Pubertatea si adolescenta sunt doua fenomene ce nu trebuie confundate. intr-adevar, debutul pubertatii coincide in general cu debutul adolescentei, dar, adolescenta nu se termina odata cu pubertatea. Fetele si baietii dobandesc un corp de adult cu mult inainte de a fi adulti.

Adolescenta inseamna mai intai un corp care creste si se modifica. Cuvantul adolescenta, venit din latinul "adolescere", care inseamna a creste, a se inalta, reuneste totalitatea elutiilor care intervin la un individ in faza de tranzitie intre copilarie si varsta adulta. Cuvantul pubertate este si el mostenii de la un cuvant latin desemnand o tulpina, acoperita de perisori fini si scurti: etimologia ne reaminteste ca aparitia primilor perisori pubieni la copil (sau a barbii, la baiat) este unul din principalele semne vizibile ale pubertatii. E dificil de fixat o varsta precisa pentru inceputul adolescentei caci chiar si pubertatea apare la o varsta variabila in functie de copil. Ceea ce se constata e ca un copil care nu a ajuns la varsta pubertatii nu se considera adolescent; invers, este foarte rar ca o fata sau un baiat in curs de pubertate sa nu revendice "statutul" sau de adolescent.

Marile etape ale adolescenteiIn ciuda acestor dificultati de definire, au fost propuse diverse transe de varsta pentru a situa cadrul adolescentei: 10-20 ani; 12-l8 ani; 18-l9 ani etc. in cadrul fiecarei transe se disting 3 etape, decupaje aproape schematice, dar care poseda meritul de a pune in valoare marile elutii ale varstei adolescentine, bogata, mai ales, in framantari si dinamica.

Debutul adolescentei
fie ca se manifesta intre 11 si 13 ani la fete sau intre 12 si 14 ani la baieti, debutul adolescentei este dominat de transformari fizice si biologice pe care le antreneaza pubertatea. Copilul incepe sa se metamorfozeze fizic. Corpul sau tinde sa se apropie din ce in ce mai mult de cel al adultului, mai ales in caracteristicile sale sexuale. Aceasta transformare corporala face sa se nasca emotii si senzatii noi: ea proaca atat frica cat si indoieli cu care copilul n-a fost confruntat inainte. Baietii care cunosc experienta erectiei, a masturbarii si a ejacularii, se interogheaza asupra sexului lor si asupra infatisarii, in general. Fetele isi pun intrebari despre pieptul lor care se dezlta, si asupra menstmaliilor, ceea ce li se pare, dupa caz derulanl. Oricare le-ar li varsta reala, adolescentii a caror pubertate a incepui, cauta compania unora si altora, mai degraba decat cei care nu au cunoscut inca aceleasi transformari. in acest stadiu al vietii lor, fetele si baietii tind sa formeze grupuri opuse, sau cel putin distincte, in interiorul carora se leaga uneori prietenii intense. De altfel, fiecare pune in discutie relatiile pe care Ie-a avut pana atunci cu anturajul sau. De unde. aceste comportamente stranii: salturi de dispozitie, neia brusca de izolare, refuzul de a se juca sau de placeri odinioara foarte apreciate, atitudini de opunere sau reactii infantile (considerate astfel de alti tineri mai mari ca varsta sau de catre adulti) la un individ la altul. Pubertatea, de fapt. intervine la varste diverse si elueaza dupa un ritm propice fiecaruia. De altfel, fiecare adolescent are personalitatea sa si elueaza in circumstante diferite: intr-un context socio-cultural mai mult sau mai putin solid. intr-un climat afectiv mai mult sau putin securizam.

Mecanismele biologice ale pubertatii

Marea parte a transformarilor fizice care se petrec in cursul pubertatii sunt dalorate influentei directe a hormonilor sexuali care. in aceasta perioada, sunt secretati in cantitati foarte mari de gonade. Gonadele sunt glandele sexuale -testicule la baiat si ovare la fala - care produc garnetii, aceste celule masculine (spermatozoizii) si feminine (ovulele) permitand reproducerea. Aceasta productie crescuta de hormoni sexuali este declansata de o parte centrala a creierului, hipotalamusul, care primeste informatii de la lol creierul si se gaseste in legatura cu o glanda foarte speciala: hipoliza.

Aparitia caracteristicilor sexuale
Hipotalamusul joaca un rol de orologiu intern. Tacut si impietrit in timpul copilariei, acest orologiu se declanseaza la un moment dai pentru a stimula hipofiza. care incepe alunei sa secrete hormoni, gonadostimuline, care actioneaza si ea asupra activitatii glandelor sexuale. in cativa ani, productia testosteronului la baiat va fi astfel multiplicata de 15 ori, cea a eslrogenului la fete, de 10 ori. Organismul baietilor de altfel elaboreaza si el mici cantitati de estrogen; dcasemenea, cel al fetelor genereaza o anumita cantitate de testosteron (echivalenta cu o treime din cea produsa de baiat). De altfel, testiculele si ovarele ajung la maturitate si incep sa produca, unele spermatozoizi, celelalte ovule.


Jumatatea adolescentei
Ceea ce medicii numesc "jumatatea adolescentei" este o perioada care priveste fetele intre 13 si 16 ani si baietii de la 14 la 17 ani in medie. Faza de tranzitie intre copilarie si varsta adulta, este perioada care risca sa fie cea mai tulbure. Adolescentul este confruntat intotdeauna cu emotii noi legate de elutia sa fizica si sexuala, dar maturitatea fizica de care el este aproape ofera adesea un contrast frapant cu comportamentele sale destul de imature. El cauta un loc, un rol, atat in familia sa, la scoala si intre prieteni, dar se simte prizonierul contradictiilor multiple. Oscileaza constant intre impresia ca nimic nu i se poate intampla si sentimentul unei mari lipse de incredere in sine. Se arata cateodata foarte dragut si intelegator, altadata, din contra, pare centrat pe sine insusi si cu desavarsire egoist. In fata adversitatii, poate sa actioneze foarte impulsiv sau, din contra, se inchide complet in el. Animati de un surplus de energie si de o mare curiozitate spre exterior, adolescentii consacra cateodata o foarte mare parte din timpul lor sportului, activitatilor artistice si muncii intelectuale. Multi dintre ei viseaza sa realizeze fapte eroice si sa suscite admiratia prietenilor lor.

Sfarsitul adolescentei

Adolescenta se sfarseste teoretic la cativa ani dupa sfarsitul pubertatii si elutiei psihice. In aceasta perioada, adolescentul isi poate accepta corpul asa cum este si sa-si formeze o idee mai precisa despre identitatea sa, limitele si proiectele de viitor. A tras deja invataminte din diverse experiente, din mai multe greseli si incepe sa-si inchipuie, daca nu sa traiasca, o relatie afectiva si sexuala. Pe scurt, a devenit un tanar adult. Desigur, aceasta schema ideala este rareori atat de simpla in realitate si. mai ales. variaza profund de Hormonii sexuali au ca principal efect activarea cresterii a numeroase tesuturi ale organismului. Ei proaca in particular dezltarea de diverse caracteristici sexuale, numite caractere sexuale secundare: aparitia firelor de par pe pubis la ambele sexe, pilozitatea fetei si ingrosarea cii la baiat; aparitia sanilor la fete.

O crestere accelerata a aproape tuturor organelor
Dar aparitia acestor caracteristici sexuale nu este singurul efect spectacular al declansarii pubertatii. Cresterea rapida a inaltimii corpului si a masei sale generale este un altul. Acest proces de crestere intensiva priveste toate organele corpului, cu exceptia creierului (care a atins in general 95% din lumul sau de la varsta de 10 ani), precum si a ganglionilor si amigdalelor. a caror masa tinde sa se diminueze in general in cursul acestei perioade.
Organele care, relativ la greutatea lor de plecare, se maresc cel mai mult sunt organele genitale: la baiat, testiculele trec de la 2 la 35 de grame; la fata, uterul ajunge de la 2 la 50 de grame.
De la varsta de 3-4 ani pana la 10-l2 ani, talia copilului creste regulat. in medie 5-6 cm in fiecare an. Pubertatea accelereaza brusc acest ritm. La inceput, cresc mai rapid oasele membrelor inferioare si ale picioarelor, de unde si aceasta silueta "de piciorong" pe care o au deseori tinerii adolescenti. Dar, de fapt, adevaratul puseu de crestere are loc ulterior, la nivelul coloanei vertebrale, care va creste in medie cu 8 centimetri pe an la fete si cu 10 centimetri la baieti. Hormonii sexuali joaca un rol preponderent concomitent cu hormonul de crestere.

Diferente morfologice intre fete si baieti

Principalele deosebiri observate intre fete si baieti in afara deosebirilor sexuale evidente, privesc in principal masa musculara, tesuturile grase si scheletul.
a Masa musculara. in copilarie, masa musculara creste la fel la ambele sexe.In cursul pubertatii, ea se dezlta linear, adica uniform si continuu la fete. in timp ce cresterea sa se accelereaza considerabil la baieti.
In scurt timp, forta musculara a unui baiat devine in medie mult mai importanta decat cea a unei fele. Intre 5 si 15 ani, baietii produc o data si jumatate mai multe celule musculare decat fetele.
a Tesuturile grase. Si ele se dezlta identic la baiat si la fota inainte de pubertate. Apoi, in timpul pubertatii, ele se diminueaza la baiat (in faarea masei musculare). In schimb, ele se dezlta deseori in proportii importante la fata, mai ales la nivelul bratelor, al sanilor, soldurilor si feselor.
a Scheletul. In ce priveste scheletul, pubertatea antreneaza o largire a umerilor la baiat. in timp ce la fata se manifesta o largire a soldurilor. Aceasta elutie a scheletului, a tesuturilor grase si a masei musculare, diferita in functie de sex, explica faptul ca in adolescenta morfologia corpului, adica aspectul sau general, se "feminizeaza" la fete si se "masculinizeaza" la baieti.

Prima menstruatie la fete
Fie ca apare la varsta de 10 ani sau de 16 ani, prima menstruatie este un eveniment capital al pubertatii feminine. O fata care are menstruatia la 13ani nu este mai mult sau mai putin normala decat o alta. dar ea are mai multe sanse de a avea prietene care trec prin aceasta prima experienta in acelasi timp cu ea. Acest avantaj nu este neglijabil, caci, la varsta primei menstruatii, adolescentele incearca deseori neia de a schimba impresii, de a-si a ciclurile ele. O fala care a avut menstruatia destul de devreme nu va puica probabil sa impartaseasca aceasta experienta colegelor ei de clasa.Invers, o fata care a avut menstruatia mai tarziu se va simti la adapost de discutiile sau preocuparile fetelor mai "mari".
Ciclul menstrual ridica pentru tanara adolescenta numeroase semne de intrebare referitoare la regularitatea sa. la durerile care pot sa-l insoteasca sau la alegerea unei proiectii igienice. Pentru toate aceste intrebari, este important ea lanara fala sa gaseasca in preajma sa o persoana de incredere, fie ca csle rba de mama sa. de o prietena sau de un medic.