Tataneasa

TATANEASA

Symphytum officinale.Fam. Boraginaceae.

Denumiri populare: barba tatei, buruiana lui Tatin, foaia lui Tatin, foaia tatii, gavat, iarba lutatinului, iarba baloasa, iarba intaritoare, iarba neagra, lutatina, mierea ursului, nadar, plosnicioasa, radacina neagra, tacin, tatana, tataneata, zlac 828h77i .

In traditia populara: a fost una dintre cele mai importante te medicinale. Se folosea in legaturi, pentru vindecarea scrantiturilor (luxatiilor ) si fracturi.

Pentru fracturi radacina se spala, se taia in bucatele mici, se punea intr-o oala cu apa si se fierbea pana scadea la jumatate. Se amesteca apoi cu faina de orz, se intindea pe o panza, care sa cuprinda toata fractura, se stropea apoi cu spirt si se lega, dupa ce se indreptau oasele la loc. Se infasura apoi in carpe, peste care se puneau lopatele de lemn, care fixau mana sau piciorul rupt. Legatura se tinea 48 de ore, udandu-se cu spirt. Se schimba apoi pana se vindeca fractura.

In Bucovina, radacina se prajea in untura de porc ori in lapte dulce de vaca apoi se legau cu ea scrantiturile. A fost un leac contra herniei. Radacina curatita, taiata in bucati, se plamadea in rachiu, din care se lua cate un paharut de 2-3 ori pe zi.

In Bucovina, se curata si se spala radacina taiata marunt care se punea in tuica tare. O alta radacina se amesteca cu ceapa pisata, cu un ou si cu tarate de grau, care se punea intr-o tigaie, sa se prajeasca bine. Din acest amestec se facea o turta care se punea pe o panza si se aplica pe locul dureros. Din rachiul preparat se bea de 3 ori pe zi: dimineata la amiaz si seara se folosea mai ales la vatamatura. In gastroenterite se punea cataplasme externe. In ulcer stomacal se bea in loc de apa ceai de tataneasa sub forma de decoct. Tot decoct se folosea si la diabet, boli femeiesti, boli de piept, dureri de dinti, tuberculoza, dureri diverse: rinichi, ficat, stomac, abdomen, splina si debilitate.

Extern se folosea la boli de piele, dureri diverse. Cu miere se lua contra astmului si la afectiuni respiratorii sau hepatice. Plamadita in rachiu se folosea si intern si extern in foarte multe afectiuni.

Compozitie chimica: in scopuri terapeutice se recolteaza partea subterana, adica radacina cu rizomul (Radix Symphyti sau Radix Consolidae majoris)ulei volatil, alantoina, consolidina, asparagina, zaharuri, rezine, tanin, colina, mucilagii, alcaloizi: sinfito-cinoglosina, saruri minerale.

Actiune farmaceutica: antiinflamator, emolient, astringent, hemostatic, expectorant, cicatrizant, calmant, actiune antimitotica, vitaminizant, emolient, antihemoragica. Extern: astringent, cicatrizant, antitumoral, emolient, calmant, decongestiv.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afte bucale, arsuri, astm, boli pulmonare, boli venerice, bronsite, cancer, cicatrice cheloide, diaree benigna, dureri diverse, eczeme, enterite, entorse, escare, fibrom uterin, fisuri anale, fisurile sanului sau la mucoase, fracturi, gastrite hiperacide, gingivite, hemoptizii, hemoragii interne, hemoroizi, inflamatii articulare, infectii bacteriene, leucoree, luxatii, plagi chiar maligne, spasmofilie, stomatite, trichomonas, tuberculoza, tuse, ulcer stomacal si ulcer varicos, vaginite, varice sangerande.

Preparare: intern- o jumatate de lingurita de radacina maruntita se va pune la 250 ml apa rece. Se va fierbe apoi timp de 20 de minute, dupa care se strecoara. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi.

-

-50 g de radacina maruntita se vor pune in alcool de 40 (250ml), se tine apoi timp de 15 zile. Se va strecura si se va lua 10 picaturi-o lingurita de 3 ori pe zi inainte de mese.

-Extern: cantitatea de radacina se dubleaza si se pot face bai de sezut, bai sau clisme.

De asemenea se poete folosi sub forma de comprese.

-Se piseaza varfurile inflorite de ta si se amesteca cu putina faina ca sa produca un aluat. Se aplica acesta pe rani, varice, etc. Cu faina de secara este si mai util, sau chiar cu cea de orez (se macina orez cu rasnita de cafea).

Se poate folosi cu putina apa calduta la clisme sau spalaturi. Se va intinde de asemenea pe cancerul pielii, caz in care este foarte bine sa se faca si cu tina rostopasca si neaparat cu faina de ovaz.

-O alifie din 50 g de lanolina cu 50 g de vaselina si pasta de radacina sau de varfuri inflorite (acestea maruntite foarte bine). Se amesteca impreuna si apoi se poate folosi.

-Tinctura ca mai sus se poate aplica de mai multe ori pe zi in special in ranile grele.