Conform grupului de experti OMS, hipertensiunea arteriala la copil se defineste prin cresterea nivelului presiunii arteriale sistolice si/sau diastolice, depasind repetat, in conditii strict controlate si determinate lori normale la diferite rste.
HTA este un sindrom intalnit in diferite conditii etiopatogenice si care asociaza la cresterea presiunii arteriale si alte semne sau simptome: cefalee, vertij, astenie, greata, rsaturi, epistaxis, nervozitate sau poate fi asimptomatica.
Masurarea tensiunii arteriale (TA) trebuie sa fie un gest de rutina la copilul peste 3 ani, respectandu-se urmatoarele conditii; copilul in repaus fizic si psihic 5 minute, bratul in dreptul cordului, manseta adecta care sa acopere 2/3 din brat (5 cm pentru sugar, 9 cm pentru copil, 12,5 cm pentru adolescent), folosindu-se de preferinta un aparat cu coloana de mercur, iar masurarea repetandu-se de 2 ori. O formula de orientare pentru TA sistolica poate fi: 80 + 5V unde V = rsta. Se apreciaza ca putem sa vorbim de HTA daca presiunea sistolica este egala sau mai mare de 140-l50 mmHg, iar presiunea diastolica este egala sau mai mare de 100-l20 mmHg.
La nou nascut si sugar TA fi masurata obligatoriu in urmatoarele conditii clinice:
1. Convulsii sau alte semne neurologice neexplicate;

2. Insuficienta cardiaca;

3. Coarctatie de aorta;

4. Edeme, ascita sau insuficienta renala;

5. Tumora abdominala sau orbitala;

6. Hipematremie.

7. Retard staturo-ponderal.
Clasificare HTA la copil poate fi clasificata in functie de mai multe criterii:
1. Dupa cauza:

a. HTA secundara sau simptomatica - 80% din cazuri

b. HTA esentiala-l5-20%

2. Criteriu timp:

a. HTA tranzitorie - cu durata sub 2 luni

- HTA simptomatica (sunturi arterio-venoase, stress)

- HTA tranzitorie aderata (boli renale acute, cauze renosculare, corticoterapie, intoxicatii).

b. HTA persistenta - cu durata peste 2 luni

- HTA persistenta secundara (boli renale, renosculare, endocrine, cardiosculare, neurologice).

- HTA persistenta in cadrul HTA esentiale.

3. Criterii de gravitate:
a. HTA de granita - lori situate la percentila 90-95, in nomogramele care tin cont de sex, rsta si greutate.
b. HTA constituita:
- HTA usoara - Presiunea sistolica (PS) 140 mmHg iar presiunea diastolica (PD) 90-l00 mmHg
- HTA medie
- HTA severa - PS mai mare de 180 mmHg, PD mai mare de 110 mmHg
c. Urgentele hipertensive cu lori tensionale peste 180/110 mmHg. Aici se incadreaza HTA maligna cu manifestari.

- neurologice: convulsii, pareze, paralizii;

- tulburari vizuale, cefalee severa;
- insuficienta cardiaca congesti cu sau fara edem pulmonar acut;
- edem papilar.
Etiologia HTA. O grupare de cauze in functie de rsta a HTA poate fi urmatoarea: l.Nou-nascut:
- hipertensiune intracraniana (hemoragii);

- coarctatie de aorta de tip infantil;

- HTA renosculara (tromboza venei renale).

2. Grupa de rsta 1 luna - 2 ani:

- HTA renosculare;
- boli parenchimatoase renale (rinichi polichis-tic, hidronefroza, pielonefrita, tumora Willms);
- coarctatie de aorta

- neuroblastom.

3. Grupa de rsta 2-8 ani:

- HTA renosculara

- boli parenchimatoase renale: rinichi polichis-tic, pielonefrita.

4. Grupa de rsta peste 8 ani:

- boli parenchimatoase renale (glomerulonefrite cronice primitive si secundare, inclusiv cola-genoze, pielonefrita cronica, rinichi poli-chistic).

- HTA renosculara

- HTA esentiala
Subliniem inca o data ca 80% din HTA reale diagnosticate la copil au o cauza care poate fi identificata cu ajutorul unor probe paraclinice particulare.
O grupare a cauzelor de HTA secundare la copil (diagnosticul de HTA esentiala este la copil un diagnostic de excludere) poate fi urmatoarea:

Cauze sculare:

- coarctatia aortei toracice -coarctatia aortei abdominale

- arterita aortica

Cauze renale parenchimatoase:

- glomerulonefrita acuta

- sindromul hemolitic uremie Gasser

- pielonefrita uni- sau bilaterala

- hidronefroze

- glomerulonefrite cronice
- traumatism renal cu hematom -rinichi hipoplazic, polichistic
- tumora Willms

- uropatie obstructi (calculi, malformatii)

- sindrom Alport Cauze renale sculare:
- anomalii ale arterei renale: stenoza, tromboza, anevrisme, arterita, fistula, embolie, displazie fibromusculara
- tromboza venei renale (dupa sindroame grave de deshidratare acuta)

- boli de colagen

- poliarterita nodoasa Cauze suprarenale:

- sindrom adrenogenital

- neuroblastom

- feocromocitom

- boala Cushing
- deficienta congenitala de 11-hidroxilaza si 17-hidroxilaza
- hiperaldosteronism primar

- hiperparatiroidism

- tumori oriene Cauze riate:

- anomalii renale dupa iradiere

- corticoterapie

- intoxicatii cu metale grele (mercur, plumb)

- encefalite, poliradiculonevrite

- hipercalcemie idiopatica (. 9-25)

Diagnosticul clinic al HTA este evocat in una din

urmatoarele doua situatii:
Descoperirea HTA plecand de la semne si simptome adesea banale ca: cefalee, tulburari vizuale, epistaxis, anorexie, rsaturi, retard staturoponderal, polidipsie, dureri abdominale, paralizii faciale cu repetitie. Frecvent TA diastolica este peste 120 mmHg. in acest caz se face o eluare rapida a gravitatii, cercetandu-se de urgenta: examenul de fund de ochi, radiografie cardiopulmonara si electrocardiograma. Diagnosticul care trebuie exclus cel mai rapid este sindromul hemolitic uremie Gasser.
Descoperirea HTA maligne in cadrul unor complicatii severe - mari urgente pediatrice:
- complicatii neurologice: edem cerebral, hemoragie cerebrala, convulsii, hemiplegie, coma, amauroza. Toate acestea sunt componente ale encefalopatiei hipertensive.
- complicatii cardiosculare: edem pulmonar acut, cu insuficienta ventriculara stanga, insuficienta cardiaca congesti, stop cardio-respirator. Aceste complicatii apar de obicei la cresteri ale TA sistolice mai mari de 180 mmHg si ale TA diastolice mai mari de 120 mmHg.
Programul de investigatii in HTA la copil cuprinde obligatoriu urmatoarele probe par.'dinice:
a. sange: hemograma, ionograma, uree, creatinina, acid uric, glicemie, calcemie, fosfatemie, echilibrul acido-bazic, dozare de renina plasmatica din sangele venos, clearence-ul la creatinina, dozarea aldoste-ronului plasmatic;
b. urina: examen sumar urinar, uroculturi, densitate urinara si densitati fractionate, ionograma urinara, dozare de catecolamine, acid nii mandelic, 17 hidroxicorticosteroizi, 17 cetosteroizi, excretia aldosteronului urinar.
c. alte investigatii: radiografie cardiopulmonara, ECG, examen de fund de ochi, echografie abdominala si cardiaca, urografie, aortografie abdominala, nefrograma izotopica, punctie biopsie renala

Tratament
I. HTA ca urgenta terapeutica. HTA este desco perita frecvent la copil cu ocazia unei complicati neurologice sau cardio-sculare. Gesturile terapeutice vor trebui ierarhizate astfel:
1. Internarea de urgenta a copilului si orient etiologica rapida asupra cauzelor celor mai frecvente reprezentante de: glomerulopatii, sindrom hemolitic uremie, administrare de corticoizi, insuficienta renala, coarctatie de aorta, tumori, tratamente cu ciclosporina.
2. Monitorizare permanenta a TA prin metoda automata oscilometrica,
3. Reducerea aportului sodat, la 0,3-l mg/kg/24 ore.
4. Tratament medical energic cu asociere de antihipertensive in perfuzie endovenoasa cuprinzand: fic
a. Rezerpina i.m. in doza initiala de 0,03-0,07 mg/kg (fiola a 1 ml cu 2,5 mg) doza maxima poate ajunge pana la 0,1 mg/kg/24 ore administrata in 4 prize. Actiunea este maxima dupa 4-6 ore; actioneaza prin diminuarea stocurilor de catecolamine si a secretiei de renina.

c. Alfametildopa (Aldomet) se administreaza i.v. sau oral in doza initiala de 2,5 mg/kg. Doza totala poate ajunge pana la 10-50 mg/kg/24 ore in 4 prize. Actioneaza direct pe centri reglatori ai TA diminuand si secretia de renina. Este conditionat in fiole a 5 ml-250 mg si comprimate de 250 si 500 mg.
d. Diazoxid - administrat i.v. in bolus, in doza de 3-7 mg/kg. Este conditionat in fiole de 20 ml-300 mg.
e. Nitroprusiatul de sodiu (Nirpide) este folosit ca rezer in urgentele hipertensive ale copilului, dupa Diazoxid; doza intre 0,5-8 ug/kg/minut (se incepe cu media 2 p.g). Este conditionat in fiole a 5 ml-50 mg care fi dizolta in 1000 ml glucoza 5% (are 0,5 mg/ml).
f. Nifedipina (Adalat) administrata sublingual, doza fiind 250-500 p.g/kg; este prezenta ca drajeuri sau gel cu absorbtie rapida (0,3 ml =10 mg = 1 comprimat).
g. Diazepam in convulsii tonico-clonice in doza de 0,2-0,3 mg/kg i.v. lent sau in clisma.
h. Diuretic cu actiune rapida de tipul Furosemid in doza initiala de 1-2 mg/kg administrat i.v., se poate repeta doza de mai multe ori, la interl de 3 ore pana la doza de 10 mg/kg/24 ore. //. HTA permanenta (fara risc fatal). Beneficiaza de urmatoarele mijloace terapeutice:
1. Restrictie sodata 1 g NaCI/24 ore la copil, 3 g/ 24 ore la adolescent.
2. Diuretic de tipul Nefrix 1-2 mg/kg in regim alternant, adaptand dozele.
3. Hipotensoare in urmatoarele asocieri: Aldomet i.v. + Nepresol i.m. daca TA sistolica este intre 149-l60 mmHg si cea diastolica intre 80-l10 mmHg. Aldomet p.o. (doza 10 mg/kg/24 ore, in 3-4 prize) asociat cu Hipopresol p.o. (doza 0,4-0,8 mg/kg/24 ore). Nepresol p.o. + p-blocante (Propranolol: 0,5 mg/ kg/24 ore; Belocantele sunt contraindicate in insuficienta cardiaca si la astmatici.
4. Inhibitori ai enzimei de conversie de tipul Captopril (3-6 mg/kg/24 ore in 3-4 prize) sau Enalapril (in doza 0,5 mg/kg/24 ore) care scad-postsarcina prin sodilatatie si scadere a rezistentei sistemice.