eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Boli ale tesutului conjunctiv

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » GHID MEDICAL » sanatatea copilului » boli ale tesutului conjunctiv

Infectiile meningococice


EPIDEMIOLOGIE Sl PATOGENIE Netsseriamenmgilidis, coc incapsulat gram-negativ. este un germen eomensual in orofaringele uman, care poale provoca bacteriemie si meningita cu evolutie rapid fatala. Transmiterea se face de la persoana la persoana, dar numai rareori apare boala. Cea mai mare rata de imbolnavire apare la copin in virsta de 6 36 luni. Boala apare cu frecventa crescuta iarna sau la inceputul primaverii si poate aparea in valuri hiperendemice o data la 10 15 ani sau in'epidemii, afcctind in special segmentele populationale defavorizate din punct de vedere economic. Riscul este crescut la contactii casnici ai bolnavilor, la alcoolici, militari in termen si la persoanele cu deficite de complement sau cu asplenie. Infectiile meningoco-ciceaparcu frecventa crescuta in regiuni ale Africii sub-sahariene. in Orientul Mijlociu, in India si Asia de sud-est. In Statele Unite, aparitia endemica a bolii este cauzata cel mai adesea de serogrupul B, urmat dcC, W135, Y si A. intre 2% si 30%dintre indivizii normali sint purtatori de meningococ inoro-faringe.
MANIFESTARI CLINICE Meningococemia intre 30% si 50% dintre pacientii cu boala meningococica. prezinta bacteriemie Iara meningita. Meningococemia se prezinta cel mai adesea cu un sindrom prodromal cu tuse. cefalee si dureri in git, urmat de un debut brusc cu accese de febra, frisoane, artralgii si mialgii. Starea generala este alterata, cu febra marc, tahicardie si tahipnee; 75% dintre pacienti prezinta o eruptie petesiala, uneori nodulara, cel mai adesea in axile. pe flancuri, articulatiile pumnului sau gleznelor, in forma fulminanta a bolii (sindromul Watcrhouse-Friderichsen. 10 20% din cazuri), asociata cu nivele ridicate de toxina circulanta, se suprapune socul, iar leziunile pelesiale si purpurice se extind rapid. Mortalitatea variaza intre 5% in meningococemia neeomplicata si 40 60% in forma fulminanta.
Meningita Aparuta cel mai frecvent la copin cu virsta cuprinsa intre 6 luni si 10 ani. meningita se prezinta cu debut brusc al simptomelor la aproximati25% dintre pacienti. Cei mai multi dintre pacienti prezinta simptome de IACRS. urmate de febra progresiva, varsaturi, cefalee si confuzie, care dureaza citcva zile; 20 40% au meningita fara meningococemie. Sechelele pot fi convulsii sau surditate (10 20%), ncuropatii periferice si paralizii de nervi cranieni; majoritatea sechelelor dispar dupa citeva luni.
Alte manifestari Manifestarile rare ale infectiei meningococice sint sinu-zita, conjunctivita, pneumonia (primara sau postvirala), endocardita. infectia genitala (identica cu infectia gonococica) si osteomiclita.

DIAGNOSTIC Diagnosticul depinde de cultivarea microorganismului din singe. LCR sau escoi iatie pelesiala. in plus. anligenul capsular polizaharidic poale li decelai in singe, urina sau LCR. prin lalex aglulinare sau contra-imunoelectroforeza (CIL7). Coloratia Uram a LCR pune in evidenta diplococi gram-negativi la jumatate dintre pacientii cu meningita. Alic modificari, cum sini leucociloza in singele periferic sau in LCR. scaderea glucozei in LCR sau cresterea proteinelor in LCR. nu sint specifice.
TRATAMENT Tratamentul principal se face cu penicilina G 2-4 milioane U i.v. q4h (la adulti) sau 200000 400000 U/kg q4h (la copii), timp de 7 zile (sau 4 5 zile de afebrililalc). Tratamentele alternative sint cloramfeni-col. 2 4 g/zi la adulti sau 75 100 (mg/kg)/zi la copii: ceflriaxona, cefuro-xima si cefolaxima sint de asemeni eficace si sint adeseori utilizate initial, atunci cind etiologia meningitei nu este cunoscuta. in forma fulminanta a bolii, cu soc, este necesara terapia de sustinere. Prevenirea bolii meningococice la persoanele cu risc crescut (de ex. conlactii casnici), se poale face cu rrfam-picina. 600 mg bid timp de 2 zile. Penlru militarii in lermcn sau pentru persoanele care calatoresc in regiuni in care boala este epidemica, se utilizeaza un vaccin actipe grupurile A, C, Y si W.




Alte materiale medicale despre: boli ale tesutului conjunctiv

Slalilococii sini coci gram-pozilivi, imobili, calalazo-pozitiv i. care colonizeaza pielea, mucoasele si intestinul inferior. Slapln/ococciis atireu [...]
Pacientul cu imunitate compromisa arc un risc crescut de infectie, atit eu germeni comuni cit si cu germeni oportunisli. iar raspunsul clinic po [...]
Efect de prevenire a infectiilor, prin protectia fata de virusi si bacterii, il au urmatoarele alimente: sucul de portocale, merele, ceaiul, m [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli ale tesutului conjunctiv

    Alte sectiuni

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Unde se incadreaza problema medicala?

    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile