Incidente datorate mamei
1. Engorjarea sanilor poate apare in primele zile dupa nastere, cand se produce "furia laptelui". Se intalneste mai frecvent la mamele care nu alapteaza la toate mesele sau care nu-si golesc suficient sanii dupa alaptare, ceea ce produce o stagnare a laptelui in sani cu cresterea presiunii pe sele sanguine si limfatice, cu impiedicarea ejectiei laptelui. Sanii se maresc mult de volum, devin grei si durerosi, febra poate creste la 37,5-38AC. Datorita cresterii tensiunii la nivelul sanului, sugarul nu mai poate apuca mamelonul in gura pentru a suge, creandu-se astfel un cerc vicios. Se recomanda golirea manuala a sanului, prin mulgere sau cu pompa de muls, comprese calde pe san, administrarea temporara de ocitocina.
2. Mastita este celulita tesutului conjunctiv interlobular si este produsa de stafilococul auriu. Se recomanda tratament antibiotic,
3. Mamelonul ombilicat sau scurt pot constitui cauze de abandonare a alaptarii, daca nu s-a facut pregatirea sanului din ultimile luni de sarcina.
4. Hipogalactia. Se verifica daca este reala prin proba suptului, facuta la toate mesele pe parcursul unei zile (considerata anacronic) si se accepta numai daca se coreleaza cu o curba ponderala nesatisfacatoare.

Incidente din partea sugarului
1. Malformatii ale cavitatii bucale a copilului (despicaturile labio-maxilo-palatine) fac suptul imposibil. Se da lapte muls, din biberon sau cu lingurita.
2. Prematurii pot sa nu aiba reflex de supt sau de deglutitie. De aceea se recomanda sa fie alimentati prin gaj sau cu biberonul cu lapte muls de la mama proprie. Laptele mamelor prematurilor este foarte bogat in proteine (pana la 80 g/l), fiind cel mai bun lapte pentru prematur.
3. Regurgitatiile sunt eliminari de cantitati mici de lapte (10 ml) nemodificat, fara efort, imediat dupa supt, o data cu eructatia. Se intalnesc la sugarii lacomi, care inghit aer. in acest caz sugarul fi alimentat in pozitie orizontala, pentru ca aerul sa ajunga mai greu in portiunea superioara a stomacului.
4. Varsaturile apar de obicei tot la sugarii lacomi cu reflux gastroesofagian. Se produc in decurs de o ora dupa alaptare. Datorita aerofagiei si cantitatii mari de lapte ingerat se produce distensie gastrica, care declansa reflex contractia diafragmului, deschiderea cardiei si rsatura. Aceste rsaturi trebuie diferentiate de cele de cauza organica. Se trateaza prin administrarea de potiune antispastica, culcarea sugarului pe inclinat, la 30A, cisapride.
5. Colicile abdominale sunt dureri abdominale care apar brusc, insotite de agitatia sugarului, cu tipat strident, congestia fetei, frecarea picioarelor, emisie de gaze. Apar in primele 3-4 luni de viata, de obicei in cursul noptii si traduc starea de tensiune in familie, prezenta beta-lactoglobulinei din laptele de ca consumat de mama.
6. Diareea postprandiala (diaree la san). Sugarii alimentati exclusiv natural pot avea scaune moi, de culoare galben-verzuie, emise in jet, cu zgomot, in timpul mesei sau imediat dupa supt. Adesea, copilul poate avea si eritem fesier. Acest aspect se datoreaza faptului ca o cantitate mica de lactoza scapa procesului de digestie si ajunge in colon, unde este fermentata de Lactobacilus bifidusin acid lactic; pH-ul devine acid, ceea ce are rol protector fata de actiunea patogena a altor germeni intestinali. Lactoza nedigerata are efect osmotic, atragand apa in intestin, ceea ce explica scaunele moi ale sugarilor alimentati la san. Curba ponderala ascendenta si aspectul infloritor al sugarului nu constitui o contraindicatie a alimentatiei naturale.

Incidente in alimentatia artificiala si mixta
1. Anorexia este consecinta concentratiei uniforme de lipide in laptele de ca si laptele praf.
2. Subalimentatia este consecinta diluarii prea mari a laptelui de ca, sau nerespectarii indicatiilor din prospect privind prepararea laptelui praf.
3. Supraalimentatia se produce prin administrarea de preparate de lapte praf in concentratie mai mare decat cea recomandata.
4. Colicile abdominale sunt consecinta prezentei beta-lacto-globulinei in laptele de ca.
5. Constipatia apare prin digestia defectuoasa a cazeinei din laptele de ca.
6. Aparitia de scaune de fermentatie datorita excesului de fainoase.
7. Diareea acuta infectioasa prin suprainfectarea laptelui.
8. Conflicte afective.

9. Alergia la proteina laptelui de ca.

Clinic, sugarul prezinta diaree, rsaturi, colici abdominale, astm, eczema, otita medie cronica secretorie, anemie feripri (pierderi disgestive oculte de fier).

Alimentatia copilului mic 1-3 ani
Nevoile energetice in aceasta perioada sunt de 90 kcal/kg/zi cu riatii in functie de activitatea fizica. Nevoile de lichide sunt de 90-l00 ml/kg/zi. Ratia calorica fi acoperita de proteine in proportie de 15%, lipide 35% si glucide 50%. Ratia proteica este de 2 g/kg/zi. Proteinele vor fi asigurate din lapte (500 ml/zi), cite 1 ou la 2-3 zile, 50 g came de pasare, vita, peste, ficat, creier, administrata.de 3 ori pe saptamana, proteine vegetale. Ratia de lipide este de 4-5 g/kg/zi. Lipidele vor fi asigurate din unt, ulei vegetal, margarina, smantana, frisca.

Ratia de glucide este de 12 g/kg/zi. Glucidele vor fi furnizate de paste fainoase, gris, paine, mamaliga, orez, biscuiti, fructe, legume, produse zaharoase. Legumele recomandate pentru aceasta etapa sunt: cartofi, morcovi, fasole verde, dovlecei, mazare, radacinoase, spanac, conopida, rosii. intre rsta de 1-2 ani legumele vor fi date sub forma de supe-crema, piureuri, iar dupa 2 ani sub forma de soteuri. Pana la 2 ani nu se dau fasole uscata, rza. Fructele se vor administra ca suc de fructe, piure, compot sau fructe crude intregi. Carnea se da sub forma de bucatele mici sau tocate cu granulatie mare si fi de vita sau de pasare (de preferinta). Ficatul este bine tolerat.
Copilul primi 3 mese principale pe zi si 2 gustari. Astfel, dimineata, la ora 7 primi laptele, cacao cu lapte cu paine cu unt, gem, branza, sunca de Praga. La ora 10-l1 primi o gustare formata din fructe cu biscuiti sau paine cu unt sau cascal sau iaurt cu paine sau biscuiti cu paine si branza. La pranz (ora 13) primi 3 feluri. La primul fel primi o supa sau ciorba cu taitei sau galuste sau perisoare. La felul 2 se putea da piure de legume, cu chiftelute, carne fiarta, pilaf, sufle de legume cu branza si salata, iar la desert fructe, compot, prajituri de casa. Gustarea de dupa-amiaza fi alcatuita din iaurt cu biscuiti, paine cu iaurt si branza. Seara se poate servi: mamaliguta cu branza de ci, unt si smantana, papanasi, clatite cu branza si smantana sau cu dulceata, budinca, lapte cu paine cu unt, gris cu lapte.