Slalilococii sini coci gram-pozilivi, imobili, calalazo-pozitiv i. care colonizeaza pielea, mucoasele si intestinul inferior. Slapln/ococciis atireus este singurul coagulazo-pozitiv si produce imbolnaviri prin invadarea tesuturilor sau producerea de toxine. Slalilococii coagulazo-negativi, de ex. S. epider-midis. sint agenti nosocomiali care adera la dispozitile protetice. Cei mai multi stafilococi produc (5-laelamaza; slalilococii coagulazo-negativi sint de obicei rezistenti la penicilinele anlislalilococice si la cefalosporine. Rarele tulpini care sinl sensibile la penicilina, vor fi tratate cu acest agent.
INFECTIILE PIELII Sl ALE TESUTURILOR MOI S. atireus produce foliculita, hidrosadenita supurativa, furuncule, carbuncule. impeligo si celulita. Infectiile superficiale se trateaza cu caldura umeda locala, sapunuri ger-micide si
igiena riguroasa. Abcesele se incizeaza si se dreneaza. Pentru infectii mai sere sau recidivante. se administreaza dicloxacilin oral 2 g pe zi in patru prize timp de 7-l0 zile. iar pentru afectiunile care evolueaza cu simp-torhe constitutionale sau care afecteaza regiunile zigomatica sau periorbitara a fetei, se administreaza oxacilina 2 g i.v. q4h.
ARTRITA SEPTICA Sl OSTEOMIELITA S. atireus este cel mai frecnt agent patogen al artritei septice si osteomielitei. Artrita septica provoaca febra, tumefiere si
durere intr-o singura articulatie. La jumatate dintre pacienti, lichidul articular contine > 105 leucocile/mm', cu 90% neutrolile. Osleomiclita poale conduce la formarea de abcese subperiostale,
artrita septica asociata sau abces cronic Brodie. Osleomiclita rtebrala, de, obicei lombara, evolueaza cu
febra si dureri; se pol produce lize osoase si obliterarea spatiului discal.5. auretis creste in hemoculturi la 50-60% dintre cazurile in stadii precoce; radiografiile simple sint negati, dar scanarile cu radionuclizi sau RMN sint modificate. Pentru diagnosticul cazurilor neconfirmate, se vor recolta aspirat lichidian sau
biopsie osoasa. Culturile din traiectele fislulare nu sint sensibile in
infectiile cronice. Se va trata artrita septica si
osteomielita acuta cu oxacilina 2 g i.v. q4h. cefazolin 1,5 g i.v. q8h sau vancomicin I g i.v. ql 2h.
cure de 4-6 saplamini. Artrita septica necesila drenaj articular inchis sau deschis. Pentru osteomielita, pot fi necesare excizarea tesutului devitalizal. drenajul abceselor si indepartarea compresiei spinale. Rata de vindecare a infectiei acute esle de A0%.
PNEUMONIA Prevalenta pneumoniei cu S, atireus esle crescuta in timpul epidemiilor de gripa. Debutul esle brusc, cu febra, frisoane, durere pleurala si tuse. cu spula purulenta sau sanguinolenta. Pneumonia cu -S. aiireus la pacienni din ATI sau institutii de ingrijire, si la pacientii cu carcinom bronho-genic. poale evolua numai cu febra si tahipnec. Afectarea pulmonara de la o endocardila dreapta sau Irombof ebita septica, poate de asemeni debuta insidios. In spula sinl prezente neitrolile cu coci gram-pozilivi inlracelular.
BACTERIEMIA Sl ENDOCARDITA Bacteriemia cuS. aureus uk originea in focare extravasculare sau intravasculare. Uroculturile sint poziti la o treime dintre pacientii cu bacteriemie. Sterilizarea cateterelor intravasculare infectate este de obicei imposibila. S. aureus esle al doilea agent patogen al endocarditei. in ordinea frecv entei. 30 60% dintre ca/uri afeclind val normale. Pol aparea febra marc si complicatii embolice si septice exlraeardiace. Afectarea vali aortice,
insuficienta cardiaca congestiva si afectarea neurologica, sint factori de prognostic nefavorabil. Mortalitatea prin endocardita acuta esle de 20 30%. Toxicomanii dependenti de
droguri inlranoase pot dezvolta endocardita pe valva trieuspida. cu emboli septici pulmonari; mortalitatea este de 2 10%. Bacteriemia cu S. aureus necomplicata se trateaza cu oxacilina 2 g i.v. q4h. ccfa/.olin 1.5 g i.v. q8h sau vancomicin 500 mg i.v. q6h (la pacientii alergici la
penicilina sau S. aureus rezistent la melicilina), timp de 2 saptamini. Endocardita dreapta necomplicata se trateaza cu oxacilina plus gentaniicina. timp de 2 saplamini. Alte cazuri de endocardita acuta ne-cesila4 6 saptamini de tratament parcnteral. inclusiv gentaniicina in primele trei zile. pentru a grabi eliminarea bacteriilor.
Bacteriemia cu S. epidermidis apare de obicei datorita unui cateter intra-vascular infectat. Bacteriile sint dificil de eradicat fara indepartarea cateterului. 5. epidermidis este agentul cauzal al 40% dintre endocarditele pe proteza valvulara: inocularea are loc de obicei in timpul interntiei, dar poate dura cileva luni pina la aparitia infectiei. Se folosesc vancomicin 1 g i.v. ql2h, gentaniicina 1 mg kg i.v. q8h si rifampicina 300 mg de trei ori pe zi. timp de 2 saptamini. urmate de vancomicin si rifampicina inca4-6 saptamini. Poate fi necesara interntia chirurgicala.
INFECTIA TRACTULUI URINAR 5. saprophyticus este al doilea agent patogen in ordinea frecntei al cistilci necomplicate la femeile tinere acti sexual in afara sarcinii. Se administreaza TMP-SMX 4 lete doza unica, nitrofurantoin 100 mg de 4 ori pe zi timp de I saptamina, ampicilina sau o chinolona. Daca recidiaza, se evalueaza o entuala obstructie urinara. IzolareaS. aureus din
urina sugereaza bacteriemie concomitenta sau prostatita.
SINDROAME STAFILOCOCICE MEDIATE DE TOXINE Sindromul siajilocwie de ..piele oparira" (SSSS - Staphylococcal scalded skin syn-drome) este o boala rara la adulti: cei mai multi pacienti sint imunodeficienti sau au
insuficienta renala. Semnele prodromale, asemanatoare unei viroze, evolueaza cu o eruptie scarlat ini forma periorala care se generalizeaza, uneori cu bule flasce. Semnul Kikolsky este pozitiv. Pe culturile din piele, nasofaringe sau singe. cresteS. aureus. Tratamentul se face cu antibiotice antistafilococice. de exemplu oxacilina 2 g i.v. q4h. si ingrijirea pielii.
COLONIZAREA S aureus colonizeaza temporar narinclc la 70 90% dintre persoane, cu stare prelungita de purtator la 20 -30%. Starea de purtator este mai frecv enta la personalul de spital, pacienti spitalizati, persoane cu
dermatite atopice si pacienti a caror ingrijire presupune punctionarea frecnta a pielii. Decolonizarea narilor si miiniior impune spalarea intregului corp cu hexa-clorofcn, clorhexidin sau triclosan, plus rifampicina f>00 mg pe zi timp de 5 zile. singur sau in combinatie cu TMP-SMX. doxiciclin sau dieloxacilin. Mupirocin intranasal elimina slarea de purtator, dar poate induce rezistenta. O
cura de 5 zile cu rifampicina oral plus bacitracin topic la fiecare 3 luni poate proteja pacientii hcmodializali din centrele unde infectiile de cateter cu S. aureus sint endemice.
