Experimentele lui Pasteur si colab. (120, 121) au aratat ca virusul rabic este gasit constant in sistemul nervos central al animalelor moarte dupa boala si poate fi proat pe cale subdurala la iepure, cu eventuala modificare a caracterelor sale. Modificarile vizeaza incluziogeneza, neu-rotropismul, forma clinica determinata etc. in plus, infectivitatea virusului pe cale subcutanata descreste semnificativ, fara a fi in intregime eliminata. Tulpina astfel modificata virusul rabic fix a reprezentat prima sursa a ccinului antirabic si totodata un model ramas clasic in obtinerea ccinurilor vii atenuate utilizate in profilaxia virozelor.
Pina foarte recent progresele in profilaxia rabiei au fost minore ativ cu era pasteuriana, desi au fost publicate numeroase riante de preparare a ccinului si de utilizare a lui. elul VI sintetizeaza principalele date ale acestor eforturi.
Utilizarea virusului rabic fix a constituit o metoda eficienta de tratament in turbare, prin efectuarea ccinarii consecutiv infectiei. Cu exceptia anumitor categorii profesionale, in care infectia rabica reprezinta un risc cert, aceasta imunizare postinfectioasa este la om singura eventualitate in care se aplica ccinarea antirabica. Eluarea lorii ccinarii antirabice postinfectioase a dus la concluzii care au riat intre pesimism nejustificat (176, 134) si optimism periculos. Datele recente asupra relatiei virus-gazda in rabie indica loarea tratamentului pasteurian , aratind ca latenta virusului in organism si riabilitatea perioadei de incubatie depind de multe particularitati ale infectiei si patogeniei: transmiterea exclusiv neuronala , frecventa infectiilor abortive , productia de inierferon si alti inhibitori nespecifici .
De altfel, numarul mare de succese obtinute cu metoda pasieuriana constituie cea mai buna doda asupra elickntei sale. in primul an dupa introducerea ei in practica au fost tratati 2500 de oameni, jnregistrindu-se numai 12 morti . Vaccinul consta in o suspensie de madu de iepure rabigena, care era desicata o perioada de timp riabila cu potasa caustica. Dupa 56 zile de tratament, suspensia devenea neinfectioasa, in timp ce suspensiile tratate un interl mai scurt contineau proportional o cantitate mai mare de virus.
Primul bolnav tratat a primit 11 injectii subcutanate zilnic, incepind cu madu desicata 14 zile. Cu modificari minime, metoda a fost aplicata aproximativ 60 de ani. S-au utilizat numai maduve desicate timp scurt (incepind cu 4 zile) , modifieincu-se de asemenea temperatura de desicare , conserrea tesuturilor desicate in glicerina, ritmul injectiilor etc.
Dupa datele lui Cruveilhier si Viala, incidentele in urma tratamentului s-au mentinut totdeauna in limite reduse , indiferent de metodologia utilizata. Eficienta ccnului a fost totdeauna remarcabila, rezistenta la boala si titrul anticorpilor mentinindu-se chiar dupa trecerea unui mare numar de ani (3C) .
Institutul Pasteur din Paris a utilizat pina in 1952 urmatoare tehnicaj
injectii zilnice de 34 mm de madu triturata in 3 ml de apa sterila;
primele patru injectii madu desicata 4 zile;

urmatoarele madu desicata 3 si 2 zile;

durata tratamentului intre 14 zile pentru cazurile benigne si 25 pentru cazurile grave.
Dintre ccinurile derite din metoda pasteuriana care folosesc virus fix cultit pe tesut nervos al animalelor adulte, trei se mentin inca in uz: Fermi 1908 , Semple 1911 si Hempt 1925 .

Vaccinul Fermi este constituit din emulsie 5/o de substanta cerebrala de oaie inoculata cu virus fix in solutie clorurosodica izotonica fenicata 1%. In Franta , de exemplu, Institutul Pasteur utilizeaza virusul fix tulpina izolata de Pasteur la 19.XI.1882 la pasajul 2016 intracerebral la iepure. Sint inoculate oi tinere sanatoase cu o greutate medie de 42 de kg. Animalele sint sacrificate a 8-a zi, prelevindu-se steril enccfalul. Prin triturarca creierului se realizeaza o suspensie 5% in solutie clorurosodica izotonica fenicata l/o, suspensie care se pastreaza 24 de ore la 22. Se controleaza inactirea, sterilitatea si antigenicitatea. Siocajul se face la temperatura 4-2 pina la +5, cvitindu-se inghetul. Valabilitatea este de 3 luni. O alta rianta utilizata frecvent, Lepi-ne-l966 , contine virusul cultit in aceleasi conditii ca mai sus, inactit partial cu fenol (0,5 1