Desi cultirea virusului rabic in culturi obtinute din tesutul nervos embrionar a fost realizata curind dupa introducerea culturilor celulare, in practica virusologica Kissling este primul autor care, in 1958, raporteaza adaptarea virusului rabic fix la culturi de celule neneuronale: rinichi de hamster. Prin aceasta tehnica au fost obtinute cite ccinuri experimentale (i9) . Titrurilc foarte mici obtinute, ca si adaptarea dificila a diferitelor tulpini de virus la cultirea in culturi de celule au reprezentat obstacole importante in dezvoltarea acestei metode. Totusi, cercetari intense au demonstrat, pe linga posibilitatea adaptarii virusului la un spectru larg de linii celulare si culturi primare (185, 78), o serie de fapte surprinzatoare.In primul rind, contaminarea unui mare numar de tulpini de virus rabic fix sau de strada cu virusul coriomeningitei limfocitare (CML) ; apoi interpretarea gresita a fotografiilor electronooptice ale virusului rabic cultit la animal, dat fiind ca morfologia si dimensiunile virionului pe culturi de celule au fost diferite .In al doilea rind s-a demonstrat efectul de potentare a titrului pe care virusul contaminant (CML) il are asupra virusului rabic , ceea ce poate explica rezultatele neconcordante ale unor cercetatori. in ccinurile inactite, virusul CMI. nu a fost izolat, insa posibilitatea contaminarii loturilor-saminta care utilizeaza tulpini trecute pe soarece este reala .
Cercetatorii canadieni Fenjc si Abelseth (1) au realizat pentru prima oara un ccin viu atenuat preparat in culturi de celule de rinichi de porc, utilizat cu succes la clini, cai, oi, bovine (92, 8). Aceiasi cercetatori au testat la om un ccin inactit preparat pe celule de rinichi de hamster. intr-o schema de ccinare care a cuprins trei imunizari , scroconversia a fost obtinuta in 95Afn din cazuri, cu reactii minime locale.
Tulpina Flury a fost adaptata la culturi de celule de fibroblasti de embrion de gaina si utilizata in productia de ccin antirabic viu folosit la om si animal experimental . incercari similare au fost efectuate in U.R.S.S. (147, 148).
Posibilitatea utilizarii celulelor diploide umane ca substrat pentru productia de ccinuri
virale aplicabile la om a determinat efectuarea de studii interne in vederea adaptarii tulpinilor de virus rabic la acest substrat.
Tulpina PM cultita pe embrion de rata si Flury HEP hiperatenuata prin 200 de treceri pe embrion de gaina au fost adaptate pe celule diploide umane WI 38. Prima tulpina a fost folosita intr-un ccin inactit prin (3-propiolactona, a doua intr-un ccin viu. Tulpina Flury HEP si-a continuat procesul de atenuare in cursul pasajelor pe celulele diploide umane, fiind complet apatogena pentru hamsteri, soareci si cobai inoculati intracerebral.
Cultirea virusului rabic pe WI 38 se face dificil, intrucit dupa 67 pasaje virusul dispare. Pentru a evita acest lucru si pentru a obtine titruri suficiente, susceptibilitatea celulelor a fost marita prin iradiere cu raze ultraviolete. De asemenea, policationii de genul DEAE-dextra-nului, maresc adsorbtia virusului. Totusi, aceste artificii tehnice trebuie privite cu precautie, orice element putind afecta silitatea genetica a tulpinilor virale, in cazul nostru, in mod special, neurovirulenta. Lang, folosind inocularea prin metoda cell-mixing, obtine adaptarea satisfacatoare a virusului rabic fix la WI 38 cu cu titruri de IO7IO7'5 LDso/ml la soarece. Wiktor si Koprowski raporteaza rezultate satisfacatoare in ccinarea primatelor cu astfel de ccinuri.
