Sulindacul

Sulindacul (sulindac, arthrocine, clinoril, sindac), analogul inden al indometacinei, are 1/2 din potenta acesteia ca antiinflainator, analgezic si antipiretic, in conditii experimentale. La bolnavii cu poliartrita reumatoida a dovedit o eficacitate egala sau ceva mai mare d 353h71d ecat cea a acidului acetilsalicilic. Dozele considerate drept echiactive ca antiinflamatorii sunt 400 mg sulindac, 125 mg indometacina, 400-600 mg fenilbutazona si 4 g acid

acetilsalicilic

Sulindacul este transformat de catre flora intestinala si la nivelul ficatului intr-un metabolit sulfidic activ, responsabil de activitatea biologica. Dupa administrarea orala are o biodisponibilitate de 96%. Se leaga de proteinele plasmatice practic in totalitate. Se elimina prin urina si prin scaun (intra in circulatia enterohepatica). Timpul de injumatatire al sulindacului este de circa 7 ore, cel al compusului sulfidic este de 15 ore. Epurarea lenta face posibile administrarea a 2 prize/zi.

Sulindacul se administreaza oral, obisnuit 100 mg dimineata si seara, crescand, la nevoie, pana la cel mult 400 mg/zi. Poste fi introdus in supozitoare rectale (acestea provoaca uneori iritatie locala). Este indicat in artroze, diferite manifestari de reumatism extraarticular, poliartrita reumatoida, spondilartrita anchilopoietica.

Este ceva mai bine suportat decat indometacina. Provoaca relativ frecvent dureri abdominale, fenomene dispeptice, greata, voma, constipatie sau diaree. Ulceratiile si sangerarile digestive sunt mai rare. Bolnavii se g uneori de ameteli, cefalee, somnolenta sau insomnie. Ocazional se produce pozitivarea unor probe functionale hepatice. Rareori survin eruptii cutanate, prurit, stornatita. Au fost semnalate cateva cazuri de sindrom Stevens-Johnson, trombocitopenie marcata, agranulocitoza. Sunt posibile reactii de hipersensibilitate comune pentru sulindac, salicilati si alte inflamatorii nesteroidiene.

Sulindacul este contraindicat la bolnavii cu alergie sau hipersensibilitate la antiinflamatoarele nesteroidiene si la cei cu ulcer activ ; antecedentele ulceroase impun prudenta. Folosirea la femeile insarcinate si la copii trebuie evitata.

Etodolacul ( etodolac, edolar, lodine) este un derivat pirano-indolacetic, antiinflamator si analgezic activ. Este folosit pentru tratamentul poliartritei reumatoide si osteoartritei, in administarea orala, 400-800 mg/zi (cantitatea mare se fractioneaza). Doza de 200-400 mg oral realizeaza analgezie postoperatorie timp de 6-8 ore. Poate provoca iritatie si ulceratii gastrointestinale, dar este mai bine suportat in aceasta privinta decat alte antiinflamatorii nesteroidiene. Alte reactii adverse posibile sunt cefalee, oboseala, somnolenta sau insomnie, confuzie, parestezii, tremor, eruptii cutanate.