HAEMOPHILUS INFLUENZAE
ETIOLOGIE Agent patogen cocobacilar gram-negativ, poate avea gram-po/.itiv datorita corpurilor polare care se coloreaza intens. Dintre cele 6 serotipuri capsulare. de la a la f. tipul b (Ilib) este germenul patogen cel mai frecsent izolat. Speciile ncincapsulatc sint denumite nonlipabile tNTHi).
PATOGENIE //. influenzae face parte din flora orofaringiana normala. Aderenta la suprafata mucoasei respiratorii este facilitata de pili. Pentru a produce imbolnavire, microorganismul trece intre celulele epitcliale. Polizahandul capsular constituie o bariera antifagoeitaVa, in timp ce endoloxina I I.PS) poale leza celulele mucoase si produce inllamatia SNC sau sindromul septicemie Speciile NTHi pot produce boala prin lezarea superficiala a celulelor epitcliale respiratorii.
EPIDEMIOLOGIE Din 1991
vaccinurile cu polizaharid capsular conjugal cu
proteine purtatoare au redus cu mult raia meningitei cu Hib la copin sub 2 ani. in regiunile unde nu se practica vaccinarea, apar 20 pina la 50 de cazuri la 100000 de copii cu virsiele de la 6 luni la 2 ani. La adulti, jumatate dintre
infectiile invazive sini cu NTHi: factorii de risc sini
sexul feminin. sarcina, infectia HIV. procesele maligne.
MANIFESTARI CLINICE //. infhteiizuc produce pneumonie. in special in comunitate, la balrini cu boli pulmonare cronice sau vechi fumatori, si la pa-cienlii eu infectie HIV, Pesle 80%dintre tulpinile izolate sini nontipabile. H. influenzae este o cauza de
meningita la copii a carei frecventa este in scadere si o cauza rara la adulti. NTHi produc 20 40% din cazurile confirmate bacteriologic de
otita medie la copii. Infectiile obstetricale eu NTHi sint severe, cu transmitere materno-fetala a microorganismului,
nastere prematura si mortalitate infantila mare. Epiglotita la adulti poale elua cu febra, disfagie.
depresie respiratorie si raguseala sau horcait; mortalitatea prin obstructia
cailor respiratorii este de 7%.
DIAGNOSTIC //. influenzae este izolat in liemoculturi in 80-90% din cazurile de
pneumonie si epiglotita. Contraimunoelcetroforeza deceleaza anti-genul in LCR, singe si urina.
TRATAMENT Pina la proba contrarie, toate tulpinile izolate de la pacienti cu infectii severe r II considerate rezistente la
antibioticele p-laclamice. Daca tulpinile se dovedesc a fi sensibile, se va substitui tratamentului initial ampicilina, 200 400 (mg/kg)/zi (pina la 6 g). in meningita, sint eficace cefalosporinele de generatia a treia, care realizeaza concentratii terapeutice in LCR. Administrarea precoce de glucocorticoizi protejeaza impotriva pierderii auzului la copin cu meningita cu Hib. Amoxicilina, 50 (mg/kg)zi (pina la 2 g) sau, pentru tulpinile rezistente, Irimeloprim-sulfametoxazol sau cefaclor (sau ciprofloxacin la adulti), sint
tratamente acceptate pentru pacientii din ambulator. Conlactii prescolari ai copiilor infectati r primi profilactic rifampicina 20 (mg/kg)/zi (pina la 600 mg), timp de 4 zile. Epiglotita poale necesita intubatie pentru protejarea cailor respiratorii.
BORDETELLA PERTUSSIS
ETIOLOGIE Omul este singura gazda a acestui cocobacil gram-negativ, care creste lent pe medii selective.
PATOGENIE B pertussiscolonizeaza tractul respirator, aderind la epiteliul respirator prin pili. hemaglutinina filamentara si pertactin, si elaborind toxina pertussis.
EPIDEMIOLOGIE Pertussis (
tusea convulsiva) este probabil sub-diagnos-ticata. Transmisibilitatca este de 90-l00% la conlactii familiali neimunizati ai pacientilor eu
tuse convulsiva. In Statele Unite, doua treimi dintre copin cu pertussis nu sint corect vaccinati. Treisprezece la suta dintre pacienti au virsta de 15 ani sau mai mult. Raia generala de mortalitate este de 0,4%, dar atinge 1,3% la
sugari sub 2 luni.
MANIFESTARI CLINICE Perioada de incubatie este de 7 10 zile. Cele trei stadii ale bolii sint: cataral (1 2 saptamini). paroxistic (2 4 saptamini) si de convalescenta (2 3 saptamini). Tusea este caracteristica: 10-30 accese de tuse per spasm. 10 25 paroxisme per 24 h. cu zgomotul inspirator spastic caracteristic la 40 60% dintre cazuri. Adolescentii si adultii tusesc Cu sau Iara
spasm inspirator, timp de I 2 saptamini. I.imfociloza este mai frec- enta la copii decii la adulti. Complicatiile sint cianoza. apnec si pneumonie.
DIAGNOSTIC Se izoleaza/i. pertussis din exsudat faringian pentru inoculare imediata pe medii selective. In primele 2 saptamini de boala sensibilitatea este de 70 80%.
TRATAMENT Se combate B. perussis din caile respiratorii cu eritromicina (preferabil estolal) 50 (mg/kg)/zi (maximum 2 g) in doua-patru prize, timp de 14 zile. Se trateaza conlactii familiali si alti conlacti apropiati, indiferent de virsta si starea de imunizare, cu acelas tratament. Eficacitatea vaccinului celular total este de 80 90%, initial. Noile
vaccinuri acelulare au efecte adverse reduse.
MORAXELLA CATARRHALIS
ETIOLOGIE Moroxella (Branhamella), diplococ gram-negativ, produce fj-lactamaza.
EPIDEMIOLOGIE M. catarrhalis colonizeaza caile respiratorii superioare la 50% dintre copin sanatosi de virsta scolara si la 7% dintre adulti. Infectiile au frecventa maxima la sfirsitul iernii/inceputul primaverii.
MANIFESTARI CLINICE M. cutai rhalis produce otita medie, traheobron-sita. pneumonie si. rareori, empiem. bacteriemie.
artrita septica, meningita si endocardita. Infectiile respiratorii apar la pacienti in virsta de pesle 50 de ani, cu boli pulmonare cronice.
DIAGNOSTIC Coloratia Gram a sputei deceleaza diplococii gram-negativi.
TRATAMENT Sint eficace amoxicilina-clavulanal 250-500 mg p.o. lid. o cefalosporina de generatia a doua sau a treia sau eritromicina.
GRUPUL HACEK
ETIOLOGIE Haemophiius aphrophilus, 11. paraphrophilus, //. parain-fluenzae. ActinobaciUusactinomycetemcomiums, Cardiobacterium hominis,
Eikenella corrodens si Kingella kingae sint germeni patogeni ce necesita conditii deosebite, bogate in CO->.
PATOGENIE Toate microorganismele din grupul HACEK produc endocardita pe valve cu leziuni preexistenle.
MANIFESTARI CLINICE Endocardilelc datorate microorganismelor HACEK pot fi insidioase sau complicate, de ex. in endocardila cu Haemophiius, embolizari in 60% din cazuri, si mortalitate de 10-l5%. Sursele de infectare sini muscatura umana, periodontita. meningita, artrita septica si ustcomiclita.
DIAGNOSTIC Hemoculturiic r fi urmarite minimum 7 zile. TRATAMENT Pentru endocardita, se foloseste ampicilina, 9 12 c zi, plus un aminoglicozid 3 (mg kg) zi, timp de (> saptainini.
