Dupa cum am zut, drogurile halucinogene mijlocesc accesul spre o alta lume, care insa aproape ca se confunda cu aceea a bolilor mintale si a deraparilor onirice. in aceasta lume nu ochiul somatic, obisnuit, este cel care vede, ci un ochi spiritual pervertit de drog. Drogurile halucinogene desfiintand oprelistile sociale, culturale si istorice dau senzatie ca totul este permis. in universul drogatilor imposibilul devine posibil. Cel drogat nu se considera un membru real al societatii, ci un calator printr-o lume care ii apare absurda si ridicola. Toate obiectele, toti oamenii acestei lumi i se par ca se impart in doua mari categorii: prieteni si dusmani. De aici un comportament in consecinta. Drogurile halucinogene, prin puterea si capacitatea lor de a transforma temporar mitul in realitate, devin, in perimetrul unei culturi cu lori stricte si codificate, cum este cultura europeana sau de inspiratie europeana in general, un "mijloc asocial" de a visa. In universul halucinogen dispar u-urile si ierarhiile sociale, disparand si politica sociala propriu-zisa care este inlocuita printr-o politica a fictiunii.
Aspectele sociale pe care le ridica drogurile halucinogene sunt complexe si pot fi impartite in linii mari in doua categorii principale:
aspecte tinand de degradarea psihica si somatica a celor drogati, priviti ca membri ai organismului social si, implicit, deteriorarea fondului de sanatate publica;
aspecte tinand de politica de stat pentru organizarea luptei impotri stupefiantelor.
Din capul locului precizam ca un drogat este un handicapat social, el ridicand probleme familiei din care face parte, ca si colectivitatii sociale.
Drogatii ridica probleme severe din punct de vedere economic prin absenteismul partial sau total pe care il practica, prin randamentul scazut in munca, prin problemele complexe pe care le ridica mediului profesional. De obicei acestia ajung prin a se dezinteresa complet de profesie. in acelasi timp insa, necesitatile stringente legate de dependenta partiala sau totala creata de drog ii obliga, intr-o prima etapa, de a exercita presiuni asupra mediului familial, in scopul asigurarii fondurilor necesare pentru procurarea drogurilor de rigoare. intr-o a doua etapa, acestia apeleaza la cunostinte, facand imprumuturi. intr-o a treia, cei in cauza se d siliti sa faca uz de trucuri de tot felul si de inselaciuni, pentru ca, in final sa treaca la infractiuni sau chiar atacuri banditesti.
Aspectele tinand de politica de stat privind organizarea luptei impotri drogurilor sunt si ele foarte riate. in primul rand este nevoie de o intensa educatie sanitara a publicului, larg axata pe reliefarea riscurilor severe si grave, atat pentru individ cat si pentru societate, produse de drogurile halucinogene. in al doilea rand este nevoie de o buna organizare a asistentei medicale a celor drogati, urmarind atat aspectul curativ, cat si cel profilactic. in al treilea rand este nevoie de o buna organizare a organelor de politie pentru descoperirea traficantilor de droguri. in al patrulea rand sunt necesare o serie de reforme de ordin politico-social care sa impiedice accederea spre droguri. Sociologia, ca si medicina betiei reci trebuie bine popularizate, atat publicului larg

pentru ca acesta sa cunoasca dedesubturile, ca si riscurile

si cu atat mai mult corpului medical. Niste sondaje efectuate in cadrul O.M.S.-ului indica faptul, paradoxal de altfel, ca tocmai medicilor nu le este familiara aceasta problema, ei necunoscand temeinic gama larga de halucinogene si nici problemele legate de profilaxia si terapeutica acestui temut flagel. Ori, medicii trebuie sa fie in primele randuri ale acestei lupte, fie ca ea este dusa numai de pe pozitiile profilactice ale educatiei sanitare, fie de pe acelea curative.

Sa vedem in continuare, care sunt ariile de extindere a flagelului halucinogenelor si ce s-a intreprins pana in prezent pe aceasta linie?
Utilizarea drogurilor cu potential halucinogen a devenit, in zilele noastre, o cumplita plaga cu caracter social pentru toate tarile. Ziarele ne aduc stiri zi de zi din ce in ce mai alarmante. Flagelul, departe de a diminua, este in continua extindere. in 1963 existau in S.U.A. circa 20.000 de toxicomani adulti, in 1969

68.000, pentru ca in 1977 aceasta cifra sa se ridice la circa 100.000. in 1981 se vorbeste despre 100.000 narcomani numai in New York, cifra care in 1990 depaseste pragul de 175.000, si care indica aproape o dublare. Zilnic in acest oras mor trei oameni din cauza stupefiantelor. Dupa unele eluari, circa 20 de milioane de americani consuma in zilele noastre marijuana; 300.000 heroina, iar 200.000 hasis. La sfarsitul lunii mai a anului 1971, 747 de cetateni americani se aflau inchisi in strainatate pentru delicte cu stupefiante. Elevul de 12 ani, Ralph de Jesus, a ajuns numai intr-un an de la aparent inofensi marijuana la puternica heriona. Un numar de 30.000 dintre soldatii care au luptat in Vietman au folosit droguri.
Dramele cele mai impresionante au loc insa in randul copiilor si adolescentilor. Numarul celor decedati

numai in orasul New York si numai in anul 1960

era de 15; in 1964 a devenit 38, cifra s-a dublat in 1967, pentru ca in 1969 sa devina 224, in 1977

355, cifra care in 1990 depaseste pragul a 500 de decedati. Aceste date extrase din "The International Herald Tribune" abunda in detalii de un tragism infricosator. Tot pe aceasta linie a mortalitatii si morbiditatii "betiei albe" in randul adolescentilor si tinerilor "The Drug Enforcement Administration" din S.U.A. ne semnaleaza ca in 1979 in aceasta tara in jur de 575.000 consumatori de cocaina au intre 12 si 17 ani, iar 4,5 milioane intre 18 si 25 de ani, ceea ce trebuie sa recunoastem ca este cu totul ingrijorator. Este de presupus ca cifrele globale ale acestei mortalitati sunt in realitate mult mai ridicate. Medicii si crimina-listii din Germania considera ca numarul celor care folosesc in mod curent drogurile halucinogene in aceasta tara a crescut cu aproximativ 1.000 procente numai in perioada 19681972.
La Amsterdam, in Rio de Janeiro, la Universitatea Berkeley din California, cercetatorii care s-au ocupat de aceasta problema precizeaza ca numarul toxicomanilor este de domeniul zecilor de mii. in S.U.A. se vorbeste in acest domeniu despre o veriila "epidemie nationala". Congresul americam a fost nevoit sa voteze un credit de un milion de dolari pentru alcatuirea, in termen de 2 ani, a unui institut vizand ragiile stupefiantelor. S-a instiuit, tot pe linie de stat, asa-numita "operatiune de decimare a traficantilor de droguri". Este de-a dreptul impresionant, asa-numitul "ordin executiv al presedintelui S.U.A." adresat Congresului la 17 iunie 1971, in care, printre altele, se spun urmatoarele: "Trebuie sa recunoastem deschis ca procedeele folosite in cadrul eforturilor actuale de a supune controlul abuzului de stupefiante sunt insuficiente. Problema stupefiantelor a capatat dimensiunile unei stari de urgenta nationala. America este tara cu cel mai mare procentaj de narcomani din intreaga lume. in decursul anului trecut, agentiile federale au confiscat o cantitate de stupefiante mai mare decat in intreaga perioada a ultimlor 10 ani. Consumul de narcotice reprezinta o problema care afecteaza atat trupul, cat si sufletul Americii. Primejdia narcoticelor ii infricoseaza efectiv pe americani. Ea apare pe nesimtite in camine, ii distruge pe copii; ajunge la vecini si submineaza fibra morala a comunitatii noastre. Timpul preseaza. Fiecare zi pe care o pierdem sporeste tragedia pe care o comporta drogurile pentru americanul de rand."
And in vedere aceasta extindere a practicilor halucinogene, pe care o semnaleaza statisticile din toata lumea, trebuie sa conchidem ca, alungand pe fereastra, afara, pe acesti blestemati de zei albastri, reprezentati de drogurile halucinogene, ei vor reveni pe usa? Nicidecum. Dupa o perioada de nebagare in seama si de minimalizare, dupa o perioada de expectati armata, capetele luminate care raspund de destinul omenirii si in special al tineretului au trecut la actiune. Aproape zilnic agentiile de presa anunta capturarea, in diferite tari occidentale, a noi si noi cantitati de heroina, hasis, cocaina, marijuana etc. lata o serie de relatari pe aceasta linie, extrase din presa anului 1970: la numai o singura descindere afectuata de agentii U.S. Army in cazarmile americane din localitatea vest-germana Hanau s-au confiscat droguri in loare de 1,3 milioane de dolari si au fost arestati nu mai putin de 103 soldati. La Sambach, nu departe de Hanau, de asemeni au fost prinsi in culpa doi aviatori, asupra carora s-au gasit 1,5 kg hasis. Mergandu-se pe urmele acestora s-a ajuns apoi la arestarea altor 45 de oameni ai U.S. Force, pe terenul aceleiasi culpe. Bilantul este mai mult decat ingrijorator. Dupa datele publicate de saptamanalul "Newsweek" numai intr-o luna a anului 1979 s-a descoperit in perimetrul mentionat, la militarii americani, heroina lorand 12 milioane, cifra absolut alarmanta daca este ata cu cele 15 jmilioane de dolari loarea confiscata, tot acolo, pe parcursul intregului an 1978.In fata acestei situatii, C.I.D. (respectiv "Criminal Investing Division") si-a dublat numarul de agenti insarcinati exclusiv cu cercetarile in problema "drogurilor" in "uniforma militara", dupa cum se precizeaza in saptamanalul mentionat. Efectivele politiei militare au sporit si ele cu a60%, in acelasi timp, s-au alocat alte 3,3 milioane de dolari pentru combaterea narcomaniei in randurile armatei americane. Vinotii sunt s deferiti curtilor martiale si, aproape zilnic, generalul George Blanchard precizeaza pe calea televiziunii in circuit inchis ca nu ierta pe nimeni ("There will be no mercy!"). Dar, in pofida acestor masuri :tehnice, financiare si de alta natura, numarul soldatilor care "dezerteaza" in lumea iluziilor artificiale este departe de a scadea. Acelasi general Blanchard este nevoit sa recunoasca, mai mult sau mai putin fatis, ca raul este adanc inradacinat in societatea de unde provin "baietii sai", societate care, fiind una a permanentelor deziluzii, genereaza o incoercibila dorinta de edare. Militarii americani au extins insa stindardul "flagelului alb" si in perimetrul tarilor pe care le "patroneaza". Germania reprezinta una dintre acestea. Prin arestarea a 30 de persoane implicate intr-un trafic de heroina, Germania si-a intensificat si ea campania antidrog, determinata de numarul mare de decese provocate de "flagelul alb". Anual sunt consumate in S.U.A. droguri totalizand circa 18.000 tone, a declarat in 1979, la Lima, Donald Miller, director adjunct al Biroului Central al S.U.A. pentru combaterea traficului de droguri, aflat in capitala peruana in scopul coordonarii celor doua tari in lupta contra consumului de stupefiante. Donald Miller a precizat ca Administratia S.U.A. are in vedere inasprirea pedepselor, atat pentru traficantii de droguri, cat si pentru consumatori. In ultimul timp politia a descoperit si anihilat cate retele de traficanti de cocaina, imtate in Bolivia, tara in care exista numeroase tatii de coca, ta din care este produsa cocaina. Pe de alta parte, peste 200 kg hasis au fost descoperite de politie, care a arestat in legatura cu acest caz mai multe persoane, intr-o vila din apropiere de St. Tropez, in sudul Frantei. Aceasta operatiune comuna a jandarmeriei si politiei judiciare franceze este legata de cazul de trafic de droguri, care a dus la descoperirea cantitatii de 1.100 kg de stupefiante si la inculparea lui Marie Christine von Opel, fiica marelui industrias german, la 6 iulie 1979, informeaza surse ale politiei franceze.
Pe de alta parte, aflam tot pe aceasta linie, ca politia americana a reusit, si tot in cursul anului 1979, cea mai mare captura de cocaina din istorie, in Florida (S.U.A.): 118 kg, cantitate eluata la 15 milioane de dolari pe piata ilicita. Si totusi, cifra de mai sus este departe de a reflecta cifra reala de afacerilor murdare din acest domeniu. Comertul cu "moartea alba" se afla in mainile unei mafii sangeroase, care nu pregeta sa foloseasca mijloacele adecte scopului, intre altele si o flota clandestina pilotata de someri, care, de regula, habar n-au pentru cine lucreaza. Avioanele mafiote se descurca cum pot in traficul aerian, rolul fiind acela de a alimenta en-gros piata neagra a S.U.A. cu opiacee achizitionate direct de la "producatori", si anume de la cei din Sierra Madre mexicana sau din Anzii columbieni. Aceste avioane de contrabanda navigheaza intre Scylla si Carybda, asadar intre reteaua oficiala anti-drog si a concurentei oculte, inregistrand, fireste, pierderi. Astfel, aflam dintr-un numar al revistei "Neue Berliner lllustrierte" din 1979 ca un cdrimotor DC4, reperat de radarele politiei, a fost asteptat de agenti chiar la locul sau de aterizare, intr-o padure din Louisiana. Din cei 6 membri ai echipajului, doi au scapat cu fuga, dar ceilalti au fost capturati impreuna cu cele 7 tone de marijuana pe care o aveau la bord. Exemple de felul acesta pot fi date practic la infinit, toate atestand problemele grele care trebuie rezolte pe aceasta linie.
Aproape zilnic agentiile de presa anunta capturarea din diferite tari a noi si noi cantitati de heroina, morfina, hasis, cocaina, marijuana etc. Frecvente au devenit de asemenea zecile si sutele de arestari si condamnari ale traficantilor. Reuniuni internationale, cum ar fi Congresul de la Milano (1975) sau acela din Amsterdam (1990) care abordeaza o tematica asemanatoare ca aceea intitulata "Experiente de pana acum in lupta impotri traficantilor de droguri", isi propun drept tematica "drogul si societatea". Televiziunea americana prezinta filme antidrog. Diverse publicatii franceze trag semnalul de alarma: drogurile au patruns in licee. Societatea, si in special cea occidentala, este confruntata in continuare cu o mare si deocamdata insolubila problema: extinderea in proportii uimitoare a consumului de stupefiante.
Amploarea pe care au luat-o in tarile occidentale utilizarea abuzi a stupefiantelor, cu deosebire in randurile tineretului, ca si implicatiile sociale ale acestui fenomen, preocupa tot mai intens opinia publica si autoritatile, constituind totodata obiect de cercetare pentru specialistii 'din diversele domenii de activitate. "Suntem oare prea sortiti deznadejdii, tragicului si absurdului lui Camus, lonesco si Bekett?"

se intreaba profesorul belgian Marcel Hicter, aratand ca, dupa parerea sa, l "solutia pentru o problema nascuta intr-o stare de criza a societatii nu ; poate fi gasita vizand aceasta societate in ansamblul ei". "Drogarea ' esfe marturia imposibilei comunicari si a fricii de viitor, marturia, mai !. ales, a pierderii lorilor si a carentelor sistemului educativ, efectiv si de comunicare intre oameni", constata doctorul Claude Olivenstein, I consultant O.N.U. in probleme de toxicomanie.
Merita a sti ca, daca in ra anului 1987, populatia Terrei atinsese pragul celor cinci miliarde de locuitori, in ra anului 1992, aceeasi populatie ajunsese la 5,4 miliarde de pamanteni. Merita a stii, de asemenea, ca, dupa calculele prognozice, in anul 1995

si iata ca am ajuns si in acest an

in jur de 58% din populatia globului avea ca urmare a continuei ascensiuni demografice sub 25 de ani, realitate pe care demografii si sociologii o identifica cu o forta spre care priveste omenirea cu mari sperante, o forta care avea marile si complexele probleme ale acestui sfarsit de secol. in aceasta perspecti este de inteles ampla mobilizare, pe multiple uri, impotri maladiei grave de care este afectata o parte a tineretului, si nu numai a lui. Natiunile Unite, marile organizatii internationale specializate

O.M.S., U.N.E.S.C.O., F.A.O., Interpol etc.

sunt angajate intr-o sta actiune impotri agresiunii drogurilor. Din discutiile desfasurate sub egida acestor organizatii, din lucrarile elaborate la cererea lor, ca si numeroase contributii ale cercetarii stiintifice din diversele tari reiese ca edarea in irational pe care o cauta consumatorii de stupefiante este rezultatul incapacitatii societati de a oferi perspecti unui echilibru moral, ceea ce creeaza, la tineri mai ales, un sentiment de nesiguranta, de dezamagire, neincredere si de instrainare. Reiese, de asemenea, ca, in esenta, o societate care sa schimbe radical calitatea vietii, sa-l atraga pe om, nu sa-l indeparteze, presupune implicit o schimbare a structurilor ei.
Presa, radioul, televiziunea, cinematograful vehiculeaza din ce in ce mai pregnant tot felul de materiale menite sa smulga lul negru de pe aceasta afacere si mai neagra.

Actiunea a dezlantuit o reactie, cum se intampla de obicei. Tineretul constient este pur si simplu cutremurat de fiorul rece pe care il declanseaza, chiar de la distanta, acest spectacol morbid. Toxicomanii, si in special traficantii de droguri, sunt din ce in ce mai incercuiti. Oamenii de stiinta, educatorii avertizeaza mereu. in cadrul Organizatiei Mondiale a Sanatatii (O.M.S.) s-a creat un organism special, care se ocupa exclusiv de aceasta problema si care se intruneste periodic, discutand masurile de luat. Colaborarea Interpolului cu organele politienesti din diferite tari a devenit mai acti si mai organizata pe aceasta linie.
La recomandarea O.M.S.-ului, fiecare tara duce o politica pusa la punct in ceea ce priveste nzarea de stupefiante si recomandarile lor.
La Gene s-a tinut de curand o sesiune extraordinara a Comisiei O.N.U. pentru dezbaterea problemei stupefiantelor. Tot in Elvetia s-a tinut si un colocviu international consacrat analizei stiintifice a actiunii drogurilor halucinogene. Invocarile toxicomanilor: dilatarea constiintei, propulsarea neviolenta catre alte lumi, imperioasa deconectare, o noua religie, un nou mod de a trai etc. se volatilizeaza sub lupa cercetatorilor, dovedindu-se a fi simple vorbe goale, simple artefacte livresti.
Grimasa cu aparenta de zambet a capetelor lucide, a tuturor celor care isi fac un scop in sine din aceasta betie rece si din aceasta otra alba, este, in cele din urma, un disperat semnal de alarma, dar si o mana tremuratoare care ni se intinde noua, tuturor, cerand ajutor.