Trecerea la, "marea scoala" este unul dintre pragurile cele mai importante din ata copilului. Parintii l-au pregatit pentru asta, conducandu-l la zilele "portilor deschise ", de exemplu. De acum incolo, apt sa invete sa citeasca, sa scrie si sa socoteasca, el isi va consolida si dezvolta cele dobandite an dupa an.
Chiar daca anii de
gradinita l-au pregatii, intrarea la cursul preparator, care deschide scoala elementara, esle un incepui plin de emotie pentru copilul dumneavoastra. Si acolo, o pregatire psihologica este necesara. Zilele "portilor deschise" suni adesea organizate cu ocazia expozitiilor sau serbarilor. Mergeti impreuna cu el. Numeroase clase primare inta pe cei "mari" de la gradinita sau camin pentru gustare; este ocazia de a schimba impresii, de a descoperi locuri ti persoane.
Orientarile muncii scolare
Dupa trecerea prin gradinita, unde a fost sensibilizat asupra invatamintelor de baza. copilul isi va putea face intrarea in scoala primara. Contrar gradinitei sau cresei, "marea scoala" este reglementata de un program, de care invatatorii trebuie sa tina cont in organizarea invatamantului lor.
Organizarea timpului
Dupa supletea din gradinita sau camin, "marea scoala" marcheaza adesea o ruptura. Primele zile necesita o adaplare de care invatatorii suni constienti. Ei permit micilor ele sa se miste. in clasa si in afara ei, alternand momentele de
relaxare si de concentrare, propunand exercitii de motricitate. In general, ziua esle compusa din doua mari perioade de trei ore, separate de aproximativ doua ore de odihna. Exactitatea este riguroasa. O recreatie de 15 minute da ritm fiecarei jumatati de zi scolare. Nu uitati sa strecurati un bandaj in sacul copilului dumneavoastra pentru micile zgaraieturi.
Marile invataminte
An dupa an, ciclu dupa ciclu, copilul aprofundeaza si isi largeste cunostintele, in ritmul lui propriu, invatatorul intreprinde cu elei sai, progresiv si dupa o pedagogie adaplala. o abordare a marilor domenii de cunoastere.
a Limba. Stapanirea limbii orale si scrise esle indispensabila pentru urmatorii ani de scoala. Primii doi ani ii suni consacrati, pentru ca aceasta competenta determina pentru o mare parle reusita la alte materii: se constata rar ca un elev bun la franceza esueaza complet la matematica (pentru a rezolva o problema, trebuie sa poli sa-i intelegi enuntul). Mai ales in practica limbii scrise se manifesta dificultati (ortografie, compunere). De altfel, poeziile si numaratorile invatate pe de rost favorizeaza dezvoltarea memoriei.
a Matematica, stiintele si tehnica. Obiectivul este de a-l face pe copil sa dobandeasca metode proprii fata de demersul stiintific prin observatie. analiza, experiment si reprezentare.
Scoala elementara incearca deci sa favorizeze achizitionarea termenilor cu care se opereaza in matematica: masuri, geometrie, tehnici de operare etc. Elevul este incurajat sa isi dezvolte capacitatea de rationament si de abstractizare, el invata sa demonstreze, sa justifice. Calculul scris si cel mental ocupa un loc important in program: copilul studiaza numerele, apoi operatiile de baza (adunare, scadere, inmultire, impartire) care ii vor permite sa rezolve probleme. Sunt deasemenca abordate tehnologia si informatica, precum si biologia si stiintele fizice, prin explicatii care sa-i fie accesibile copilului.
a Istoria, geografia, educatia cica. Evenimente precum alegerile electorale, fenomene precum mareea etc. ar ramane de neinteles fara studitil acestor discipline.
a Educatia artistica. Cursul de desen sau de pictura, auditiile muzicale contribuie la stimularea creatitatii copilului si ii dezvaluie patrimoniul cultural.
a Educatia fizica. Echilibrul copilului ar fi deficitar fara o actitate care sa-i zeze si corpul, de unde .si interesul in a practica un sport, indidual sau colectiv, pentru a-l face sa inteleaga sensul de efortului.
Trecerea de la o clasa la alta
Usurinta in a asimila cunostintele noi difera de la un copil la altul. invatatorul face de obicei o evaluare a achizitiilor elelor sai. Copilul care intampina greutati in a tine pasul poate trece totusi in clasa urmatoare, pentru ca repetarea clasei in ciclul primar nu se mai face decat cu acordul parintilor: copilul isi ia
sarcina de a-si completa lacunele cu ajutorul invatatorului in cursul anului. Orice copil care arc competenta ceruta, recunoscuta de consiliul didactic, poate, eventual sa "sara" o clasa. Daca aduce satisfactii parintilor, trecerea anticipata in clasa superioara nu garanteaza o scolarizare fara greutati pentru copil; din contra, statisticile arata ca majoritatea acestor copii repeta ulterior anul cel putin o data. din cauza lipsei de maluritate.
Pedagogiile si structurile alternative
Alaturi de scolile publice, in care accesul este gratuit, exista scoli private, cu plata, confesionale sau nu. dirijate de asociatii, persoane particulare sau comunitati religioase. Toate intretin un raport mai mult sau mai putin_ strans cu statul, dupa statutul lor. in anumite cazuri, .scoala este proprietara localului sau: in altele, scoala apartine stalului, dar in ambele cazuri, corpul didactic este remunerat de catre stat. Mai mult, alte scoli, care sunt "fara contract", remunereaza corpul profesoral si hotarasc programa scolara precum si metodele de predare, slatul neexercitand decat dreptul de observare asupra calitatilor directorului, conformitatea localurilor si respectul ordinii publice. De altfel, de mai mult de o jumatate de secol, apar tehnici pedagogice noi, al caror ecou este reprezental de anumite scoli private, adesea bilingve. in general, ele cauta alte modele de relatii intre invatator si elev. Oricare ar fi metoda adoptata (Freinet, Montessori. Steiner etc.) principiile de baza sunt aceleasi: achizitia de cunostinte se bazeaza pe setea naturala de a sti a copilului. in spiritul-respectului pentru perso-nalilale. aceste tehnici pedagogice care se vor "active" lasa loc mult expresiei libere, initiativei personale si dialogului.
Alte timpuri alte scolii
Astazi, intr-un mare numar de cazuri, ambii parinti lucreaza. Pauza de la amiaza, ziua libera de la sfarsitul saptamanii, vacantele scolare ale copiilor ar fi o permanenta bataie de cap daca n-ar exista institutii care s-ar ocupa de aceasta. Departe de a fi simple institutii de supraveghere, aceste structuri se vor un spatiu de animare dinamica, care incearca sa echilibreze actitatile care necesita atentie si momentele necesare de libertate, sub indrumarea animatorilor specializati, si, cel mai adesea, la preturi accesibile tuturor.
Cantina
Un serciu de serre a mcsci cu plata este organizai in scoli si camine de zi, de la gradinita si cresa. Compozitia meniului este studiata in functie de criteriile care garanteaza un bun echilibru
dietetic copilului, totodata educandu-i gustul. Nu rar, un copil mofturos la masa sau fara pofta de mancare, mananca mai bine alaiuri de colegii sai. Consultati meniul (de obicei sunt afisate) pentru a echilibra in consecinta masa de seara. Cantina e si un loc de schimburi stimulative. Ea favorizeaza autonomia copilului, il invata sa accepte echiilitatea impartirii si respectul pentru munca personalului de serciu.
Actitatile in aer liberIn timpul ciclului primar, copilul dumneavoastra va avea poate .sansa de a participa la o scoala in aer liber: va pleca impreuna cu invatatorul si clasa sa pentru cateva zile sau chiar saptamani la marc, la munte sau la tara, in decoruri potrite desfasurarii cursurilor in aer liber. Nu e vorba de vacante, zilele destul de incarcate se impart intre respectarea orarului, studiul mediului inconjurator si actitatile sportive. Experienta educativa din toate punctele de vedere, orele in aer liber socializeaza copin invatandu-i sa traiasca in comunitate fara ajutorul parintilor. Autonomia lor se dezvolta, determinan-du-i pe cei mai timizi sa se exteriorizeze. Se intampla ca anumitii copii sa dovedeasca calitati mai putin remarcate in mediul scolar obisnuit. Obiectivul pedagogic consta in a profita de noul mediu pentru a imbogati metoda de predare: studiul florei si faunei locale (naturale sau la ferma), economici regiunii, observatiile si remarcile copiilor. Cursurile astfel transtate largesc neincetat orizontul lor si o multime de descoperiri noi sunt posibile: ora de patrimoniu (descoperirea vetrelor arheologice .si arhitecturale), ora de muzica, ora de nagatie, ora de lectura si chiar de limbi straine.
In timpul vacantelor scolare
Programe de jocuri si actitati diverse, manuale, culturale si sportive in aer liber n in intampinarea copiilor care nu pleaca in vacanta. Supravegherea este asigurata de animatori specializati.
a Centrul de distractii. Functioneaza in timpul vacantelor scurte si in ziua saptamanala libera in incinta scolii sau in afara ei. Actitatile propuse sunt variate: muzica, istorie, deo, pictura, olarit etc. Iesirile sunt organizate, si permit copiilor atat sa se distreze cat si sa se cultive: gradina zoologica, padure, castel etc.
a Centrul in aer liber, la locul centrului de distractii pentru marile vacante. Autocare transporta copin pentru o zi de la scoala, sau locul de intalnire, pana in marile parcuri sau locuri propice unde, impreuna cu supraveghetori, pot sa se dedice actitatilor care ii intereseaza: atelier, jocuri in aer liber, picnicuri, zite la muzee.
