Interesul pentru produsele stupului si implicit pentru albina a fost generat de foloasele aduse de acestea, initial sub forma de aliment si apoi sub forma de medicament, preventiv sau curativ.
Nu trebuie pierdute din vedere nici preocuparile colaterale ce privesc agricultura si medicina veterinara.In ultima perioada a intrat in atentie apilarnilul. Ca orice produs nou a fost supus cercetarii si verificarii pentru descoperirea de noi valente si proprietati. Au interesat in primul rand proprietatile lui biologice si farmacologice.
Prin interesul sincer, stiintific, al autorului produsului apilarnil, acest preparat a fost supus unei investigatii sustinute si de rigoare profesionala pe mai multe planuri: biologice, farmacologice, clinice, de catre o seama de personalitati de prestigiu din tara sau de peste hotare.

Istoricul trituratului de trantor din fagurii de miere cuprinde si ideea traditiei in tara noastra a stuparitului care aproape se confunda cu istoria neamului nostru. Cunoscut ca "lapte de buhai" sau Jintita" preparata prin stoarcerea separata a fagurilor care contineau larve de trantor, acest produs, realizat de apicultorii batrani, reprezinta nimic altceva decat realitatea empirica obiectiva a "calitatilor" benefice ale acestuia pe plan biofiziologic pentru om in primul rand. Urmarind istoricul acestui produs transpare, pe langa efectele sale benefice preventive de pastrarea sanatatii si acelea curative evidente.
Preocuparile actuale privind problema alimentatiei Omenirii a adus in fata specialistilor varianta folosirii insectelor ca aliment, bazata pe faptul ca in prezent exista locuri pe Terra unde ca hrana se folosesc insecte ca albine, furnici, lacuste s.a. Acestea reprezinta o sursa de proteine in alimentatie, importanta avand in vedere dezltarea demografica si faptul ca sursele traditionale sunt limitate.
D. M. Caron, 1978, dezlta ideea, referitor la albine, aratand ca in diferite parti ale SUA, Canadei si Japoniei, puietul de albina, fie in stadiul de larva sau pupa continua sa fie disponibil, analiza acestuia punand in evidenta continutul in proteine, vitamine etc, compatibil nivelului din galbenusul de ou, la fel si cel de grasimi compatibil cu carnea de vita. Metodologiile adecvate cresterii puietilor de albine ar putea constitui programe ale mileniului urmator pentru calitatile "acoperitoare" din punctul de vedere al participarii la ridicarea fondului alimentar al lumii de maine.
Printre alte produse naturale bogate in substante specifice, vitalizante si ener-gizante, asa cum sunt in general produsele apicole, alaturi de laptisorul de matca, apilarnilul aduce omului sanatos doza de substante biologic active, tonifiante, care-i asigura un bun randament fizic si intelectual, o rezistenta sporita la oboseala, mai ales in conditiile unei activitati care solicita eforturi intense, in special in domeniul intelectual, ca si in cazul cand organismul trebuie sa depuna eforturi suplimentare cerute de activitati sportive, intelectuale etc.
Dupa autorul produsului, doza medie anuala de intretinere este de 60-l00 g api-larnil in stare naturala (sau echivalentul acestei cantitati in stare liofilizata), ca un produs alimentar biostimulent luat in amestec cu miere in proportie de 6-l0 g apilarnil la 1 kg de miere, din care se iau zilnic dimineata cea 30 g (365 zile x 30 g/zi) = cea. 11 kg miere pe an+ 0,1000 kg apilarnil).
Pentru sportivi, in perioadele de antrenament sau in preajma activitatilor competitionale, doza zilnica se tripleaza, recomandandu-se consumul amestecului de miere cu apilarnil, ca ratie obligatorie in regimul alimentar obisnuit.
Referitor la utilitatea administrarii acestui produs complex unii autori au apreciat ca utile efectele potentiale asupra conditiilor de efort sportiv (Al. Partheniu). De exemplu este remarcata compozitia in principalii cationi si in fosfor (mai ales a compusilor fosforati de natura organica), elemente care pledeaza -impreuna cu echipamentul enzimatic complex - pentru valoarea sa ca factor natural de sustinere echilibrata a organismului uman sanatos in legatura cu efortul fizic (inclusiv cu efortul de ordin sportiv). Datele prezentate de autorul apilarnilului constituie temeiuri stiintifice pentru utilitatea acestui preparat atat pentru sustinerea efortului fizic, prin asigurarea randamentului si a unei refaceri mai prompte, cat si pentru dezltarea fizica.

Se pune evident problema studiului diferentiat al actiunii acestor factori specifici, stimulativi, in raport cu statusul hormonal (si mai ales cu cel gonadic) al persoanei careia i se administreaza preparatul. Asemenea probleme se pun mai ales in legatura cu sustinerea organismului pentru eforturi fizice mai intense -de pilda in sportul de performanta - unde este plauzibil a se testa utilizarea unor doze mai mari de api lai niI - si mai ales pentru probele sportive feminine.In ceea ce priveste dozarea orientativa a produsului (Partheniu, 1990) la sportivi ar fi de retinut criteriul fosforului; utilizarea unui preparat l%in amestec cu miere m avea la un consum de 100 grame pe zi din amestec 0,002 grame de fosfor (de natura organica - calitativ superioara). Asocierea comprimatelor liofilizate de apilamil, prevazute a fi dozate la 0,1 g pe comprimat (corespunzand fiecare la circa 0,3 g triturat proaspat) mareste eficienta.
S-ar putea sconta pe asigurarea prin acest preparat a aportului cotidian de fosfor in proportie de circa 1/50-l/100, luand in considerare ca la barbatii de 25 ani (spre exemplu), necesarul de fosfor, aportul pe 24 ore variaza intre 1,4 - pentru sedentari sau cu cheltuiala biologica mica

pana la 2,2 g pentru cei cu cheltuiala biologica mare (grup in care ar intra si sportul de performanta in general).
O alta zona a societatii umane, sub aspectul cronologiei biologice, o reprezinta timentul organismelor tinere ce reprezinta campul de activitate - preventiva si curativa - al pediatriei. Prin capacitatile biologice sustinute de cercetarile experimentale - in primul rand, alaturi de cunoasterea compozitiei chimice, a factorilor eficienti sub aspect biologic - perspectiva unor efecte benefice asupra organismelor tinere - in speta copii - a prezentat interes pentru specialistii din domeniu.
Ideea utilizarii acestui produs, ce contine elemente esentiale ale cresterii si dezltarii organismului, include posibilitatea utilizarii sale in procesele cresterii si dezltarii si in cazul tulburarilor ce pot persista dupa trecerea perioadei de boala propriu-zisa, idee care trebuie asociata aceleia de monitorizare medicala sustinuta (M. Mirescu, 1990).
Actiunea apilamilului asupra celui de al doilea pol al biologiei organismului uman si anume senescenta a constituit preocuparea unor specialisti in domeniu (R. Teodorescu). Procesele legate de batranete pot fi interferate in sens profilactic -dupa experienta autorului (confirmate si de alte date din literatura) -, alaturi de efecte benefice in redresarea post patologica, fiind acceptata realitatea unei dinamici diferite a recuperarii la varsta a treia.
Din experienta cumulata, autorul citat a tras, dupa un studiu de trei ani pe pacienti de varsta a treia, cateva concluzii privind efectele apilamilului:
- fortificarea organismelor, singur sau asociat cu alte preparate realizate din produse apicole, printr-un efect eutrofic;
- intaritor in starile de convalescenta dupa maladii cu durata mai mare de zile de boala,
- in cazurile de imbatranire precoce la grupele de varsta de 55-60 ani, 60-65 ani si mai putin la grupa de varsta 70-75 ani s-a observat revenirea apetitului, o stare generala mai buna, vindecarea unor stari psihice in conditii de nevroza sau melancolie;
- s-au obtinut rezultate bune la nevroza astenica la intelectuali (alaturi de alte medicamente - la grupele de varsta 50-55 ani si 60-65 ani);
- preparatul ofera solutii viabile in problema alimentatiei la batrani, care imbraca un caracter adaptativ corespunzator varstei biologice si nu celei calendaristice.
Activitatea apilamilului sub aspect biologic a fost cercetata in mod sustinut in tara noastra, aici nascandu-se preparatul in mod definitivat si stiintific. De aceea o trecere in revista a unor rezultate relevante asupra caracteristicilor sale de interferenta asupra organismului mamifer, in primul rand, devine utila a fi cunoscuta.
Deoarece produsul apilarnil este un amestec de principii apicole cunoscute (laptisorul comun, mierea, polenul, pastura, propolisul) acceptarea participarii fiecarui factor component trebuie inserata in arsenalul actiunilor biologice ale preparatului. De aceea multe din efectele biologice tributare fiecarui factor apicol component, fiind relatate la modulele respective, nu r mai fi relevate in acest modul, ci doar ecate ativ.
Grupul Daghie, Nicolau impreuna cu autorul apilamilului au realizat (1990) un studiu experimental sustinut si substantial edificator asupra compozitiei produsului si mai ales asupra efectelor biologice si a celor farmacologice pe care le poate produce.
Experimental, in conditiile administrarii apilamilului ativ cu laptisorul de matca, s-au urmarit o serie de parametri precum: starea generala, comportamentul animalelor, nivelul urinar (24 ore) al creatininei, al 17 cetosteroizilor totali, cat si cresterea ponderala.
S-a observat o stare generala buna in timpul si dupa tratament (28 zile) si cu evidente adaosuri ponderale (mai evidente la masculi). Adaosul de LM a determinat o diferentiere intre sexe, femelele fiind mai influentate ponderal.
Creatinina - indicator, dupa autori, al meolismului muscular este excretata constant si proportional cu masa musculara in conditiile unei functii renale normale. Caolit al creatinei aceasta este dependenta de meolismul proteinic, aproape 98% gasindu-se in muschi.In experimentele efectuate creatinina urinara din 24 de ore a suferit fata de martor (329,2 A25) modificari sub influenta apilamilului (435,9 A40) si a laptisorului de matca ativ (475,3 A26), remarcandu-se o usoara scadere a eliminarii determinata de apilarnil, in timp ce LM induce o usoara crestere (femelele nereactionand fata de martor). Raspunsul femelelor s-a manifestat cu o crestere ponderala dar semnificativa, in timp ce creatinina creste si ea sub influenta LM, in timp ce asupra masculilor LM are un efect stimulant mai evident, concretizat prin adaos ponderal prin cresterea masei musculare, probabil si prin cresterea lipidelor sau a retentiei hidrice.
Mecanismele hormonale interferate de tratamentul cu apilarnil si LM au fost urmarite mai ales asupra glandelor suprarenale. La masculi eliminarea 17-cetosteroi-zilor - expresie a activitatii acestei glande - a crescut cu 55%, in timp ce LM a determinat o crestere mult mai mare (555,7 mg/24h fata de 202,1 la martor); la femele eliminarea acestor hormoni nu a aratat o crestere decat sub influenta LM.

Actiunea stimulanta asupra suprarenalei (probabil via hipofiza) la animalele mascule presupune o stimulare la nivelul gonadelor in cazul masculilor, in timp ce LM creste 17-CS la ambele sexe adica o actiune dominanta asupra glandelor suprarenale (Dagie, Nicolau, 1990). De altfel cercetarea prezentei unor hormoni prezenti in organismul uman (testarea RIA) au aratat: prezenta testosteronului in cantitate la limita de detecilitate (0,04 ng/mg); prezenta progesteronei nu a fost detectata; prezenta estradiolului nu a fost de asemenea detectata prin metodele utilizate (Institutul de Endocrinologie); prezenta - desi mai nou filogenetic - hormonului prolactinic a fost detectata prin reactia pozitiva a testului (considerat de tip prolactin-like), adus la identificarea unui factor care poate manifesta calitatile biologice de tip prolactinic.
Referitor la efectele de tip hormonal, autorii afirma ca: apilarnilul in sine nu are efecte anabolizante; nu prezinta efecte gonadotrope (experimental), nu prezinta efect estrogenic (testare in ovariectomia experimentala).
Efectele farmacologice obtinute prin administrarea apilamilului au fost urmarite in diferite entitati clinice. A fost experimentat sub aspectul tonifiant si psiho-tonic in patologia nevrozelor, a depresiilor, a asteniilor fizice, psihice, precum si a celor care interfereaza cu tulburari de dinamica sexuala la barbati (D. Cosma si colab., 1990).
Deoarece principalele rezultate bune s-au obtinut in terapia nevrozelor, micso-randu-se perioada de tratament si dozele medicatiei, se considera utila includerea apilamilului in tratamentul acestor afectiuni. La subiectii sanatosi este utila folosirea produsului in perioadele de suprasolicitare a capacitatilor fizice si intelectuale ale organismului. Apilarnilul si-a dovedit efectul farabil in tratamentul disfunctiilor sexuale (TDS) prin amendarea principalelor simptome specifice: astenia generala, disfunctiile erectile, scaderea timpului ejaculator, tulburarile libidoului (a se vedea si C. Drugeanu, Apiterapia in Romania, 1994).
Apilarnilul imbunatateste performantele cognitive, investigate prin probe psihometrice prin acesta fiind indicat in starile de surmenaj cronic, precum si in perioadele de suprasolicitare fizica si psihica (D. Cosma si colab.)
S-a determinat eficienta terapiei cu Apilamil-prop (un preparat asociat al apilamilului) in boala cronica de ficat si in starile de denutritie (sindroame hipoana-bolice) (L. Buligescu). S-a constatat o influenta farabila si in experimentarea apilamilului asupra hepatopatiilor cronice (N. Dragulescu) si in special in formele de distrofie protidica latenta. Preparatul apilarnilprop a fost testat ativ cu Apilarnil simplu (un asociat cu propolis) in hepatitele cronice nediferentiindu-se in privinta rezultatelor pozitive. Tratamentul cu apilarnilprop in cazurile de convalescenta post hepatita virala A sau B a oferit ameliorarea simptomatologiei clinice si imunologice intr-o forma chiar spectaculoasa (N. Dragulescu). Dupa parerea autorului, urmarirea rezultatelor in timp, se impune, dupa cum se cere aplicata si o schema terapeutica judicios alcatuita si justificata, identificarea - in cazul hepatopatiilor cronice active - a formelor cu AgHBs negativ si altele cu AgHBs pozitiv determinand criterii mai substantiale de individualizare.

Tratamentul cu apilarnil sau apilarnilprop s-a aplicat in distrofia sugarului si copilului mic (1983) obtinandu-se efecte anabolizante de mare eficienta in toate starile de malnutritie in care devine necesara stimularea meolismului general, cel mai bun efect asupra distroficilor avandu-l dozele mari si combinarea celor doua preparate (V. Foisoreanu si colab.).
Aplicarea celor doua preparate in tratamentul retardarilor si in dezltarea neuropsihomotorie a copilului de 1-4 ani, precum si in terapia dificultatilor scolare ale copilului in varsta de 6-l5 ani a determinat concluziile prezentate (M. Floristeanu si colab.) in continuare.
Se stie ca numeroase afectiuni cronice sau starile sechelare dupa acestea, se soldeaza cu aparitia unei simptomatologii de tip neurastenic-nevrotic, loul clinic fiind dominat de astenie, fatigabilitate, tulburari de memorie, depresie indusa de constientizarea handicapului psihic si fizic - care determina in final scaderea eficientei sociale si profesionale. S-au testat efectele clinice ale apilarnilului privind efectul sau de stimulare psihica si de actionare recuperatorie asupra organismului deteriorat de boala in cauza.
Rezultatele observatiilor (D. Cosma si colab.) au conturat concluziile urmatoare: efect farabil in TDS prin amendarea principalelor simptome specifice; ameliorarea parametrilor functionalitatii gonadelor masculine (prin spermatograma si dozari hormonale); imbunatatirea performantelor cognitive (prin probe psiho-metrice), prin acestea produsul fiind indicat in starile de surmenaj cronic si in suprasolicitarea fizica si psihica; bune rezultate in neuroasteniile somatogene, greu recuperabile cu tratamentul clasic (dozele ideale 4-6 drajeuri pe zi, incurca de 2-4 luni, cu administrare continua) (E: Pantea si colab.).
Tulburarile de climacterium, ca sindrom corelativ-complex al organismului, au fost studiate in privinta efectelor eventual benefice pe care apilarnilul le-ar putea oferi. Rezultatele farabile ale tratamentului au fost evidente la toate grupele de bolnavi, consemnandu-se (E. Pantea si colab.) ca apilarnilul si apilamilpropul scad durata si intensitatea tulburarilor de climacterium, mai ales ale celor din post menopauza, influentand durata si intensitatea tulburarilor neuroendocrine.
Eficienta preparatului s-a manifestat in special in ameliorarea pana la disparitie a tulburarilor neurovegetative, a celor de atentie si memorie, a asteniei fizice si intelectuale, a starilor depresive, avand influenta farabila si asupra dereglarilor de ciclu menstrual din preclimacteriu, in special in cazurile de raramenoree (E. Pantea).
Considerand actiunea apilarnilului ca una care se adreseaza organismului intr-o modalitate sistemica corelativ-complexa, s-a studiat si efectele asupra enure-zisului la copii, administrat fie singur, fie in asociere cu medicatia clasica la cazurile rebele. Administrarea s-a facut seara (2-3 drajeuri), efectul farabil datorandu-se unui triplu mecanism (M. Floristeanu) si anume: superficializarea somnului, tonifierea tonusului vegetativ central si sfincterelorsi terapiei si preventiei infectiilor urinare asociate.
Utilitatea apilarnilului in domeniul cosmetic a devenit un factor de interes in acest domeniu, mai ales prin calitatile sale de a genera efecte benefice biologice generale si de a influenta unele mecanisme locale la nivelul multor organe.

Acum cosmetologia (cosmiatria) este o disciplina stiintifica, ca parte integranta a medicinii, fara de care masurile de igiena si sanatate ar fi incomplete (R. Speteanu). Structura cosmiatriei moderne ca stiinta aplicativa este fundamentata, in principal, pe cunoasterea anatomiei si fiziologiei umane, pe mecanismul complicat al tuturor organelor pe care-l compun (deci o viziune sistemica), pe interferenta si aportul echilibrat al substantelor angajate in procesul biologic de nutritie, asimilare, sintetizare si meolizare, care sta la baza activitatilor proprii de viata ale omului.In cosmiatria contemporana, de altfel ca si in alimentatia rationala sau terapia medicamentoasa, se face din ce in ce mai mult resimtita noua tendinta de orientare spre folosirea produselor naturale, a substantelor si principiilor active existente in regnul vegetal si animal, pe care organismul uman le accepta si le asimileaza fara rezerve si fara complicatiile pe care le dau produsele chimice de sinteza.
Dintre produsele apicole folosite de mii de ani si intrate in arsenalul cosmeticii traditionale, mierea de albine si ceara sunt cele mai cunoscute. in formularile cosmetice moderne - emulsii, creme si masti nutritive, lotiuni tonice, unguente cu proprietati de tratare a unor afectiuni dermatologice s-au mai folosit: laptisorul de matca, polenul si propolisul, materii prime apicole bogate in substante biologic active.
La elaborarea retetelor cosmetice moderne se contureaza in masura crescanda o orientare noua si anume formularea de produse cosmetice destinate ingrijirii tenului si parului pe baza de hidrolizate de proteine, acizi nucleici (ADN si ARN) etc. cu alte cuvinte o trecere de la cosmetica lipidica la cosmetica proteica (mai completa la cosmetici lipo si glicoproteica).
Se apreciaza de catre cei care lucreaza in cosmetologie ca nutritia cutanata realizata pe cale interna si externa ca si biosintezele care o insotesc sunt farizate in mod direct de prezenta apilarnilului atat in regimul alimentar obisnuit, cat si ca substrat activ substantial in cremele nutritive, el continand proteine totale intre 10-20 g% din care aminoacizi circa 2 g%; glucide cea 4g% sub forma de glucoza, fructoza si zaharoza; lipide 6g%; toate acestea fiind substante asimilabile la nivelul stratului profund al epidermei, reconstituindu-Ie in forma chimica solicitata de procesele fiziologice celulare complexe proteolipidice si proteoglucidice. De retinut ca produsul apilarnil mai contine in plus 5-6 g% o serie de factori vitali, factori de crestere, substante de tip hormonal cu o deosebita valoare biologica, pH-ul produsului, slab acid, ajutand, printre altele si la conservarea celulelor sexuale pe care trituratul larvar de trantor le contine.
Dat fiind cunoscut faptul ca dereglarea echilibrului hormonal afecteaza intr-o forma sau alta si pielea (producerea cresterii parului la femei pe fata sau pe corp, aparitia acneei juvenile, uscarea avansata a tegumentelor, depigmentarea parului etc), se impune aplicarea tratamentelor medicale care r fi efectuate obligatoriu inaintea aplicarii tratamentelor cosmetice, in vederea inlaturarii cauzei. Din acest punct de vedere administrarea in regimul alimentar a apilarnilului urmeaza a se face numai cu recomandarea medicului specialist, dat fiind continutul in substante hormonale - de care trebuie tinut seama, pe care-l contine acest triturat larvar.

Continutul in vitamina A (0,54 Ui/g) si betacaroten (0,426 mg%) face din apilarnil un principiu activ cu rol nutritiv deosebit de important pentru epiderma. De reamintit faptul ca vitamina A intervine in procesul de sinteza al colesterolului, component esential al lipidelor stratului cornos si in procesul de keratinizare, farizand cicatrizarea.
Prezenta vitaminelor hidrosolubile din grupul B (Bl, B2 = 0,739 g%) in compozitia apilarnilului permite preparatelor cosmetice ce-l contin sa-si exercite actiunea de stimulare a reactiilor meolice la nivel celular, vitaminele din acest grup intervenind in tratamentul calvitiei si al acneei seboreice. Vitamina PP este prezenta in acest produs in proportie de 15,8 mg% si influenteaza farabil activitatea terapeutica a produsului in fotodermite, eritemele subnutritiilor, urticarii determinate de alergii etc.
Apilarnilul constituie o sursa importanta de saruri minerale (Ca-l4 mg%, Mg-2 mg%, P-l99 mg%, Fe-3,23 mg%, Cu-l,10 mg%, Mn-4,49%, Zn-5,53 mg%, Na-38 mg%, K-0,5 mg%).
Din aprecierile biologice asupra produsului obtinut din trituratul larvar, cele privind interferarea fenomenelor de stimulare a circulatiei sangelui la nivel periferic, prin care se asigura o crestere a oxigenarii celulare, au fost retinute de cei care lucreaza in cosmetologie. Gama de produse cosmetice realizata de industria noastra - pe care o trecem in revista in cele ce urmeaza - exemplifica contributia acestui produs pe care ni-I ofera in continuare stupul si albina.

Produse cosmetice cu apilarnil - "ACANTHA"

a) Emulsii detergente hidratante si creme nutritive de zi si de noapte pentru ten uscat si gras:

- emulsia hidratanta pentru curatirea pielii;

- crema hidratanta de zi pentru tonifiere si nutritie;

- crema nutritiva de noapte.

b) Compozitii cosmetice pentru ingrijirea pielii capului si parului: sampon acantha cu apilarnil.

Preparate continand apilarnil (dupa N. V. Iliesu, 1990):

- Apilarnil in miere (conc. 1,5% - 3,0% (Combinatul Apicol ACA).

- Apilarnil - drajeuri cu liofilizat (U.M.B).

- Apilarnilprop- drajeuri (U.M.B).
- Apivitas forte: polen fara exina (pastura), miere, apilarnil (Combinatul Apicol ACA).
- Apilarnil potent - drajeuri (Fabrica Biofarm).

- Acantha -crema nutritiva (Fabrica Miraj).

- Acantha - pentru fardare (Fabrica Miraj).

- Acantha - sampon (Fabrica Miraj).

- Apidenta - pasta de dinti (Fabrica Nivea).
- Hipotens - comprimate impotriva tensiunii (intreprinderea tarel).
- Larnil si colomil - preparate oftalmice (Spitalul Municipal Bucuresti).