Prin sincopa cardiaca, denumita si stop cardiac sau oprirea circulatorie, se intelege suprimarea brusca si completa a ejectiei sanguine sistolice ventriculare, determinata de o tulburare grava de ritm, deosebindu-se astfel de insuficienta cardiaca acuta si colapsul cardiac sau periferic.
Aceasta definire situeaza in mod obligatoriu inima in centrul mecanismelor de producere a sincopei, atribuind rolul hota-ritor opririi circulatiei, care poate fi determinata de : ineficacitatea contractiilor miocardului ; un atac de fibrilatie ventriculara ; sau oprirea totala a inimii sau a ventricu-lilor.
Aceste tulburari, la rindul lor pot fi produse de diferite aritmii, mai ales prin tahicardiile ectopice sau foarte rapide, in cadrul carora actitatea cardiaca este insuficienta din punct de vedere hemodinamic.
Unele ritmuri ventriculare regulate sau neregulate sint de cele mai multe ori o etapa terminala a mortii inimii, daca acestea nu sint rapid reversibile dupa o reanimare imediata si bine condusa.

Cauzele sincopei pot fi de natura centrala organica (leziuni cerebrale), sau functionala, prin tulburari meolice (anoxie, hipoxie) ; hipertoniile vagale marcate ; excitatiile reflexe ; unele intoxicatii medicamentoase mai ales cu digitala si medicamente simpatico-mimetice ; hipokalemia ; hipercalcemia ; afectiunile miocardice.
Starile sincopale mai pot apare si in cursul unor cardiopatii congenitale, imediat dupa unele eforturi mari musculare.
Manifestarile clinice constau din pierderea starii de constienta, insotita de oprirea actitatilor respiratorie si cardio-circula-torie. Copilul dene palid, paloare ce se intrica cu cianoza perioronasala si a extremitatilor, extremitatile racindu-se odata cu scaderea tensiunii arteriale pina la O si abolirea pulsului, zgomotele cardiace de asemenea fiind abolite.
Adeseori atacurile sincopale se pot complica cu un sindrom Adams-Stokes.
Tratamentul se constituie ca o mare urgenta, contracronometru, solicitind masuri rapide si bine conduse, care in prima instanta se adreseaza masajului cardiac extern, realizat prin compresiunea toracelui pe aria de proiectie a inimii in portiunea inferioara a sternului.
Concomitent se va administra medicatia adrenergica in perfuzie, folosindu-se adrena lina in doza, la sugar, de 0,01 mg/kg corp si intr-un ritm de 1 microgram pe minut, dupa cum mai poate fi administrata intr-o doza mica de 1 ml de adrenalina 1 % in amestec cu 9 ml de sol. CINa 9A/fl0.
Mai poate fi folosit Izoproterenolul, care prin actiunea sa betaadrenergica poate aduce aceleasi sercii.
Pentru cresterea exciilitatii si con-ductibilitatii inimii se poate folosi clorura de calciu 10%, administrata intracardiac in doza de 0,5 ml, sau intravenos in cantitate de 310 ml.
Masurile terapeutice vor fi completate cu corectiile necesare pritoare la tulburarile si dezechilibrele meolice survenite, prin combaterea acidozei si refacerea vole-miei, administrindu-se concomitent si oxigen.Intotdeauna se va aplica si tratamentul bolii de baza.
Defibrilarea electrica sau medicamentoasa este necesara ori de cite ori este prezenta fibrilatia.
Stimularea electrica poate declansa resilirea ritmului cardiac in caz de stop cardiac.
In principiu, tratamentul trebuie aplicat inaintea aparitiei midriazei, care dene completa de obicei dupa 90 de secunde de la debutul sincopei, cind nu mai este eficient.