Valoarea profilactica a VPI a fost demonstrata in primul rind de reducerea semnificati a cazurilor de boala in tarile in care acest ccin a fost aplicat initial. in perioada cind ccinul perorai nu era disponibil: S.U.A. (104-l06), Canada (29-32), Anglia , Danemarca , Franta (161, 162), Elvetia, Cehoslocia (284 285) etc.In S.U.A., morbiditatea a scazut de la 13,9%ooo cazuri paralitice in 1954, la 0,5%ooo in 1961. in U.R.S.S., in perioada de patru ani, 19571960, cit a fost aplicat ccinul inactit, incidenta poliomielitei la ccinati a fost de 6 ori mai mica decit la neccinati . Coeficientul eficientei la ccinatii care au primit doua doze de ccin a riat intre 59 si 85A/o- Date similare au fost raportate si din alte tari.
Paralel, au fost remarcate modificari ale caracteristicilor epidemio-logicc ale bolii:
epidemiile survin mai ales in mediul urban;
incidenta cazurilor este mai mare la grupele de populatie cu nivel economico-social scazut;
grupele de virsta mici, sub 12 ani, dar si adultii tineri sint cel mai frecvent afectate;
cele mai multe cazuri apar la neccinati sau la cei ccinati incomplet.
Astazi sint inca tari unde controlul poliomielitei este realizat prin administrarea ccinului inactit: tarile scandinave Danemarca , Olanda. Experienta Suediei in aceasta directie (%99) este semnificati. Morbiditatea a scazut de la 1 132 de cazuri (media din ultimii 20 de ani dinainte de perioada ccinarii) la zero. La aceste rezultate au contribuit aplicarea schemei complete de ccinare, organizarea buna a retelei sanitare si utilizarea unor preparate inalt antigenice. Indivizii ccinati sint scosi din circuitul epidemiologie, iar expunerea la virusul salbatic este scazuta, lucru evidentiat de rata scazuta a izolarilor de virus poliomielitic din scaunul pacientilor examinati in clinicile de
boli infectioase . Explicarea actiunii ccinului inactit corista in prevenirea inziei SNC de catre virus prin dezvoltarea anticorpilor specifici. in acest mod, evolutia paralitica a bolii este jugulata. in plus, insa, urmarirea excretiei virusului atenuat la indivizi in prealabil ccinati cu VPI a demonstrat ca rata si durata excretiei sint corelate invers cu titrul anticorpilor. La titruri foarte inalte, tractul
alimentar poate fi complet nesusceptibil la infectie, chiar cu doze mari de virus . Se poate estima ca VPI poate contribui, nu numai la eradicarea din colectivitate a bolii, dar si a virusului. Acoperirea imu-nologica a populatiei in Suedia este de 95A, 0 sub 20 de ani si de 85A/0 sub 55 de ani. Aceasta pare sa fie suficient pentru controlul bolii, desi exista posibilitatea ca boala sa fie contractata in afara tarii sau ca virusul sa fie important . Persistenta anticorpilor la persoanele ccinate este abila cu cea consecuti infectiei naturale in cazul folosirii unor preparate inalt antigenice in trei doze. Cu preparatele vechi
mai slabe
o a patra doza administrata la 56 ani dupa ccinarea initiala asigura o buna persistenta a anticorpilor.
Cu tot optimismul manifestai de o seric de autori, exista fapte care limiteaza aplicarea ccinului inactit, intre care: costul produsului, dificultatile aplicarii in teren,
insuficienta protectiei in anumite cazuri.In ceea ce priveste ultimul aspect, sint relatate in literatura epidemii care au evoluat la populatii ccinate, probabil insuficient, cu ccin inactit Israel , S.U.A. , , , Italia , Ungaria si chiar cazuri paralitice la persoane ccinate complet (6) . Desi exista do ca potenta slaba a preparatelor comerciale reprezinta cauza insuccesului , iar tehnologiile moderne fac posibila obtinerea unor preparate concentrate inalt antigenice , antajele prezentate de ccinarea perorala au impus cu prioritate aceasta metoda.
