in prezent, in Statele Unite, cainii si pisicile numara peste 100 milioane de exemplare, iar animalele salbatice, cum ar fi ratonii, sunt tot mai numeroase in zonele urbane si suburbane, deci pericolul muscaturilor a crescut. intr-adevar, unele autoritati sanitare caracterizeaza deja drept epidemie cele 2-3 milioane de muscaturi pe care le sufera anual americanii (in cea mai mare parte, produse de caini).
Muscaturile de animale sunt asemanatoare cu plagile in care
carnea este sfasiata sau strapunsa, la aceasta adaugandu-se si posibilitatea infectiei. Acest lucru se datoreaza faptului ca in
cavitatea bucala a oamenilor si a animalelor se adaposteste o gama larga de bacterii si virusuri, uneori chiar pe cele care produc turbarea,
tetanosul si boala ghearelor de pisica. Muscaturile de om care strapung pielea pot fi chiar si mai ingrijoratoare si susceptibile de infectare decat cele de animale, deoarece oamenii par mult mai vulnerabili la
bacteriile umane.
'TURBAREA
Cea mai temuta consecinta a unei muscaturi sau zgarieturi a oricarui fel de animal cu sange cald este turbarea. Daca sunteti muscat si va hotarati sa renuntati la vaccinare, iar simptomclc turbarii (dureri de cap, stare de rau,
spasme musculare, sete intensa) apar chiar la aproximativ zece saptamani sau mai tarziu, ati cateva zile pentru a va face testamentul, deoarece boala este aproape ineviil fatala. De asemenea,
turbarea este un mod dureros de a muri. "Am vazut agonia mortii o singurii data", spune medicul eseist Lewis Thomas, "la un pacient cu turbare; a ramas in mod acut constient de fiecare etapa din procesul propriei sale. dezintegrari, timp de douazeci si patru de ore, chiar pana in clipa finala". Din fericire, turbarea a denit mai rara in Statele Unite, in ultimii ani (in 1980, numai sapte persoane au murit din cauza ei) si se pot lua dirse masuri pentru a o preni, inainte si dupa muscatura.
In timp ce cazurile de turbare la om sunt in scadere, turbarea la animalele salbatice este in crestere. Acum, americanii pot contracta turbarea mai probabil de la un animal salbatic decat de la un caine sau de la o pisica. Un studiu arata ca, in 1986, sconcsii si ratonii au fost raspunzatori de aproximativ doua treimi din totalul cazurilor de turbare la animale. in timp ce restul s-a constatat in special ia rite, vulpi si lilieci. La caini, cazurile de turbare au fost de sub 2% din total.
Daca va musca un animal, exista doua moduri de a sili daca este turbat. Unul este de a-l captura (cu extrema precautie) de a-l tine sub observatie timp de zece zile pentru a identifica semne ca nervozitatea, exciilitatea si hipersalivatia sau prezenta spumei la gura. De asemenea, este posibil ca un tehnician de laborator sa identifice turbarea pe baza examinarii creierului unui animal ucis.
Daca animalul nu poale fi prins, nu este intotdeauna necesar sa faceti vaccinul antirabic. In unele orase si zone din Statele Unite, printre care si statul Hawaii, nu au raportat nici macar un caz de ani de zile. Incidenta turbarii la populatiile de animale salbatice variaza spectaculos de la o regiune la alta. De exemplu, la ratoni turbarea s-a raspandit spre nord, din Florida, de pe la sfarsitul anilor 1940, atingand pana in 1980 statele de la mijlocul coastei atlantice. Primii ratoni turbati din Massachusetts au fost descoperiti in 1992 si se asteapta sa ajunga in curand in statele nordice din Noua Anglie. Riscul de a contracta turbarea de la muscaturi de caini si de pisici este scazut in majoritatea cazurilor, desi aceste animale raman motivul pentru care cei mai multi oameni sufera tratamentul. Consultati-va cu persoane oficiale din domeniul sanatatii publice si cu personalul medical de specialitate inainte de a lua hotararea de a va trata dupa o muscatura. Perioada de timp dintre muscatura si aparitia primelor simptome este de cel putin zece zile, destul ca sa incepeti terapia antirabica, in cazul in care optati pentru aceasta.
Oamenii de stiinta au elaborat de curand un nou
vaccin antirabic care are mai putine efecte secundare, implica mai putine injectii (cinci injectii in fese sau in brat, ativ cu chiul sistem, de douazeci si una de injectii chinuitoare in abdomen) si induce o imunitate mai buna decat chiul vaccin. Totusi, vaccinul antirabic reprezinta o amenintare pentru sanatatea individului si nu trebuie administrat fara discernamant. Anual, aproximativ douazeci de mii de americani fac acest tratament.
Principalele masuri pentru prenirea turbarii sunt: observarea comportamentului animalelor salbatice de la distanta,
vaccinarea animalelor de casa impotriva acestei boli, spalarea imediata si minutioasa a oricarei muscaturi de animal.
TETANOSUL
Tetanosul este produs de anumite bacterii care traiesc in primul rand in sol si in fecalele animalelor sialc oamenilor. Bacteriile intra in piele printr-o rana si apoi devin izolate de aer. in absenta oxigenului ele se multiplica, apoi produc o toxina in organism, care ataca nervii, muschii si
maduva spinarii, ducand la intepenirea maxilarului si a cefei, la spasme si entual la moarte. Tratamentul medical este intensiv, necesitand spitalizare timp de mai multe saptamani, relaxanti musculari, antibiotice, respiratie artificiala si hranire intranoasa.
Vaccinarea copiilor de pana la un an cu toxoid tetanic este raspandita in Statele Unite si, de pe la mijlocul anilor 1970, au fost sub o suta de cazuri raportate anual, majoritatea afectand persoanele in varsta. Vaccinarea prentiva este foarte eficienta, desi prezinta unele riscuri. Rata globala a reactiilor alergice si toxice dupa expuneri repetate poate fi de pana la 3-l3%. Problemele cele mai obisnuite sunt inflamatia si
abcesele la locul injectiei; mai rar, poate sa apara febra,
durerea abdominala si starea de slabiciune. Eficacitatea vaccinarii dureaza numai cinci, pana la zece ani. Persoanele neimunizate pot fi injectate cu o alta forma de vaccin, imunoglobulina antitetanica, in termen de saptezeci si doua de ore dupa ranire, pentru a preni infectia.
Deoarece bacteriile se gasesc cel mai frecnt in sol, muscaturile care au in mod obisnuit nevoie de o infectie antitetanica sunt cele ale animalelor de ferma, care pot adaposti bacterii tetanice in intestinele lor. De asemenea, este recomandabil sa faceti o injectie antitetanica pentru ranile provacate de intepaturi, in care pielea este strapunsa de un obiect ascutit, iar rana este profunda, dar de obicei nu este extinsa. O injectie antitetanica este deosebit de importanta in plagile intepate care au ramas netratate mai multe ore, si muscaturile care sunt profunde si murdare, cu marginile sfasiate neregulat. Zgarieturile de la un animal de casa care a umblat pe un sol ingrasat cu gunoi de grajd poate prezenta, de asemenea, un risc de imbolnavire. Curatarea rapida si atenta ( in continuare), in special a ranilor superficiale, ajuta la prenirea tetanosului.
