Cauze fizice
> Predispozitia biologica la
obezitate ( Obezitate", ina 169).
> Dorinta exagerata de a manca dulciuri,
ciocolata si carbohidrati in perioada dinaintea ciclului.
> Intoleranta sau hipersensibilitate la anumite alimente.
Cauze psihologice
> Tendinta spre
depresie si dependenta de alcool si droguri.
> Probleme afecti: multe femei incearca sa uite de problemele afecti redirectionandu-si atentia spre mancare. Mancarea este folosita drept sursa de consolare, instrument cu care lupta impotriva plictiselii si a singuratatii, si prin mancare isi exprima starile psihice negati precum
depresia si furia, blocand gandurile care le provoaca suferinta si pe care nu vor sa le constientizeze si pretinzand ca de fapt mancatul necontrolat este adevarata lor problema.
Cauze sociale
> Presiunea exercitata asupra femeilor pentru a tine
regim de slabire. Supraponderabilitatea este asociata cu lacomia, delasarea, lipsa de autocontrol si alte trasaturi negati. Majoritatea femeilor impartasesc convingerea ca daca sunt suple si frumoase, vor aa succes in viata si vor fi iubite si fericite.
> Mesaje contradictorii despre alimente transmise prin intermediul reclamelor publicitare. Unele sunt prezentate ca alimente care va ajuta sa
slabiti si sunt deci foarte bune pentru dumneavoastra, despre altele se spune ca ingrasa si nu sunt bune, dar sunt apetisante.
> Femeile joaca mai multe roluri complet diferite intre ele: cel de fiica, de sotie sau partenera sexy, de femeie de afaceri care se bucura de succes, de mama iubitoare. Fiecaruia dintre aceste roluri ii corespunde cate o imagine a propriului trup, diferita de celelalte.
J* Cand mancam impreuna cu altii se sileste o relatie intre noi si comeseni, faptul de a pregati mancare pentru altii este un mod de a le arata ca ne pasa de ei, ca tinem la ei. Este usor sa-ti pierzi controlul asupra propriei alimentatii cand te implici prea mult in astfel de activitati.
Instalarea bulimiei
Comportamentul bulimic se instaleaza de obicei intre varsta de cincisprezece si douazeci si patru de ani. Oricare din cauzele de mai sus pot sa duca la declansarea acestei tulburari, dar de cele mai multe ori este vorba despre dorinta de a slabi.
Poate urma unui sindrom
anorexie sau sa fie consecinta sentimentului de repulsie fata de propria persoana, mai ales in ceea ce priste greutatea corporala. Un eniment cu un impact emotional major poate precipita instalarea bulimiei. Acest sindrom este destul de frecnt printre sotiile casnice, care se simt izolate pentru ca viata lor se reduce la cresterea copiilor si deci se simt frustrate si pline de resentimente.
Caracteristicile comportamentului bulimic
Femeile bulimice care se abtin de la mancare in incercarea de a-si controla greutatea corporala tind sa aiba episoade cand mananca necontrolat de mult si care dureaza cateva zile, urmate de alte cateva zile cand se supun infometarii in incercarea de a contracara raul facut. La alte suferinde de bulimie, care isi provoaca singure
voma sau recurg la alte metode pentru eliminarea surplusului alimentar, ciclul supraali-mentare-eliminare" se incheie in cateva ore. Aceste persoane fac masiv uz de laxati si de pastile de
slabire si diuretice pentru eliminarea apei din corp si adesea se folosesc de un motiv ireal pentru a face rost de medicamente care suprima pofta de mancare, cum sunt amfetaminele. De asemenea, exercitiile fizice excesi sunt o practica obisnuita printre bulimice.
Pacientele cred ca nu se vor ingrasa daca elimina din organism tot ce au mancat intr-un moment de foame necontrolata, numai ca laxatile nu au efect deoarece toata mancarea este absorbita in intestinul subtire inainte de a ajunge in cel gros. Nici voma indusa nu este atat de eficienta precum se crede. in timpul episoadelor de foame necontrolata, bulimicele mananca de obicei alimente de genul fast-food, bogate in
zahar si carbohidrati rafinati. Acestea incep sa fie digerate aproape din momentul in care incepem sa le mancam, ies in scurt timp din stomac si sunt rapid absorbite. Episoadele de indopare" dureaza intre jumatate de ora si doua ore si este imposibil sa dai afara tot ce ai mancat.
Consecintele pe termen lung ale bulimiei Consecinte la nil mental si afectiv
Comportamentul obsesiv duce la formarea unor obiceiuri, astfel ca suferindele de
bulimie pot ajunge sa creada ca si o masa normala sau doar usor mai bogata trebuie ulterior eliminata din organism. Nu dupa mult timp insa sentimentul de usurare ca au dat afara ceea ce au mancat cedeaza locul unui sentiment de vinovatie, rusine, repulsie fata de sine, umilinta si deprimare. Aceste sentimente pot fi atat de puternice incat, culmea ironiei, sa reactize in numai cateva ore dorinta nestapanita de a manca. Uneori bulimicele trebuie sa minta si chiar sa fure ca sa-si satisfaca pofta de mancare si sa-si ascunda aceasta stare de ceilalti. Pot trece prin schimbari de dispozitie bruste si extrem de sere si pot deni agresi fata de familie si prieteni.
Comportamentul bulimie poate fi o modalitate de protest fata de societate si familie. Facand lucruri pe care oamenii in general le considera dezgustatoare, cum ar fi sa vomiti, sa mananci din containerele de gunoi sau sa adopti alte forme de comportament antisocial, femeile bulimice isi exprima protestul fata de ceea ce nu le convine.
Consecinte la nil fizic
Seritatea simptomelor variaza in functie de durata de timp de cand o persoana sufera de aceasta tulburare alimentara, de capacitatea organismului de a tolera si contracara dezechilibrul chimic, de frecnta episoadelor si de calitatea alimentelor absorbite intre doua episoade de bulimie.
Supraalimentarea duce la distensie si
durere abdominala, umflarea mainilor, picioarelor si labei piciorului si la umflarea glandelor salivare. Consecintele vomei sunt
hipoglicemia (scaderea cantitatii de zahar din sange), dezechilibrul chimic (pierderea progresiva a potasiului si sodiului), predispozitia la carii dentare si probleme ale gingiilor din cauza ingerarii unei mari cantitati de dulciuri,
hemoragii la nilul tractului intestinal superior (voma fortata poate sa fie atat de traumatizanta incat sa provoace leziuni ale esofagului si faringelui), retentie de lichid in organism din cauza lipsei de
proteine care duce la edeme la nilul fetei si picioarelor.
Suferindele de bulimie care abuzeaza de laxati au o senzatie de rau fizic si de
oboseala cronica din cauza dezechilibrului chimic care, daca este foarte ser, le poate primejdui viata. Diareea cronica duce la deshidratare si la pierderea sarurilor si
mineralelor din organism, ceea ce poate duce la pierderea tonusului muscular si la probleme cardiace. De asemenea, abuzul de laxati poate aa drept consecinta pierderea tonusului
intestinului gros si instalarea constipatiei, ceea ce le poate determina pe bulimice sa abuzeze si mai mult de laxati.
Amfetaminele afecteaza sistemul nervos central si imita efectele adrenalinei, marind nilul energetic, stimuland buna dispozitie, scazand luciditatea, puterea de concentrare, apetitul si capacitatea de coordonare fizica. Cand amfetaminele isi pierd efectul, suferinda se simte confuza si iriila si acuza o stare de mahmureala. Alcoolul are efecte similare, ducand la aparitia altor probleme. Stresul si
tensiunea nervoasa conjugate cu dezechilibrul chimic pot duce la menstre neregulate sau chiar la pierderea ciclului.
Tratament si recuperare
Cel mai important lucru este admiterea faptului ca
bulimia reprezinta o problema de sanatate. Desi stiu ca acest comportament alimentar nu este normal, unele femei ajung sa-l considere un stil de viata. Pot sa treaca ani de zile inainte de a se adresa unui doctor pentru ca au sentimentul ca bulimia creeaza repulsie si se tem de reactia celor din jur. Cu cat se complac mai mult in aceasta stare care reprezinta pentru ele o strategie de a face fata problemelor care le macina, cu atat le este mai greu sa scape din acest cerc vicios si cu atat mai mult le sperie perspectile unei schimbari in viata lor. Bulimica trebuie mai intai sa vrea sa scape de bulimie.
Recuperarea completa a suferindelor de acest sindrom presupune perserenta si curaj. Persoana respectiva trebuie sa gaseasca alte metode prin care sa faca fata problemelor emotionale care au declansat acest comportament alimentar anormal, iar abordarea procesului de recuperare difera de la femeie la femeie.
Cine va poate ajuta
Medicii de familie si spitalele
Adesea, primul pas pe care trebuie sa il faceti daca suferiti de bulimie este sa va consultati medicul de familie; cand va duceti la medic, luati cu dumneavoastra notitele pe care vi le-ati facut despre ceea ce simtiti si prin ce ati trecut de cand suferiti de bulimie, precum si intrebarile pe care doriti sa i le puneti medicului. Daca medicul de familie nu va intelege, ati dreptul sa va alegeti un altul, fara a da nici un fel de explicatii.
Este posibil sa fiti internata in spital sau sa vi se faca o internare ambulatorie pentru ca acest tipar de alimentare haotica sa poata fi monitorizat zilnic. Unele programe de recuperare intraspitaliceasca se bazeaza doar pe tehnici comportamentale de tipul raspuns-recompensa. Este important ca si partenerul si familia suferindei sa intre intr-un program de terapie, astfel incat familia sau sotul sa nu se simta izolati, ci implicati in recuperarea bolnai. Adesea familiile traiesc un sentiment de vinovatie pentru cele intamplate, iar la unele spitale exista cadre care le pot oferi sprijin in aceste momente.
Terapie
Este nevoie sa consultati un psiholog cu care puteti comunica. Aspectele din viata dumneavoastra pe care trebuie sa le explorati impreuna cu psihologul sunt trecutul dumneavoastra, relatia cu familia, prietenii si partenerii sexuali, sentimentele si motile care pot sta la baza comportamentului bulimie. Veti fi ajutata sa adoptati o atitudine mai relaxata fata de
alimentatie si greutatea corporala, sa incetati sa recurgeti la metode de slabire periculoase, sa va propuneti sa ajungeti la o greutate normala pe cai naturale, sa identificati factorii care au declansat comportamentul alimentar deviant si sa gasiti modalitati poziti prin care sa faceti fata problemelor cu care va confruntati.
Atitudinea normala a psihologului este sa va asculte cu atentie si sa incerce sa se puna in locul dumneavoastra, pastrandu-si in acelasi timp obiectivitatea si detasarea, precum si sa va ofere o relatie in care sa va simtiti acceptata, in care sa puteti aa incredere si in care sa puteti gasi sprijinul de care ati nevoie. Medicul va poate ajuta sa deti care sunt punctele dumneavoastra forte si care cele slabe, sa deniti constienta de ceea ce vi se intampla si sa intelegeti problema cu care va confruntati. Se poate recurge la terapia comportamentala, pentru ca ideea este sa renuntati la acest tipar de comportament anormal sub indrumare pertinenta si primind
sarcini practice, probabil sub forma unor obiecti saptamanale, astfel incat sa va recapatati controlul asupra modului de a va alimenta. Aceasta abordare poate fi de ajutor suferindelor la care s-a format un raspuns conditionat (mancatul excesiv) la situatiile si emotiile stresante din viata lor, pentru ca o data ce deniti constiente de cauzele care au generat bulimia, puteti invata sa reactionati altfel la ele.
Unele femei bulimice se tem sa renunte la acest comportament din frica de schimbare. Dar bazandu-se pe mancare pentru a reusi sa treaca de fiecare zi, nu fac decat sa-si piarda capacitatea de a-si rezolva problemele.
Depresia poate reprezenta un obstacol major in renirea la normal si adesea suferindele de bulimie trec printr-o stare psihica mai rea inainte de a incepe sa se simta mai bine. Femeile bulimice pot descoperi dintr-o data ca pentru prima oara de luni sau ani de zile au capacitatea de a simti ce se intampla cu ele. Multe emotii negati pe care si le-au reprimat vreme indelungata vor incepe sa iasa la suprafata si este posibil sa aiba nevoie de ajutor ca sa le faca fata.
Terapia de grup
Beneficiile acestei forme de terapie constau in faptul ca pacientele au un sentiment de apartenenta la un grup de persoane care se confrunta cu aceeasi problema ca si ele. Sprijinindu-se una pe alta, suferindele ajung sa-si dea seama de valoarea lor ca indivizi. Constientizarea acestor lucruri le imbunatateste imaginea de sine si le reda increderea in sine, facandu-le sa nu se mai simta atat de izolate de cei din jur.
Medicamente alopate
Pentru a controla pofta nestavilita de mancare si depresia, medicii recurg la antidepresi. Aceste medicamente sunt mai degraba recomandate pacientelor predispuse la depresie endogena (ca rezultat al reactiilor chimice sau hormonale), decat pacientelor care sufera de depresie reactiva", un tip mai frecnt de depresie generata de enimente negati precum pierderea unei persoane apropiate, respingerea de catre cei din jur, probleme de serviciu etc. Exista te medicinale care pot inlocui sedatile si calmantele ( Anorexia nervoasa", ina 191). Pot fi de ajutor si alte terapii alternati, precum hipnoterapia,
acupunctura si homeopatia.
Bulimia si cresterea in greutate
Efortul de a renunta la permanenta incercare de a slabi si concentrarea asupra schimbarii comportamentale genereaza de obicei o stare intensa de anxietate. O femeie bulimica pusa fata in fata cu un de alimentatie normala va crede ca se va ingrasa daca va reni la un comportament alimentar normal.
Cercetarile au aratat ca toti am propria noastra greutate corporala presilita", care in general este o greutate echilibrata. Cand renuntam la
regimul alimentar, greutatea se silizeaza dupa o vreme la un nil accepil, chiar daca mancam trei mese pe zi.
In momentul in care nu mai vomita si nu mai folosesc laxati, suferindele de
bulimie pot aa o senzatie inconforila de balonare si satietate, uneori
stomacul si gleznele se umfla. Acestea sunt simptome trecatoare datorate rehidratarii organismului si normal este ca dupa renirea la o alimentatie normala si dupa refacerea tonusului muschilor intestinali, aceste simptome sa dispara.
Daca v-ati mentinut o greutate extrem de scazuta pentru constitutia scheletica, varsta si inaltimea dumneavoastra recurgand la lungi perioade de abstinenta de la mancare si/sau vomand imediat dupa mese, ti lua in greutate o data ce renuntati la aceste obiceiuri. Este posibil sa va ingrasati mai mult decat doriti, dar trebuie sa acceptati faptul ca prin natura dumneavoastra nu sunteti tipul fusiform. Terapia o sa va ajute sa va acceptati noua identitate.
Cum sa va ajutati?
> incercati sa renuntati la regimul alimentar.
> Evitati sa clasificati alimentele in bune", rele" si interzise".
> Nu va cantariti zilnic.
> Nu asteptati pana va este foarte foame. Luati trei mese pe zi si entual doua mici gustari intre micul dejun si pranz si intre pranz si masa de seara.
> Mancati impreuna cu familia sau prietenii, daca e posibil la orele traditionale de masa si nu sariti peste mese.
> Mesele trebuie sa fie bine echilibrate, sa contina toate elementele nutriti esentiale pentru organism si sa fie variate ca gust si alcatuire; urmati sfaturile medicului privind modul de alimentare. Organismul are nevoie de o cantitate mica de grasimi, mai ales acizi grasi esentiali care se gasesc in
uleiurile getale, pentru repararea tesuturilor si producerea de energie. Trebuie sa includeti in
dieta vitamine importante, cum sunt B complex cu suplimente de Bs si B12, precum si vitamina A. Fiecare masa trebuie sa includa alimente bogate in carbohidratii, iar pranzul si masa de seara trebuie sa fie o combinatie de carbohidrati, proteine, salate si legume.
> incercati sa mancati pe indelete, inghititi intai mancarea pe care o ati in gura si abia apoi mai luati o portie, faceti mici pauze intre inghitituri. Obisnuiti-va sa mai lasati cate ceva in farfurie din cand in cand. Puneti-va portii mici. Concentrati-va asupra mancatului si nu faceti niciodata si altceva in timp ce mancati, cum ar fi de exemplu sa va uitati la televizor. Evitati sa beti
lichide in timpul mesei, ci abia la circa douazeci de minute dupa masa.
> Limitati cantitatea de mancare pe care o tineti in casa. Cumparati cantitati mici de alimente si faceti-va intotdeauna o lista de cumparaturi.
> Alocati-va zilnic timp pentru
relaxare profunda, vizualizare pozitiva, meditatie sau yoga. incercati sa traiti de pe o zi pe alta, fixandu-va obiecti realiste.
> intelegerea faptului ca bulimia mascheaza de fapt o dirsitate de probleme interconectate va ajuta sa depasiti problemele legate de mancare si greutate corporala si sa castigati o noua constienta de sine.
Fitoterapie
Este esential ca in paralel cu fitoterapia sa mergeti la psiholog si sa urmati sfaturile dieteticianului.
Vezi Fitoterapie pentru anorexie" (ina 197). Alegeti ce te doriti dintre cele indicate pentru probleme emotionale. Plantele care contin principii acti si cele care stimuleaza apetitul sunt contraindicate in bulimie.
Plantele care taie senzatia de
greata trebuie luate inainte de masa: musetel, catuse, izma creata. Dozaj: tinctura, 5-l0 ml din oricare.
Antiemetice: radacina de ghimber, decoct din ta uscata sau 1 ml de
tinctura in apa sau pulbere (cat luati intre doua degete), adaugata in ceai, dupa masa, la nevoie. Puteti lua din ora in ora, daca doriti.
Plante pentru detoxifierea ficatului: dracila, papadie si Laptele ciulinilor (Carduus marianus) pentru regenerarea celulelor hepatice. Total: 100 mg pe saptamana. Dozaj: tinctura, 2-5 ml de trei ori pe zi sau infuzie/decoct din parti egale de te uscate, o cana de trei ori pe
zi. Urmati tratamentul timp de doua luni. Tonice: tele recomandate pentru anorexie nervoasa. Remediile florale ale doctorului Bach:
marul paduret este remediul
specific acestei afectiuni. Vezi lista cu toate remediile florale ale
doctorului Bach de la ina 412.
Suplimente
Luati
vitaminele indicate pentru anorexie nervoasa ( ina 198), dar cereti sfatul medicului privind suplimentele de minerale. inainte de a incepe sa luati minerale, este bine sa va faceti o analiza a sangelui, pentru ca este posibil ca nilul mineralelor din organism sa nu fie in limite normale.