Fractura corono-radiculara nepenetranta si penetranta

Fractura Corono-Radiculara Nepenetranta si Penetranta

Rezolvarea nu este usor de obtinut deoarece un capat al fracturii se gasestesub nivel gingival (nu se poate usca bine). Se recomanda 2-3 saptamani perioada de asteptare.

Se indeparteaza fragmentul fracturat.Se asteapta perioada.Se trece la refacere.

In cazul fracturilor nepenetrante, refacerea se realizeaza cu ajutorul materialelor compozite sau in cazul in care exista fragmentul fracturat, acesta se poate reatasa.

In cazul fracturilor penetrante, => pulpotomie sau pulpectomie partiala.

Refacerea defectului se realizeaza ca in situatia anterioara, avand grija ca exista posibilitatea aparitie 525f51f i unei complicatii generate de profunzimea liniei de fractura la nivel radicular.

Daca linia de fractura este mult in interiorul radacinii, se face aducerea fragmentului radicular fracturat mai la suprafata, realizandu-se prin tractiune chirurgicala sau tractiune ortodontica.

Se poate face o gingivectomie sau o mica osteoplastie (pt. a evidentia linia de fr. sau pt. a aduce linia de fr. supragingival) => vizibilitate buna, uscare buna, refacere buna prin RC si cor. de invelis.

Fracturile radiculare

Necesita repozitionarea fragmentului + imobilizare (contentie).

Repozitionarea se impune numai in conditiile in care exista deplasarea fragmentului fracturat. Imobilizarea trebuie sa fie cat mai rigida si sa se realizeze pe o perioada cat mai lunga de timp (2 3 luni ). In perioada de imobilizare pacientul trebuie urmarit.

De obicei nu apar modificari pulpare. Acest lucru depinde de faptul daca in momentul fracturii au aparut modificari ale pulpei sau nu. Daca in timp apar modificari pulpare =>

se va indeparta portiunea coronara a pilpei. =pulpotomie

Vindecarea fragmentelor fracturate se real. prin dif. metode :

brutalitatea traumatismului,daca filetul pulpar a fost afectat.

afectarea ligg. periodontale.

Se poate interpune tesut conjunctiv intre fragmentele fracturate sau poate sa apara tesut de granulatie care duce la producerea resorbtiei radiculare.

Cand fractura radiculara s-a produs fara deplasare, se poate obtine o dilacerare si trece neobservata.

Deplasarea ligamentelor periodontale

Contuzia

Se pastreaza curata zona respectiva. Se mananca alimente de consistenta moale si nu este nevoie de alta interventie.

Se fac controale Rx periodice.

Subluxatia

Se asociaza usoara mobilitate si in cazul acestase face antiseptizarea zonei si expectativa. Perioada de timp necesara este de 3 saptamani, apoi se face Rx.

Examenul Rx se face la 3 sapt., 6 sapt., 3 luni.

Se pune problema imobilizarii in subluxatie in cazul in care sunt vizati mai multi dinti si pe o perioada scurta de timp ( 7 10 zile ).

Luxatiile

In cazul extruziei trebuie facut diag. dif. ( ajuta exam. Rx ). Se impune repozitionarea, care se face manual si nu impune anestezie. Cu cat pacientul vine mai repede, repozitionarea se va face mai usor ( deoarece nu are timp sa se interpuna cheagul in linia de fractura ).

Perioada de imobilizare este de 2 3 saptamani.

Luxatiile laterale

Se impune repozitionarea si imobilizarea.

Repozitionarea => se face manual , uneori este dificil de realizat. Se face anestezie deoarece repozitionarea este dureroasa.

Imobilizarea : intre 3 8 saptamani, depinzand de gradul de afectare al structurilor invecinate. Pacientul trebuie urmarit.

Complicatii: afectare pulpara, resorbtie radic. interna, resorbtie radic. ext.

Resorbtia interna tine si de un anumit grad de infectare pulpara, pe cand resorbtia externa este legata de deteriorarea ligg.

Intruzia

In cazul in care zona apicala este inchisa, dintele nu mai poate sa reerupa.

• Repozitionarea dintelui pe arcada se realizeaza chirurgical si ortodontic. Se prefera tractiuni mai lente. Se face descoperirea unei portiuni coronare (chirurgical) si aplicarea unui dispozitiv ortodontic pentru readucerea sa pe arcada. De cele mai multe ori apare mortificare pulpara. Se face tratament endo.

Luxatia totala ( Avulsia )

• Retarea.
• Timpul scurs de la traumatism sa fie scurt (max. 30 min.)
• Deteriorarea resturilor ligamentare sa fie cat mai mica.
• Dintele trebuie transportat in mediu umed ( saliva, lapte )
• Imobilizarea sa fie cat mai elastica si pe o perioada scurta de timp (7 zile / 7-l0 zile / <14 zile )
• Dintele cu apexul deschis se urmareste in timp,iar daca se obs. afectare pulpara se face extirpare.

• La cel mai mic semn de resorbtie radiculara se trepaneaza dintele, se face extirpare si se inlocuieste pulpa cu material de obturatie cu Ca(OH)2. Este singurul material capabil sa stopeze resorbtia radiculara. Cand se observa stoparea resorbtiei radic.se face obturatie de canal cu con de gutapercha.

Rezorbtii radiculare inflamatorii.

resorbtii de inlocuire duce la resorbtie treptata, dar completa a radaciniicare e inlocuita de os alveolar. Acest tip nu oate fi stopat.

Imobilizarea

In cazul ei se prind cate 2 3 dinti de o parte si de alta a dintelui traumatizat.

Sistemul de imobilizare nu trebuie sa deterioreze mucoasa gingivala.

Metoda trebuie sa permita abordarea spatiului endodontic.

Metoda de imobilizaretrebuie sa nu interfere cu relatiile ocluzale.

Trebuie sa fie adaptata d.p.v. al rigiditatii la tipul de leziune traumatica care se imobilizeaza.

Metode de imobilizare

ligatura de sarma (in 8, etc )

cu stents clasic

gutiere de acrilat ----- rigid -----

cu materiale compozite ----- elastic ----

cu sine de compozit moden

compozit armat cu sarma de wipla ---- rigid ----

Gutierele ca mijloc de imobilizare : se realizeaza prin 2 met.: directa si indirecta.

Met.Directa se pregateste acrilatul auto si cand acesta se trage in fire, se face un rulou carese aplica peste dintii respectivi pana catre 1/3 cervicala. Ruloul se mobilizeaza dupa ce s-a introdus. Se scoate din gura si se modeleaza. Trebuie sa se modeleze marginea gingivala a gutierei, margine care apoi se bizoteaza ( pt. a nu retentiona alimente ) si se adapteaza in relatie ocluzala.

Dezavantajele metodei directe : - nu respecta in totalitate rel. ocluzale.

- tratamentul endodontic,cand se impune, se face

orbeste,fara vizibilitate.

Se izoleaza dintii respectivi, se face toaleta dd.

Se pregateste ciment FOZ si se cimenteaza gutiera.

Met. Indirecta - medicul modeleaza din ceara dintii 2/3 vestibular si oral.

- ceara se lasa pe loc.

- se ia amprenta cu material elastic .

- se scoate lingura din cavitatea bucala.

- se scoate ceara din materialul elastic.

- se aplica acrilat auto si se reaplica lingura peste dinti.

Metoda 2 Indirecta : amprenta laborator confectionarea gutierei.

Metoda de imobilizare cu ajutorul compozitului

nu deterioreaza ocluzia.

este estetica.

actioneaza asupra spatiului endodontic facil.

se pune pe suprafata vestibulara a dintilor.

Metoda Compozit + Sarma de wipla

se stabileste zona care va fi supusa imobilizarii.

se taie sarma si se plaseaza in 1/3 medie a dintilor respectivi, se ruleaza cu cramponul, iar capetele sarmei se termina in bucla pt. a mari retentia.

se face izolare.

se usuca suprafetele.

se demineralizeaza 1/3 medie a portiunii coronare, se aplica sina peste zona demineralizata si se aplica material compozit. Acesta se aplica mai intai la capete si apoi prin apropiere treptata de dintele, lasand ultimul dintele traumatizat.

se urmareste in timp.

cand trebuie suprimat se subtiaza materialul compozit pana cand se deprinde sina.

pe zona demineralizata se aplica un preparat fluorurat.

Cand se unesc prin met. fara sarma, materialul compozit se uneste aproape de marginea incizala unind unghiurile incizale 2 cate 2.

Consecintele traumatismelor asupra dintelui

Starea de soc posttraumatic.

Hiperemia pulpara.

Calcifierea pulpara.

Mortificarea pulpara (necroza ) sau complicatiile periodontale ale acesteia.

Resorbtiile radiculare ( interne, externe si combinatii ale acestora )

Anchiloza.

Consecinte ale traumatismelor dd. temporari asupra dd. permanenti

Depinde de varsta la care s-a produs traumatismul.

Depinde de tipul de leziune traumatica.

Deinde de brutalitatea cu care s-a produs leziunea traumatica.

Defecte de structura (distrofii dentare ): hipocalcifieri, hipomineralizari =>

apar zone mai albicioase, de dimensiuni diferite in zona in care a avut loc contactul cu dintele traumatizat. Ele pot fi inestetice: hipoplazia sm. determina modificarea conturului dintelui,aparitia unor geode.

Dilacerarea => angularea la nivelul dintelui de inlocuire.Poate fi coronara sau radiculara.

Oprirea din dezvoltare a dintelui de inlocuire.

Devierea traseului de eruptie a dintelui de inlocuire.