Dezvoltarea staturo-ponderala intarziata este rezultatul afectarii gastro-intestinale si pancreatice in aceasta afectiune. Insuficienta pancreatica exocrina, marker si semn cardinal al afectiunii, conduce la malnutritie, intarziere in dezvoltare, pierderea tesutului celular subcutanat si
abdomen marit de volum, in ciuda unui aport normal de alimente. Ca expresie a sindromului de malabsorbtie, scaunele sunt mai frecvente, mari cantitativ, steatoreea se datoreaza scaderii lipazei pancreatice si acizilor biliari in cantitate redusa, scaderii secretiei de bicarbonat, care conditioneaza un pH duodenal acid. Acesta contribuie la inactivarea lipazei pancreatice si explica ineficienta enzimelor pancreatice admininistrate cu rol substitutiv. Exista cazuri in care diagnosticul de FC se suspecteaza la un bolnav care se prezinta la medic exclusiv pentru intarziere severa in dezvoltare.
Maldigestia/malabsorbtia proteica conduce la edeme hipoproteice, FC fiind prima cauza de edeme hipoproteice la
sugarul din primul trimestru de ata (excluzand deficientele grave de aport). Malabsorbtia grasimilor conduce si la sindrom de hipotaminoza (taminele liposolubile, A, D, E, K). imbunatatirea starii de
nutritie are ca efect ameliorarea functiei pulmonare, existand corelatie intre aceste elemente. Cu cat pH-ul duodenal este mai acid, cu atat actitatea enzimelor pancreatice este mai sever interferata. Capsulele enterosolubile se dizolva la pH alcalin. Pentru pH 6 ele se dizolva in 10-l5 min si timpul necesar de actiune este de 100 minute.
Paralelismul intre
subnutritie si agravarea functiei pulmonare a fost demonstrat, speculandu-se chiar o relatie cauza-efect: energia se consuma pentru sustinerea functiei pulmonare, iar bolnavul nu este capabil sa manance atat incat sa acopere necesarul energetic global.
Principala consecinta a malnutritiei se reflecta probabil asupra muschilor respiratori si in special asupra diafragmului (experimental,
malnutritia induce o diminuare importanta a masei diafragmului). in cursul bolii se adauga efortul respirator necesar sustinerii unei actitati respiratorii laborioase, in legatura cu scaderea importanta a compliantei pulmonare (consecinta sindromului bronho-obstructiv), la care se pare ca se adauga un defect de sinteza de surfanctant. Malnutritia influenteaza negativ capacitatea reparatorie a parenchimului pulmonar supusa permanent agresiunii infectioase repetate. In aceste conditii, malnutritia nu mai poate fi prita ca un efect exclusiv al insuficientei pancreatice (care ar putea fi inlocuita prin tratament substitutiv), ci este rezultatul cumulativ al infectiilor pulmonare repetate, proteolizei importante de la nivel muscular si alterarii profunde a digestiei si absorbtiei alimentelor. S-a mers pana acolo incat s-a folosit administrarea suplimentara de
dieta elementala prin tub nazogastric, timp de 24 ore, paralel cu administrarea curenta de alimente. Se suplimenteaza astfel cu 30% ratia proteino-calorica si se incearca "ruperea" cercului cios cu scopul ameliorarii functiei pulmonare.
Desi deficitul nutritional in FC este de tip malnutritie protein-calorica, exista o scadere mai marcata a sintezei de proteine, datorita stress-ului realizat de boala pulmonara cronica. intr-un studiu publicat de Shephard in 1986, autorii incearca o suplimentare protido-calorica a ratiei cu 120-l40% care are ca efect nu numai ameliorarea starii de nutritie, ci si a functiei pulmonare, deoarce bolnavul cu FC se afla in stress caolic cronic si orice noua infectie pulmonara altereaza suplimentar cursul meolismului proteic. Orice suplimentare de
proteine ajunge in cele din urma sa asigure secretia de proteine. Numai suplimentarea energetica simpla are efecte "marginale". Sinteza de proteine este insa mare consumatoare de energie si pana apare "adaptarea" la acest nou nivel, suplimentarea nutritionala este fara efect.
Relatia nutritie - starea functionala respiratorie este demonstrata de imbunatatirea temporara a functiei respiratorii la bolnai care primesc
alimentatie paren-terala, (in unele experimente se foloseste administrarea suplimentara energetica prin cateter venos central). Agravarea starii de nutritie deterioreaza muschii respiratori, ducand la retentia secretiilor, aceasta contribuind la alterarea functiei respiratorii, alterarea meolismului prostaglandinelor si cresterea efectului lor bronhoactiv. Atunci cand pe loturile luate in studiu s-a incetat administrarea suplimentului nutritional (120% aport caloric, 2,5 g/kg/aport proteic si 0,5-3 g lipofundin/120 cal), tot ceea ce se castigase se pierde ca efect in 6-l2 luni. Acidul linoleic si linolenic, ca si acizi grasi saturati (deficitari din cauza malabsorbtiei in FC), inhiba sinteza de prostaglandine. in acesta teorie, alterarea meolismului prostaglandinelor dependenta de malnutritie, constituie placa turnanta a deteriorarii functiei pulmonare in FC. Plamanul este organul in care se sintetizeaza si se meolizeaza mult prostaglandinele.
Acidul linoleic este foarte important pentru sinteza prostaglandinelor. Din cauza nivelului scazut al acidului linoleic in FC, este mult crescuta productia de prostaglandina. Aceasta se asociaza cu bronhoconstrictie si vasoconstrictie pulmonara, ceea ce ar putea explica boala pulmonara cronica a acestor bolna (PGE se inactiveaza in proportie de 60-90% dupa ce a trecut prin plamani), avand ca precursori acidul arahidonic. in FC exista o compozitie anormala a lipidelor diferitelor tesuturi precum si a fractiunilor lipidice ale serului. S-a demonstrat un nivel scazut de acid linoleic de 250 ori sub valorile normale) si cresterea concomitenta a acidului palmitic si oleic. Evolutia bolii pare a fi favorabil influentata de administrarea parenterala de acizi grasi polinesaturati. Compozitia alterata a diferitelor fractiuni lipidice plasmatice in FC pare a fi secundara insuficientei pancreatice exocrine si nu unui defect primar al bolii insasi.
Se considera azi ca cea mai precoce si severa manifestare clinica in FC la varstele mici este aparitia malnutritiei protein-calorice, caracterizate prin triada clinica edeme, hipoproteinemie si anemie. Sindromul poate debuta la 3 - 8 saptamani. Ceea ce este foarte ciudat este ca, desi intreg sindromul de malnutritie este explicat de existenta insuficientei pancreatice exocrine, adaosul de enzime pancreatice, la un aport protein-caloric adecvat, nu amelioreaza suficient starea nutritionala. Aceasta "inabilitate" de a folosi enzimele pancreatice administrate in sens substitutiv, s-ar corela cu modificarile pH-ului intestinal (prea acid). S-a discutat chiar necesitatea asocierii de bicarbonat la enzimele pancreatice.
Starea de malnutritie in FC se asociaza cu deficit de tamine liposolubile. Vitamina A scade datorita malabsorbtiei lipoproteinelor, scade retinal binding protein si prealbumina. in mod experimental, deficitul de tamina A produce metaplazia canalelor pancreatice si atrofia pancreatica.
Vitamina E este si ea deficitara, desi este importanta in asigurarea duratei medii de ata a eritrocitelor si in sinteza prostaglandinelor.
Vitamina K deficitara in FC poate conduce la sindrom hemoragie major. Acesta poate tine atat de un aport neadecvat, de malabsorbtie asociata cu disfunctie pancreatica, cat si de scaderea sintezei ei sub influenta florei intestinale.
Bilantul energetic dene rapid deficitar la bolnai care sufera de FC. in afara de dificultatile de digestie/ absorbtie, se asociaza nevoi crescute (legate de deperditie fecala, cresterea travaliului cardiac si pulmonar, hipercaolism legat de repetatele infectii bronho-pulmonare). Nevoile pot atinge astfel 130% din ratia calorica a unui copil de aceeasi varsta.
Mortalitatea prin boala respiratorie cronica este de 50%, daca se asociaza malnutritie si este de numai 24%, daca aceasta a putut fi etata.
