Coroane partiale, inlay, onlay - avantaje si dezavantaje

COROANE PARTIALE, INLAY, ONLAY

acopera numai o parte a coroanei clinice;

de obicei este lasata neacoperita fata vestibulara;

necesita o preparatie mai conservatoare;

deplasarea vestibulo-orala a coroanei partiale este blocata de cavitati sau santuri proximale;

indicate:

o       ca element izolat sau EA

o       pe dinti frontali, laterali

retentie mai redusa.

Restaurari

extracoronare

a.    totale

b.    partiale

intracoronare

a.    inlay

b.    onlay, daca sunt restaurati unul sau mai multi cuspizi

Coroane partiale

pinlay, pinledge

COROANA PARTIALA

Indicatii:

pierdere moderata de substanta dura dentara

fata vestibulara (in general este lasata libera) neafectata, cu grosime suficienta

EA

in restaurarea suprafetelor ocluzale abrazate

imobilizarea dintilor parodontotici

Contraindicatii:

dinti cu morfologie coronara nefavorabila (indice M-D mare; nu pot fi pregatite santuri convenabile)

poate fi mult prea vizibila mezial si distal pe un frontal, de unde inestetica

dinti cu coroane scurte, dinti globulosi coroana BELL

IMD mare

dinti globulosi

dinti subtiri V-O

coroane scurte

ca EA in edentatii intinse

in general contraindicata pe dinti devitali; dar o forma modificata (coroana partiala cu pivot) poate fi utilizata pentru imobilizare

cand cuspizii vestibulari nu sunt sustinuti de smalt cu grosime suficienta

carioactivitate crescuta

parodontopatie in faza activa

carii cervicale, miloliza

Avantaje:

pregatire mai conservatoare

riscuri mai mici de lezare pulpo-parodontala

avand margini plasate supragingival vizibilitate mai buna, pregatire mai exacta

control in timp mai usor de facut, marginile fiind vizibile

igiena orala mai eficienta

pozitionarea in momentul cimentarii este mai buna, datorita periferiei mai intinse pe unde poate reflua plusul de ciment

verificarea cimentarii si indepartarea cimentului mai usoare, datorita vizibilitatii directe

pe dinti vitali se pot realiza teste electrice de vitalitate datorita fetei vestibulare libere

Dezavantaje:

retentie si rezistenta mai mici decat coroana totala

pregatire pretentioasa, dificila cunostinte, manualitate, instrumentar

mai putin estetica in unele cazuri

mai putin realizabil pe dinti devitali

Coroana de acoperire partiala = o restaurare metalica exracoronara care acopera numai o parte a coroanei clinice.

INLAY = o restaurare metalica turnata intracoronara si daca acopera si unul sau mai multi cuspizi devine ONLAY

Acoperirea partiala:

de obicei lasa libera fata vestibulara

necesita o preparatie mai conservatoare

preparatia este mai pretentioasa

necesita o buna tehnicitate

deplasarea buco-linguala a restaurarii este blocata prin realizarea de santuri, casete

realizata izolat sau ca EA, pe dinti frontali, laterali

ativ cu coroana de invelis (de acoperire) totala are o retentie si o stabilitate mai mica

Denumiri: coroana 3/4, 7/8, pinledges (coroana partiala cu crampoane)

Pregatire:

varianta standard

realizarea coroanei 3/4 pe dinti frontali a scazut, datorita cerintelor estetice mult mai mari din prezent

Coroana 3/4 pe premolar maxilar

intereseaza 3 pereti axiali

fata vestibulara ramane aproape neatinsa, cu exceptia unei mici zone pregatite pe versantul vestibular al cuspizilor vestibulari (pentru protectie mecanica)

suprafata ocluzala, suprafetele axiale interesate (M, D, linguala)

se pregatesc ca la coroane de acoperire totala, singura deosebire aparand in legatura cu realizarea santurilor axiale

Reducerea ocluzala:

1,5 mm pe cuspizii de sprijin

1 mm pe ceilalti

LIMITELE PREPARATIEI POT FI TRASATE CU UN CREION pe dinte, cel putin in zonele abordabile.

Reducerea axiala:

santurile axiale paralele cu axul de insertie

peretele vestibular al santului axial va fi deschis spre vestibular pentru a indeparta smaltul nesustinut

santul nu trebuie sa ajunga vizibil vestibular

el trebuie sa fie suficient de lung (deci plasarea spre lingual ar reduce aceasta lungime)

santurile se vor plasa cat mai departe posibil de fata vestibulara

pe molari mai intai se face santul mai inaccesibil distal

pe premolari mai intai se face santul pe suprafata mai critica estetic mezial

lungimea santului 4 mm

adancimea santului 1 mm la colet; mai mare spre mezial

santul sa se opuna deplasarii linguale (la verificare cu sonda), paralel cu axul de insertie, deschis spre vestibular

axul de insertie determinat de fata linguala a preparatiei T santul trebuie sa fie paralel cu fata linguala

Contrabizoul vestibulo-ocluzal:

uneste punctele de intalnire ale peretilor vestibulari ai santurilor axiale cu fata vestibulara dupa o linie care urmareste creasta cuspidiana vestibulara

rol de protectie mecanica

preparatia trebuie sa ramana la nivelul versantului extern al cuspidului vestibular

terminatia preparatiei la acest nivel: chamfer

uneori T sant ocluzal care uneste santurile axiale

frecvent acest sant se realizeaza pe frontali (sant incizal)

rol: cresterea rezistentei, rigiditatii restaurarii

forma santului V

Finisare:

rotunjirea unghiurilor, muchiilor

reevaluarea peretilor vestibulari ai santurilor axiale:

o       sa nu ramana smalt nesustinut

o       clearance de 0,6 mm fata de vecini

o       neted

o       distal acest perete poate fi adus mai mult spre vestibular, daca estetica o permite (de obicei da) pentru un control mai bun, igiena mai sigura

Coroana 3/4 pe molar maxilar

aceleasi consideratii ca la premolar

principiile pregatirii pentru coroana de invelis raman valabile

fiind mai putin vizibili, preparatia poate veni mai mult spre vestibular cu toate avantajele ce decurg de aici

in loc de santuri se pot realiza casete proximale

cand este EA se face caseta inspre corpul de punte pentru a avea un conector rezistent

Coroana 7/8 pe molar maxilar

fata de coroana 3/4 acopera si jumatatea distala a fetei vestibulare

cuspidul vestibulo-mezial protejat

se realizeaza un sant vestibular si unul mezial

se poate renunta la santul distal

Coroana 3/4 modificata pe premolar mandibular

coroana fiind mai mica retentia mai mica se extinde preparatia mai mult spre vestibular (se asigura si protectia mecanica)

santul distal este plasat cam la mijlocul fetei distale (deci la distanta de fata vestibulara ceea ce asigura o rezistenta mai mare a preparatiei inspre vestibular)

Coroana 3/4 (7/8) inversa

ca EA pe molari mandibulari lingualizati

lasa libera fata linguala

Coroana 1/2 meziala

ca EA

lasa libera fata distala

Coroana 3/4 pe frontali

o preparatie tot mai rara pentru coroana metalica

Canin maxilar:

Reducere incizala

Reducere linguala concavitate, uri mezial, distal (numai supracingular acum)

Reducere axiala plasarea santurilor

stabilirea axei de insertie paralelograf

axul de insertie trebuie sa fie:

o       paralel cu axul lung al dintelui in sens M-D

o       paralel cu 1/3 medie sau 2/3 incizale ale fetei vestibulare in sens
V-O

o       permite prepararea unor santuri cu lungime suficienta si asigurand si rezistenta preparatiei.

santurile axiale (Tylman

o       divergenta spre ocluzal a peretelui lingual si vestibular a santului 2^o- 5^o

o       convergenta incizala a santurilor (si peretilor linguali ai santurilor) si suprafata cingulara 2^o-5^o

acum se face reducerea axiala cingulara paralela cu 2/3 incizale ale fetei vestibulare (NU CU AXUL LUNG AL DINTELUI)

Santul incizal si puturile linguale (parapulpare, dentinare)

sunt mijloace de crestere a rezistentei, retentiei

peretele vestibular al santului sa ramana suficient de gros

adancimea santului incizal 0,5-l mm (Tylman

putul lingual la nivelul cingulum-ului pregatire in 5 pasi:

un locas orizontal

o usoara depresiune (concavitate) se prepara cu o freza sferica in locul unde urmeaza sa se pregateasca putul

se prepara un put-pilot paralel cu axul de insertie

se finalizeaza pregatirea putului-pilot cu o freza de carbid, adancime 2 mm

bizotarea marginilor dintre put si platoul orizontal cu o freza sferica

Aspecte generale pentru pregatirea paralela a santurilor, puturilor:

sa se puna cate o freza in ele

santurile pe PM M sunt paralele cu axul lung al dintelui

santurile pe I C sunt paralele cu 1/2 sau 2/3 incizale ale fetei vestibulare

casetele pot inlocui santurile cand Э carii proximale

pivoturile din plastic pentru amprentare sunt cu 0,002 inch (0,05 mm) mai mici decat freza cu care s-a facut preparatia; pivotul din plastic se scurteaza pentru a nu se deforma amprenta, se scurteaza dinspre varf (spre partea libera are retentie); stifturile prefabricate din iridiu-platina

Pregatirea pentru coroana pinledge

Indicatii:

pentru refacerea ghidajului anterior

ca EA

imobilizarea dintilor parodontotici

Coroana este prevazuta cu pivoturi dentinare de lungime = 2 mm

Avantaje: foarte conservatoare pregatirea

Pregatirea:

fata linguala + puturile dentinare

puturile paralele intre ele si paralele cu axul de insertie

pregatire experienta, instrumente (paraleloghid, izodrom Janneret)

acest tip de coroana este estetic intr-un grad mai mare

poate fi realizata si pe dinti pe care coroana 3/4 nu ofera rezultate bune (IMD mare, dinti globulosi)

Contraindicatii:

igiena necorespunzatoare

camera pulpara mare (tineri)

dinti subtiri V-O

dinti devitali

Relatia pivoturilor dentinare cu pulpa dentara:

putul cingular se deplaseaza mezial sau distal pentru a nu intra in conflict cu pulpa dentara

Comentarii generale:

suprafetele sa se netezeasca pentru:

o       a permite o buna amprentare

o       a permite manevrarea machetei cu usurinta (macheta este foarte delicata)

amprentarea

o       pentru coroana 3/4 - obisnuita

o       pentru preparatiile cu puturi stifturi prefabricate pentru amprentare, prefabricate care se solidarizeaza cu restul coroanei sau amprentare cu o atentie speciala

protezare provizorie

la proba, atentie la pivoturi, margini

Coroane Jacket din portelan

Coroana integral ceramica

cea mai fizionomica

indicata in tratamentul leziunilor dentare, pe dinti individuali

adaptare marginala mai putin exacta decat la metal

fortele ocluzale de frecare mari contraindica acest tip de coroana (portelanul este rezistent la compresiune, dar susceptibil sa se fractureze la solicitari orizontale)

Pregatire pentru un incisiv maxilar:

reducere incizala

reducere axiala

forma de retentie si rezistenta

pregatirea marginala (finalizare)

Reducere incizala

spatiu incizal pentru coroana = 2 mm

trebuie apreciat nivelul la care va ajunge marginea incizala a viitoarei coroane si fata de acest nivel se reduce inaltimea cu 2 mm

unghi de 45^o fata de axul lung, spre palatinal aceasta suprafata incizala devine perpendiculara pe axul lung al incisivului mandibular antagonist, asigurand o rezistenta mai buna la compresiune

Reducere axiala

a.    Mezial, distal

convergenta 2^o-5^o

cu diamante lungi, subtiri (fissure) sau tehnica slice-cut

b.    Vestibular

Diamant cilindro-conic sau freze de carbid cu capatul plat

Acum se schiteaza pragul pe fata V

Pregatire intr-un sau 2 uri in raport cu morfologia

Forma de retentie si rezistenta

Fata linguala se reduce in 2 uri:

a.    cingular

se realizeaza prag 3/4 mm

2^o-5^o inclinare fata de axul lung

b.    supracingular

piatra roata

la caninul max. supracingular

Concavitatea va avea doua versante: Mez. si Dist.

Finalizarea pregatirii marginale

a.    Realizeaza continuitatii si uniformitatii marginale

cu freza activa in cap se infunda pragul

uneori este lasat supragingival

indepartarea prismelor de smalt nesustinute, cu o dalta de smalt

b.    netezirea peretilor axiali

rotunjirea unghiurilor, marginilor

Erori obisnuite:

conicizare accentuata

reducere insuficienta pe fata V

reducere insuficienta pe fata P

latime variabila a pragului

prag neplasat subgingival, neparalel cu conturul gingival

margini si unghiuri ascutite

preparatie rugoasa

Fatetari

Indicatii:

modificari de culoare nerezolvate prin albire

defecte de suprafata (fisuri)

obturatii multiple

diastema, trema

inghesuire, dinti nanici

corectarea unor lucrari vechi metalo-ceramice, corecte marginal

Contraindicatii:

obiceiuri vicioase

parafunctii

grosime redusa a smaltului (adeziunea in smalt este mai eficienta decat dentina

malocluzie cl. III se asociaza cu gutiere

dinti de lapte sau permanenti carora li s-a aplicat tratament cu fluor

Avantaje:

culoare stabila

legatura fateta ceramica silan smalt 2.600- 3.200 psi fata de compozit rasina compozita smalt 900-l.400 psi

permit remodelarea unui dinte, a raportului dintre dinti, a ambrazurilor gingivale

pentru corectarea unor lucrari metalo-ceramice (esecuri, accidente)

rezistenta la abraziune

rezistenta chimica la alcool, cosmetice, medicamente

absorbtie de lichide minima stabilitatea in timp a proprietatilor fizice

pastreaza netezimea

nu sunt radioopace

Dezavantaje:

reparatiile nu se pot face la parametrii estetici initiali

odata cimentate, culoarea nu se mai modifica

slefuire mai importanta decat pentru cazul cand se folosesc compozite (cand, uneori, nu este necesara slefuirea)

dificil de fabricat

dificil de cimentat

cost ridicat

dificultati in evitarea supraconturarilor, in obtinerea unor margini perfect adaptate din primul moment (inexactitatile marginale creeaza fragilitate, sunt greu de finisat)

reparatii dificile (oricum, nu cu aceleasi materiale)

fluorul din paste, solutii ataca ceramica

Pregatire:

slefuire in limite suficiente pentru asigurarea culorii, formei

sa se pastreze suprafata de smalt (adezivitate mai buna)

≥ 0,4 mm sau 1/2 din grosimea smaltului

cand coloratia este mai profunda trebuie redus mai mult

Protezare provizorie:

directa

indirecta

Cimentare (fixare) adeziva