Fapte de observatie
uneori aparent dintre cela mai stranii
sunt pe punctul de a induce mutatii cu caracter radical in gandirea si practica terapeutica. Se pare, ca pentru a exploata la maximum potentele terapeutice ale unui bun medicament, nu este suficient numai a respecta riguros indicatiile si contraindicatiile sale, rasunetul sau psihologic, doza, ca si faptul de a-l administra inainte si dupa masa, ci si a tine cont de o anumita cadenta temporala a organismului, de o anume conditionare bioritmica a acestuia. Exista din acest punct de dere zile sau momente favorabile sau nefavorabile, faste sau nefaste, de care va trebui sa tinem cont, in ipoteza ca urmarim obtinerea unor efecte terapeutice cu caracter plenar. Cercetari de ultim moment evidentieaza faptul ca farmacodinamica medicamentoasa se supune si unor precise influente cosmice. Ca atare, conteaza nu numai ce si cum prescriem bolnavului pe care il tratam, ci si cand. Din aceste interferente dintre "ce" si "cum" s-a nascut o noua stiinta, care, deocamdata palpaie abia percepibil pe firmamentul stiintelor medicale, despre care se crede insa ca va deni, in curand, o stea de prima marime si stralucire: cronofarmacologia. Peste 30.000 de titluri ale unor lucrari stiintifice vizeaza exclusiv domeniul vast al bioritmologiei, iar din ce in ce mai multe dintre ele doar pe acela restrans al cronofarma-cologiei.Inainte de a intra in secretele cronofarrnacologiei merita sa facem cateva succinte consideratii asupra acestei stiinte generale care este bioritmologia.
De mult timp se cunoaste faptul ca un infailibil metronom cosmic exercita influente precise in unirs si in viata. Gratie lui, toate formele care tin de materia vie se supun unor ritmuri nu numai ineviile, ci si profund modificatoare. Aceasta particularitate esentiala, constand din pliere si obedienta in fata acestor ritmuri, reprezinta una dintre cele mai interesante caracteristici ale materiei vii. Dictatura ritmurilor este resimtita nu numai de fiecare ta sau animal, luate in ansamblu, ci si de aproape fiecare din organele lor constituti luate separat.
Ca atare, nu trebuie sa ne socheze si nici sa punen la indoiala concluzia instigatiilor pe teren ale unor ornitologi de peste ocean, in virtutea careia uliul randunelelor din Ohio revine in tara, din sudul indepartat, exact in ziua de 15 martie a fiecarui an. Concluzii similare vizeaza si randunelele din Capistrano si, probabil, ca situatii similare pot fi gasite inca la multe vietati de pe globul terestru.
Este indiscuil ca intre orologiile siderale si cele biologice s-au silit, in decursul mileniilor, stranse si dialectice raporturi de conditionare si interdependenta reciproca, concretizate in particularitati reactionate dintre cele mai variate, fn acest sens s-a constatat ca, pe anumite litoraluri ale lumii, traieste o specie de viermi care isi sapa adapostul in nisipul plajei intr-un moment precis, plasat cu .mult timp inainte ca mareea sa-si faca aparitia. Alta specie de viermi nu iese din bancurile de nisip sau de pamant cand pe cer straluceste discul selenar. O varietate de crete, care traieste in apele din regiunea insulelor Bermude, apare la suprafata, din adancurile intunecoase, numai la miezul noptii si numai cand este luna plina. in acest moment si din acest motiv, al atractiei selenare, respectile ape se tulbura spontan pentru ca, in zorii zilei, sa devina clare din nou. Tot la miezul noptii, si exact in momentul ei de cumpana isi deschide complet corola o floare superba si rara, cunoscuta sub denumirea de Regina florilor sau Regina Victoria.
Orologiile interne si externe indica animalelor cand anume sa-si paraseasca vizuinele si cuiburile, cand sa se retraga din nou in ele si cand sa se angajeze spre nesfarsite migratii cu orientare nordica sau sudica. Aceste dispoziti de mare precizie semnaleaza mareea, cutremurele, precum si alte fenomene naturale de mare anrgura.
Gratie acestei dependente cu caracter complex suntem in permanenta interactiune cu enimentele cosmice. O multitudine de ritmuri marcheaza aceasta dependenta. Este vorba despre ritmurile sezoniere impuse de rotatia Pamantului in jurul Soarelui, de ritmurile bianuale concretizate in hibernarea si viata estivala a unor- animale, de ritmurile caracterizand mareea si concretizate in flux si reflux, de ritmurile selenare, circadiene sau nictemerale. Ultimele doua sunt dintre cele mai importante pentru biologia umana. Denumirea de ritm circadian, prinind de la cuvintele latine circa dies si insemnand circa o zi, vizeaza asadar ritmul celor 24 de ore, atat de adanc intiparita in structurile noastre. Alternanta zi-noapte alcatuieste ritmul nictemeral. Este vorba despre acel ritm care il conditioneaza pe cel de ghe-somn. De altfel, intregul organism reprezinta un conglomerat de ritmuri. Nu exista organ care sa nu-si aiba propriile sale ritmuri de functionare. Sistola si diastola, inspirul si expirul, meolismul si caolismul, contractia si relaxarea, starea de ghe si starea de somn, activitatea si repaosul etc. reprezinta numai cateva aspecte din impresionanta ritmicitate a organismului.
Ritmul, in general, si cel biologic, in particular, reprezinta o forma finita de exteriorizare a Timpului, dupa cum celula reprezinta o forma, tot finita, de exteriorizare a Spatiului. El face parte in mod organic din faptura umana, reglandu-i reactivitatea si evolutia. Din acest punct de dere, cronologia si biologia sunt fluvii care curg in aceeasi albie. Afirmatia aparent socanta: "Un om nu este acelasi la orele 10 dimineata si la 10 seara", apartine lui Franz Halberg, profesor la Unirsitatea din Minnesota (S.U.A.) si presedinte al celebrei "Society for biological rhythm". Ea este in realitate plina de adevar, ca urmare a faptului ca ritmurile cosmice si cele ale naturii bat regulat si permanent la portile somatice si spirituale ale organismului uman, influentandu-l din punctul de dere al dispozitiei, tonusului, constantelor biologice si chiar ale gandirii. La om exista o continua si ritmica alternanta a perioadelor de energie si inertie, a perioadelor de tonus sporit si de apatie, a perioadelor de buna si proasta dispozitie. Asa-numita "forma buna" a sportivilor corespunde unei realitati de fapt, aceasta forma alternand cu perioade cand conditia fizica sportiva este deficitara. Extrapoland lucrurile putem afirma insa ca exista si perioade bune, prolifice din punct de dere intelectual, care alterneaza cu perioade mai proaste. Mai precis, perioade de eferscenta activitate alterneaza cu perioade de "blocaj" pe aceasta linie.
Si daca admitem aceste realitati, pe care le confirma cercetarile de specialitate, de ce sa nu admitem ca perioade poziti din punct de dere afectiv, emotional, nu ar alterna ritmic cu perioade contrarii?
Sensul biologic al timpului se exprima permanent prin dirijarea functiilor ciclice ale organismului, care de fapt reprezinta transpunerea la nilul organismului, a microcosmosului deci, a marilor cicluri naturale din macrocosmos. Mai mult inca: organismul animal este cu atat mai diferentiat cu cat prezinta un paralelism mai pregnant intre propriile sale ritmuri si cele ale lumii exterioare. Bioritmurile reprezinta pentru fiinta umana mijloace eficiente de aparare si supravietuire. Tot ele reprezinta forme de adaptare a functiilor vietii la factorii mediului ambiant, cu rol precis in conservarea speciei si in buna desfasurare a proceselor vitale, precum si metode de expresie a permanentului dialog intre om si natura.
Cercetari intreprinse pe linia decelarii bioritmurilor umane au scos la iala fapte dintre cele mai interesante: respiratia celulara, meolismul in general si in special cel al proteinelor, mai ales meolismul acizilor, nu sunt aceleasi in cursul unei zile. Dimpotriva, aceste valori fiziologice variaza in limite cu totul semnificati. Acelorasi variatii li se supun nenumarati constituenti biologici din morfologia umana, ca: globule rosii, globulele albe, hemoglobina,
proteinele serice etc. Temperatura corpului nu este nici ea uniforma
asa cum am fi tentati a crede
pe parcursul celor 24 de ore. Functia secretorie renala, cat si a altor organe inregistreaza o diminuare in cursul noptii, in timp ce alte aparate, sisteme sau structuri tisulare isi exacerbeaza functiile exact in acest interval de timp. Variatii foarte frapante in aceasta privinta s-au constatat in ceea ce priste functiile dirselor glande si chiar a sistemului nervos in ansamblu. Agitatia nocturna a batranilor, a alcoolicilor, a acelora care prezinta
tulburari psihice de tip crepuscular in timpul somnului si care pot executa acte motorii complexe (mers pe gard, pe stresini etc), cunoscuti in medicina sub denumirea de noculi, indica certe dependente de influentele nictemerale asupra comportamentului psihic.
Ei bine, este practic imposibil ca toata aceasta mare varietate morfofunctionala, conditionata de ritmurile cosmosului si ale naturii, sa nu-si lase amprenta si asupra meolismului medicamentos. Medicii antichitatii au intuit aceste realitati, din moment ce ei recomandau bolnavilor lor ca unele medicamente sa fie luate numai in noptile cu luna plina sau dupa cantatul cocosilor. Numai ca ei nu cunosteau substratul real al conjunctiilor astrale, platind din acest punct de dere un greu tribut misticismului. in zilele noastre, corelatiile si conditionarile temporale ale terapeuticii au fost lamurite pe calea experimentului stiintific. in acest sens s-a demonstrat deja ca o anumita
otrava injectata unor soareci la orele 16,30, a cauzat moartea a 70% dintre acestia, in timp ce aceeasi otrava, injectata la orele 0,30, nu a dus la moartea decat a 10% dintre ei. Este de presupus
si nu fara temei
ca impactul farmacodinamic al unei substante chimice asupra organismului, impactul unui medicament oarecare, este dependent nu numai de puterea sa farmacologica intrinseca, de puterea sa psihologica, ci si de certe influente cosmice care il potenteaza sau, dimpotriva, ii diminueaza proprietatile terapeutice. Asa s-a ajuns la aceasta noua ramura a medicinei, la aceasta noua stiinta care este cronofar-macologia
stiinta care a succedat in mod logic cronobiologiei, cronopatologiei si cronotoxicologiei, care ne erau deja familiare. Aceasta noua stiinta ne obliga ca, alaturi de criteriile traditionale ce stau la baza aprecierii valorii unui medicament
criteriul farmacologic, cel fiziologic, ca si cel al periodicitatii evoluti, sa tinem cont de inca unul
cel bioritmic
atunci cand silim o schema terapeutica, un de tratament. Exista din acest punct de dere zile mai mult sau mai putin potrivite in existenta individului, in ceea ce priste receptivitatea sa fata de un drog oarecare, asadar zile in care receptivitatea sa va fi mai buna fata de medicamentul in cauza si, implicit, cu o eficienta mai buna a acestuia si inrs. De fapt, aceasta periodicitate actioriala nu se limiteaza numai la receptivitatea fata de drogul administrat, ci si la comportamentul psihologic al individului. in Japonia, s-a introdus de curand o practica interesanta in legatura cu soferii de pe autobuze. Acestora, dupa ce au fost examinati in prealabil de catre niste specialisti in bioritmologie, li se intocmesc fise speciale, in care se indica zilele critice dintr-un ciclu, respectiv acele zile in care influenta bioritmurilor este negativa, atragandu-li-se atentia de a conduce hicolul cu vigilenta sporita in aceste zile. in acest fel, numarul accidentelor a scazut in mod semnificativ in aceasta tara. Ei bine, cronofarmacologia experimenteaza la ora actuala, eficienta unor asemenea fise in ceea ce priste terapeutica, si aceasta, deocamdata, tot in Japonia.
Indiferent insa de aceste fise, datele acumulate pana in prezent pe linie de periodizare terapeutica ne demonstreaza faptul ca nu este suficient de a prescrie un medicament atunci cand intenponam sa-i valorificam la maximum posibilitatile si disponibilitaple farmacologice, respectand doar indicatiile si contraindicatiile, doza, ca si faptul de a-l administra inainte sau dupa masa, ci tinand cont si de alte ritmuri, uneori cu mult mai importante. Spectaculoasa intrare in scena a cortizonului, ca si a corticoizilor in general, a fost, de exemplu, decenii de-a randul umbrita, printre altele, si de faptul ca aceste valoroase medicamente erau administrate mecanic, respectiv, de trei ori pe zi: dimineata, la pranz si seara, asa cum de fapt se administreaza
mai mult in virtutea unui automatism, a unei anumite rutine
cea mai mare parte a medicamentelor, fara a se tine cont de constantele biologice ale organismului, ca si de marile si permanentele variatii circadiene si nictemerale ale majoritatii constituentilor biologici. Cronofarmacologia a bulrsat aceasta conduita, demonstrandu-ne, pe cale experimentala, ca acest medicament puternic si eficace care este
cortizonul trebuie administrat numai dimineata, cu preferinta la orele 8, si intr-o singura doza, in felul acesta valorificandu-i in mod plenar proprietatile de care dispune, fn situatii cu totul speciale, dupa cum ne asigura cercetatorii care au aprofundat aceasta problema, vom administra la orele 8 doua treimi din doza totala de cortizon, urmand ca restul de o treime sa fie luata la orele 12 si nu mai tarziu.
Bineinteles ca acest nou punct de dere presupune mutatii radicale in domeniul terapeuticii si o reconsiderare a agentilor terapeutici, de pe pozitiile novatoare ale cronofarmacologiei. Cum ritmul de crestere si de activitate al celulelor canceroase atinge un maximum intre orele 20-24, dupa cum ni se dodeste pe baza unor recente cercetari, se impune ca in acest interval de timp sa se practice iradierea acestor celule si nu in cursul diminetii sau al dupa-amiezii, dupa cum se practica in mod obisnuit. Studii recente privind cronofarmacologia umana aduc mereu substantiale descoperiri, dupa cum ni se precizeaza intr-un numar din 1979 al revistei "La Recherche". Pe aceasta cale aflam ca se studiaza cu rezultate surprinzatoare efectele in timp asupra omului ale unor substante cum sunt salicilatul de sodiu, foarte apropiat din punct de dere chimic, dupa cum stim, de aspirina, apoi acetilcholina, halotanul (utilizat in
anestezia generala), indometacina (substanta antialgica si antiinflamatorie, dupa cum stim) etc. Cronofarmacologia isi propune, printre altele, sa mareasca eficienta unor substante administrate si micsorarea sau inlaturarea unor efecte nedorite. Acest lucru este dodit de o experienta cunoscuta, pe cobai bolnavi de leucemie, impartiti in doua grupe: substanta ARAC, care se administreaza drept medicament, avand efect mai mare la grupul ce beneficieaza de cronoterapie. Procentul de supravietuire in acest grup este de 2-4 ori mai ridicat decat in celalalt grup. De altfel, tratamentul facut de pe pozitiile cronofarmacologiei da rezultate remarcabile de vindecare a unor animale bolna de leucemie.
Amintind despre cele trei bioritmuri endogene (avand cauze interne) mai cunoscute ale organismului, cel fizic
de 23 de zile, cel emotional
de 28 de zile, cel intelectual
de 33 de zile, despre fazele si aplicatiile lor in apiterapie, medicul roman H. Still subliniaza intr-o comunicare facuta la o reuniune cu caracter international: "Este foarte probabil ca principiile acti din pastura, polen, laptisor de matca, propolis, care au actiune regenerativa asupra organismului uman, sa fie mai usor resorbite si, ca atare, sa fie mai acti in fazele negati (in perioadele pasi, de refacere, de acumulare) ale ciclurilor somatice La medicatiile regenerati, tratamentul poate fi subtilizat si mai mult, daca se tine seama si de bioritmurile circadiene. Conform acestora, in decursul celor 24 de ore ale unei zile exista anumite perioade in care efectul medicamentelor este mai bun. De aceea, nu este indiferent daca administrarea se face ante-sau postmeri-dian. La o
cura de polen, de exemplu, doza de intretinere trebuie administrata in cel mai adecvat interval al zilei, iar pentru doza de soc se va astepta ca organismul sa intre in faza negativa a ciclului sau fizic sau
si mai bine
in dublul minus al ciclurilor somatice (fizic si emotional)". Exista o vasta activitate publicistica care ne pune mereu in contact cu noi stiri atestand mutatiile induse in practica medicamentoasa de cronofarma-cologie. Un laborator de medicamente din Frankfurt pe Main a lansat deja pe piata un medicament pentru calmarea durerilor neuro-vasculare
Biophasonal
sub forma de drajeuri: unele dintre acestea trebuie a fi luate numai noaptea, iar altele, numai ziua, desi poarta acelasi nume si urmaresc acelasi scop terapeutic. Noua revista aparuta
"International Journal of Chronobiology"
ne pune lunar la curent cu noi date in acest domeniu. Este greu deocamdata de a predea^ cu exactitate destinul cronofarmacologiei in domeniul stiintelor medicale. in acelasi timp, putem fi insa siguri ca acesf nobil si multimilenar mestesug care este exercitiul medical, se afla la un moment de rascruce, marcat de coordonarea temporala a medicamentului.
