Sindromul larva migrans, dupa cum reiese din denumire, se datoreste migrarii in organe si tesuturi a larvelor unor paraziti care infesteaza omul numai ocazional, parazitii fiind proprii animalelor din gospodarie, mai ales caini si pisici. Contactul strans al prescolarilor cu aceste animale favorizeaza infestarea. Se cunosc doua variante clinice in climatul tarii noastre, cu prognostic diferit.
Larva migrans visceralis (LMV), mai este cunoscuta si sub numele de toxocaroza. Parazitul adult, Toxocara cani, respectiv Toxocara cati traieste la caine, respectiv la pisica. In gospodariile in care dejectiile animalelor infestate (care contin oua de paraziti) contamineaza solul,
igiena defectuoasa sau geofagia prescolarilpr fac posibila ingestia acestora. Ouale embrionate devin larve la nivelul intestinului, de unde migreaza (larva migrans) in ficat, miocard, plaman, chiar si creier sau glob ocular. Ajunse la nivelul acestor organe, ele intra in "impas biologic", nu isi mai pot continua ciclul evolutiv (omul este o gazda accidentala) si "se inchisteaza" transfor-mandu-se in
granulom eozinofil parazitar, de unde exercita efecte "sistemice". in evolutie se necrozeaza si se pot calcifica (peste 2 ani). Incubatia este variabila (saptamani, luni), contactul cu animalele ramane neprecizat, iar simptomatologia are tabloul clinic al unei boli grave, initial dificil de diagnosticat
Manifestarile clinice in LMV pot avea aspect ingrijorator, cu debut mai mult sau mai putin acut cu febra, astenie,
anorexie si scadere in greutate. Pot exista eruptii cutanate maculo-papuloase, cu caracter urticarian asociate cu alte manifestari de coloratura "alergica" cum suntwheezing recurent sau permanent. Dispneea poate fi severa fara tendinta la autolimitare sau evolutie prompta la terapia antiastmatica. Hepatomegalia uneori importanta completeaza tabloul clinic. in cazuri mai rare exista sindrom neurologic sugerand chiar encefalita sau convulsii datorate
3 larvelor migrate in substanta cerebrala si simptomatologie oftalmologica, care la examenul fundului de ochi se dovedeste a fi un granulom retinian pseudo-tumoral. Examenele paraclinice permit diagnosticul etiologic. Prima sugestie este formulata de hemograma care evidentiaza hiperleucocitoza, uneori cu aspect pseudoleucemic (40.000-60.000 leucocite/mm3) in care eozinofilia atinge valori "alarmante" de peste 40%, in general 75-80%.
Se asociaza si alte semne inflamatorii cum sunt valori crescute ale VSH si ale proteinei C reactive.
Radiografia pulmonara evidentiaza hiperinflatie, imagini hilifuge si infiltrate fugace, dar nu poate face vreo sugestie diagnostica.
Cresterea valorilor TGP si hipergamaglobu-Jinemia, precum si modificarile ecografice hepatice nu I sunt suficiente pentru a sustine diagnosticul.
Examenul coproparazitologic constant negativ constituie veritabila caracteristica a bolii (aparent un paradox), fiind vorba de o parazitoza dobandita pe cale digestiva.
Diagnosticul se sustine serologic prin demonstrarea titrurilor inalte la antigen ascaridian prin RFC (se va avea insa in vedere existenta unor antigene comune cu Ascaris lumbricoides). Niciodata eozinofilia din ascaridiaza nu atinge valorile "alarmante" din toxocaroza. CT cerebrala, oculara si hepatica au adaugat o dimensiune noua diagnosticului acestei paraziteze tisulare, deloc exceptionala in tara noastra. Circumstantele diagnosticului pozitiv constau din asocierea urmatoarelor elemente: prescolar (A geofagie), contact cu animale - simptomatologie sugestiva -hiperleucocitoza cu eozinofilie, examen coproparazitologic negativ, serologie pozitiva.
Tratament Dietilcarbamazina in doza de 6-8 mg/ kg/zi, administrat timp de 21 de zile constituie una din optiunile terapeutice. Dozele vor fi crescute progresiv, existand pericolul reactiei Herxheimer.
Tiabendazolul (Mintezol) se livreaza sub forma de tablete de 500 mg sau suspensie (flacon de 30 cm3 cu 3 g substanta). Doza medie este de 25mg/kg/zi, astfel ca pentru varsta de 1 an doza este de jumatate tableta pe zi si pentru 4 ani (20 kg) este de o tableta pe zi. Durata tratamentului este de 4-5 zile cu repetarea curei, daca sindromul biologic nu regreseaza.
Larva migrans cutanata se datoreste larvelor de Ankylostoma, care o data ajunsa in tegumente (pe unde patrunde activ), ramane cantonata in stratul Malpighi unde isi formeaza "o galerie". loul clinic se limiteaza la manifestarile cutanate, care se prezinta ca un cordon linear cu latimea de 1-2 mm foarte pruriginos, care "se lungeste" zilnic cu 1-3 cm. La "capatul" acestor linii mai inchise la culoare exista de obicei o cula, din care se poate izola larva. Sediul traiectelor cutanate se gaseste preferential la nivelul mainilor, picioarelor, trunchiului si feselor. Leziunea este extrem de pruriginoasa in special in cursul noptii si diagnosticul diferential cu
scabia se impune. Lipsesc manifestari sistemice sau modificari de laborator. Examenul coproparazitologic este in mod constant negati
Tratament.
Vindecarea poate surveni spontan, dar se prefera tratament cu tiabendazol (Mintezol) 25 mg/kg 3 zile consecuti Dietilcarbamazina ramane o optiune secundara.
