradina, salvie, salvie-de-gradina, salet, salvir, serlai. Salvia, cunoscuta ca o ta din familia labiatelor, provine din Europa de sud si se cultiva la noi in gradini. Planta atinge o inaltime de 30-70 centimetri, florile ei violete sunt dispuse verticilat, deci in cerc, in jurul unei axe comune; frunzele sale opozite, alb-linoase sclipesc argintiu si emana un parfum usor amar, aromatic. Salvia-de-gradina trebuie sa alba partea ei de gradina intr-un loc ferit, insorit. Pe parcursul iernii, o acopar usor cu crengi de molid, deoarece este deosebit de sensibila la ger. O alta subspecie, Salvia pratensis, cunoscuta sub denumirile de buruiana-milcedului, coada-vacii, gavat, jale, jales, jales-salbatic, jales-de-cimp, jales-de-padure, salvie, salvie-de-cimpuri, salvie-salbatica, se gaseste pe povirnisuri, pasuni si cimpii. De departe se vad stralucind florile-i albastrui-violete care raspindesc o

mireasma plina de arome. De la aceasta specie se folosesc florile, de cele mai multe ori numai pentru gargara sau pentru fabricarea otetului

de salvie - 1 pumn plin de flori este lasat la macerat in otet natural si acesta se intrebuinteaza ca frectie binefacatoare in timpul unei boli mai lungi in care se sta ia pat. Frunzele se colecteaza inaintea perioadei infloririi, in mai si iunie. Intrucit tele dezvolta in zileie insorite si uscate uleiuri eterice, frunzele sunt culese numai in soare, preferabil la ora amiezii si apoi sunt puse la umbra ca sa se usuce.

Mai curativa decit Salvia pratensis este insa Salvia officinalis, citata mai sus si de care ma voi ocupa in continuare pe larg. Inca de pe vremea strabunilor nostri, salvia era o ta medicinala deosebit de laudata si pretuita.

Chiar si numele oglindeste marea apreciere de care s-a bucurat aceasta ta de leac din partea oamenilor inca din timpuri indepartate. Denumirea de salvia deriva din cuvintul latinesc ,,salvare' (a vindeca, a insanatosi).

Dintr-o frumoasa sectiune veche despre te rnedicinale reiese cit de mult era stimata pe vremuri salvia: ,,Cind Maica Domnului a trebuit sa fuga cu copilul Isus in fata lui Irod, a rugat toate florile de cimp s-o ajute; dar nici una nu i-a oferit adapost. Atunci s-a inclinat catre salvie si iata, aici a gasit refugiu. Sub frunzele sale dese, ocrotitoare, s-a ascuns pe sine insasi si a adapostit pruncul in fata aprozilor lui Irod. Acestia au trecut pe Iinga ei fara a-i vedea. Dupa ce pericolul a fost depasit Maica Domnului a iesit din ascunzatoare si a vorbit afectuos salviei: De azi tnainte si pina in vecii vecilor vei fi o floare preferata a oamenilor. Iti dau putere sa vindeci oamenii de orice boala; salveaza-i de la moarte, cum ai facut si cu mine.' De-atunci, salvia infloreste orisicind intru satvarea si ajutorarea oamenilor. - Cind ai facut ani de-a tidul experiente cu te rnedicinale si ai cerut adesea in clipe grele ocrotirea si ajutorul multiubitei Sfinte Fecioare, atunci simti din credinta adinca si incredere adevarata cum isi intinde minile ocrotitoare peste tele noastre rnedicinale.

Ceaiul de salvie, baut mai des, fortiftca intregul organism, ne fereste de atacuri de apoplexie si are un efect foarte favorabil asupra paraliziilor. In combaterea transpiratiei nocturne este singura ta medicinala, in afara levanticii, care vine oamenilor in ajutor; ea vindeca maladia care provoaca aceasta transpiratie in timpul noptii si indeparteaza prin puterile ei invioratoare marea slabiciune care insoteste boala. Multi doctori au recunoscut proprietatile remarcabile ale salviei: ei o administreaza in spasme, afectiuni ale maduvei spinarii, dereglari glandulare si tremurul membrelor (tremuraturile extremitatilor) cu cele mai bune rezultate. In afectiunile mentionate mai sus, se beau 2 cesti pe parcursul zilei, inghititura cu inghititura. Ceaiul are un efect benefic si asupra ficatului bolnav, inlaturtnd balonarile si toate indispozitiile legate de dereglarile functionarii ficatului. Are actiune depurativa, elimina mucozitatile prea abundente din aparatul respirator si stomac, stimuleaza pofta de mincare si combate tulburarile intestinale si diareea. - Pe intepaturile de insecte se aplica frunze de salvie farimitate cit de marunt.

Ceaiui de salvie se recomanda extern in mod deosebit in amigdalite, boli de git, abcese (focare de puroi) dentare, inflamatii ale faringelui si cavitatii bucale. La

multi copii si adulti nu s-ar fi ajuns la operatie de amigdale daca s-ar fi intervenit la timp cu salvie. Daca lipsesc amigdalele, care in calitatea lor de politisti ai organismului opresc substantele otravitoare si le prelucreaza, acestea se indreapta direct catre rinichi. O infuzie de salvie ajuta si dintii care se misca, gingiile care singereaza, desosarile (retragerea gingiei), abcesele dentare. Se clateste gura, se face gargara sau se aplica tampoane de vata imbibate in infuzie.

Foarte important ar fi pentru oamenii slabi de nervi si femeile care sufera de afectiuni ale organelor pelviene sa faca din cind in cind cite o baie de sezut cu salvie (a se vedea ,,Moduri de folosire').

Pe linga folosirea cu rezultate bune a salviei ca ta medicinala, ea nu trebuie ui-tata nici in calitatea sa de ta aromatica (mirodenie) foarte gustoasa. Se intrebuinteaza in portii foarte mici, asemanator cimbrului, la mincaruri grase, cum ar fi friptura de porc, de gisca sau de curcan. Si vinatul devine mai gustos prin adaosul unei frunzulite

de salvie. In prepararea brinzeturilor amestecate cu verdeturi (cu mirodenii) si a sosurilor condimentate ar trebui sa ne gindim la salvie macar din motive de sanatate. In anumite zone se coc ,,prajituri si cozonaci de salvie'. La coca se adauga frunze de salvie taiate foarte fin, asemenea anasonului.

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: Se opareste 1 lingurita de te cu 1/4 litru de apa si se lasa sa stea putin.

Otet de salvie: Se umple o sticla pina la git (fara a o indesa) cu flori de salvie-de-cimpuri (jale), se toarna deasupra otet natural in asa fel incit sa acopere florile si se lasa sticla sa stea 14 zile la soare sau la caldura.

Bai de sezut: Se pun de 2 ori 2 miini pline cu frunze peste noapte in apa rece la macerat. A doua zi, totul se incalzeste pina da in clocot, iar extractul incalzit se adauga la apa de baie (a se vedea si ,,Bai de sezut').

Salvia invioreaza mintea si mareste capacitatea de concentrare

Pentru pastrarea memoriei este necesar un permanent efort de disciplina intelectuala. Antrenarea mintii se face printr-o activitate constanta si cu ajutorul unei alimentatii adecvate. In plus, exista numeroase te ce pot sa ajute in activitatea cerebrala, diminuand pierderile de memorie. Profesorul William Kountz de la Fundatia pentru Cercetare Gerontologica din St. Louis (Missouri) scria: te neglija din punct de vedere fizic si mental constituie prima cauza a degradarii, iar pierderea memoriei nu este un semn de batranete, ci un semn de neglijenta!'.

In cercetarile terapeutice moderne s-a constatat ca salvia actioneaza asupra cortexului cerebral, marind capacitatea de concentrare, ceea ce are efect benefic in cazul oboselii mentale. Ea faciliteaza relaxarea in cazurile de hipersensibilitate generalizata si de iritatie cerebrospinala.

O cura de 1-2 luni in care se bea zilnic, dupa fiecare masa, cate un pahar cu infuzie de salvie (2 lingurite frunze uscate la 200 ml apa clocotita) anuleaza simptomele unei imbatraniri precoce. Chiar si persoanele sanatoase pot beneficia de virtutile terapeutice ale salviei, ta numita si 'ochi limpezi', cu efecte bune in prevenirea si combaterea cataractei. Dar cele mai evidente actiuni sunt legate de intarirea memoriei si limpezirea ideilor in caz de surmenaj intelectual.

Sacra pentru chinezi

Salvia (Salvia Officinalis) este cunoscuta in China cu reputatie de ta sacra, cu efecte benefice asupra creierului, a nervilor, ochilor si glandelor, inviorand simturile si memoria. Salvia este un antiseptic natural, cu multe principii active, cum ar fi ulei volatil, rasina, taninurile si principiile amare.

In ulei predomina canforul, salvena, iar in frunzele proaspete exista o cantitate mare de Vitamina A (vitamina ochilor) si C.

Pelinul - tonic cerebral

Pelinul (Artemisia absinthium) este o ta foarte mult folosita in medicina populara de la noi, iar la chinezi este considerat ca aducator de fericire daca se asterne in casa cu ocazia sarbatorilor 'Dragonului'. Huang Chao ordona soldatilor sai sa crute vietile oamenilor care aveau pelin in casa. Din punct de vedere al principiilor active continute, pelinul este considerat tonic, stimulent, diaforetic si amenagog. Multi fitoterapeuti au concluzionat ca pelinul stimuleaza maduva spinarii si actioneaza in congestia cerebrala. Fiind un tonic cerebral, pelinul este utilizat in combaterea somnambulismului. Infuzia de pelin se face din frunze si varfuri uscate.