Prin hemoragie se intelege pierderea de sange rezultata prin deschiderea unui s sanguin. Dupa locul in care se scurge sangele,
hemoragia poate Ii: externa in care sangerarea se realizeaza la exterior (aici sunt incluse si
hemoragiile de la nivelul tubului digestiv, cavitate bucala, esofag, stomac, duoden,
intestinul gros si anus), sau poate fi interna in care sangele se scurge in interiorul organismului (pleura, pericard, cavitate abdominala, etc). Dupa tipul sului din care are loc hemoragia, avem:
hemoragii arteriale sau venoase. in hemoragiile arteriale, sangele de culoare rosie deschisa, curge in tasnituri regulate (sincrone cu bataile inimii). In acest caz hemoragia este cu atat mai gra cu cat artera este mai mare. In hemoragiile venoase sangele de culoare rosu inchis se rersa continu la nivelul ambelor capete sculare. O situatie aparte o constituie hemoragia care apare la nivelul venelor capului (cervicale) in care sangele se scurge intermitent (numai in expiratie).
Aceasta hemoragie poale fi confundata cu o hemoragie arteriala, dar culoarea sangelui si presiunea scazuta de ecuare, pledea/a pentru o hemoragie venoasa. in hemoragiile capilare, culoarea sangelui este asemanatoare sangelui venos (rosu inchis), iar curgerea sangelui este di fu/a in suprafata. Dupa tamponarea /onei apar rapid numeroase puncte hemoragice.
Dupa cantitatea de sange pierdui avem hemoragii usoare, medii, grave si cataclismice. Hemoragia usoara este acea in care se pierde pana la 500 ml. sange. In general aceste hemoragii se opresc usor sau se opresc spontan. Aceasta hemoragie de\ ine gra numai iu momentul in care ea se repeta la interle scurte de iimp. Hemoragia medie este acea in care se pierde o cantitat.: intre 500 si I 500 ml sange. Hemoragiile grave sunt acelea in care se pierde ini re 1 500 si 2000 ml sange. Daca sangerarea nu este oprita, iar sangele purdui nu este inlocuit in timp util, apare decesul prin instalarea socului hemoragie. Hemoragia cataclismica, in care se instaleaza moartea luljieiatoare este aceea in care se pierde pesle 2.500 ml sange. In acesl ca/ decesul apare prin stop cardio-respirator si anoxie acuta.
Clinic bolnavul simte o senzatie de frig insotita de frisoane si o senzatie de sete proportionala cu cantitatea de sange pierdut. Tegumentele si mucoasele sunt palide,
pulsul este peste 100 batai/minut, cu scaderea tensiunii arteriale Sunt prezente de asemenea pocnituri in urechi. Pacientul este agitat, nervos, speriat, dar lucid si fara
tulburari de constienta, and lespiratie rapida si superficiala. Ca urmare a lipsei acute de oxigen la nivel cerebral, el casca repetat si intens.
Pentru oprirea unei hemoragii se pot aplica urmatoarele metode: aplicarea unui pansament compresiv, schimbarea po/itiei membrului, compresia membrului mai sus de rana, apasarea cu pulere a arterei care sangereaza.
PANSAMEMUI. COMPRESIV se utilizeaza in plagile superficiale cu hemoragii capilare si venoase mici. Baudajul de fixare se realizeaza prin aplicarea unui pansament compresiv de tifon, care se strange cu o lasa. fara ea aceasta sa intrerupa circulatia venoasa sau arteriala. Daca pansamentul se imbiba cu sange, se poate aplica un alt pansament, tara a lua jos primul pansament.
RIDICAREA LA VERTICALA a unui membru, pacientul fiind culcat pe spate, poate duce la oprirea unei hemoragii medii venoase. Se poate aplica apoi un pansament compresiv.
PENSAREA PROVIZORIE a selor de sange arteriale sau venoase cu ajutorul unor pense hemostatice. Pentru aceasta se curata zona si se ""usca" prin lampouari repetate pentru a putea vizualiza bine capetele sului. Se prinde capatul sului cu pensa si se fixeaza prin bandaj pentru ca acesta sa nu se deplaseze in limpul transportului. Aceasta metoda se utilizeaza doar de catre personalul medical sau personalul instruit special pentru acest lucru (. 52).
SUTURA ETANSA a tegumentelor duce la formarea unui hematom care prin cresterea presiunii interne duce la oprirea hemoragiei.
HEMOSTAZA PRIN FLECTARE este o metoda prin care se opreste hemoragia prin Hectare a puternica a antebratului pe brat. a gambei pe coapsa sau a coapsei pe abdomen. Pentru a creste eficienta acestor metode se aseza la nivelul plicilor de flexiune (plica cotului, plica genunchiului, plica inghinala) un rulou de tifon sau orice material textil dupa care se realiza flectarea. Flectarea membrelor esle mentinuta cu ajutorul unor esarfe sau fase de tifon.
COMPRESIA DIGITALA este o metoda folosita doar in cazuri extreme in care nu exista la iudemana alte metode de oprire a hemoragiei. in general ea este utilizata la compresia arterelor. Apasarea arterei se realiza cu degetul, mana sau pumnul mai sus de rana pe un osos Fiecare artera are un anumit loc unde poate fi apasata. Astfel pentru compresia arterei bratului, se comprima artera deasupra ranii, pe marginea interna a bratului intr-un punct situat unde intre cot si subtioara (punctul 5). Pentru compresia arterei coapsei (femurala) se comprima artera cu intreaga mana sau cu pumnul in regiunea inghinala (punctul 6), jumatatea externa sau in regiunea superioara a coapsei, pe fata anterioara a ei (punctul 7). Pentru compresia arterei tamplei (temporala) se comprima regiunea situata inaintea urechii, mai jos de rana. in ca/urile in care hemoragia nu se opreste, se poate realiza apasarea arterei direct in rana (. 55 C). Pentru a evita infectarea plagii, saltorul isi de/infecta mainile cu alcool sanitar si apoi cu tinclura de iod aplica pe rana un pansament steril de ti fon, sau isi infasura degetele in tifon steril dupa care trece la comprimarea arterei direct in plaga. Aceasta metoda de hemostaza este foarte buna dar este obositoare pentru saltor. (. 55A,B,C,D,E, F)
COMPRESIA CIRCULARA (aplicarea de garou) esle o metoda eficienta de hemostaza dar care nu poate fi aplicata pe o durata lunga de timp deoarece produce leziuni ischemice ireversibile la nivelul membrului respectiv, sau poate duce la decesul persoanei, dupa suprimarea compresiunii datorita "indarii" organismului cu substante toxice acumulata in teritoriul ischemic. Aplicarea unui garou trebuie sa fie realizata in asa fel incat sa comprime artera lezata, dar sa nu zdrobeasca tesuturile din zona de compresiune. Membrul ranit fi legal mai sus de rana cu un tub elastic de cauciuc, o fasie de panza mai groasa sau o curca din piele, ctc. (. 54). Membrul superior se lega cu un garou in treimea superioara a bratului (daca hemoragia este in jumatatea inferioara a bratului, la nivelul cotului sau in treimea superioara a antebratului) sau la nivelul subtioarei (daca rana este in jumatatea superioara a bratului). Membrul inferior se lega cu un garou in treimea superioara a gambei (daca rana este la nivelul labei piciorului sau in jumatatea inferioara a gambei), in treimea superioara a coapsei (daca rana este in jumatatea inferioara a coapsei, la nivelul genunchiului sau in jumatatea superioara a gambei) sau in regiunea inghinala (daca rana este in jumatatea superioara a coapsei).inainte de aplicarea unui garou este bine ca membrul respectiv sa fie bine legat cu un pansament compresiv. Membrul ranit fi ridicat mai sus decat restul corpului, garoul fi aplicat cat mai aproape de plaga dar niciodata la nivelul marilor articulatii. Kficienta aplicarii garoului se confirma prin disparitia pulsului Uistal, prin aparitia de paloare, distal de garou. Daca pielea se invineteste (devine cianotica) garoul nu este bine aplicat, deoarece el realizeaza numai o compresie venoasa nu si arteriala.La garou se atasa in mod obligatoriu un bi'et cu toate datele de identitate ale victimei, eventual se pune diagnosticul si maririle terapeutice luate si neaparat se scris marc cu pix rosu ora precisa a aplicarii garoului. Daca garoul trebuie mentinut mai mult de doua orc, la fiecare 30 de minute se desface garoul timp de 5-l0 minute. in acest timp hemostaz.a fi realizata prin metoda compresiei digitale.
Daca nu exista un garou la indemana se poate confectiona unul, din diferite materiale (curea, bretele, prosop, carpe lugi, etc). Acestea se vor lega circular injurai membrelor cu un nod dupa care se introduce o bucata de lemn sau de metal intre piele si nod si se rasuci acesta, pana la oprirea hemoragiei. Batul fi fixat cu o fasa sau cu un siret in jurul membrului (. 55).
