Laptele de vaca are un continut hidric de 87,5% si 12,5% substanta uscata. Proteinele: sunt in cantitate de 34 g/l,
laptele de vaca -fiind de 3 ori mai bogat in
proteine fata de laptele de mama. Excesul proteic va fi transformat la nivel hepatic in uree, glucoza,
lipide si acizi (acid sulfuric). Suprasolicitarea ficatului se va insoti de
hipertrofia sa. Excretia incarcaturii osmotice mari si acidifierea urinilor produse de laptele de vaca se vor insoti de hipertrofia rinichilor. Laptele de vaca este un
lapte cazeinos (80%). Acesta precipita in flocoane mari, necesitand un timp mai mare de
digestie gastrica.
Cazeina laptelui de vaca are un continut mare de acizi aminati aromatici si ramificati, care sunt incomplet metabolizati la sugar.
Dintre
proteinele lactoserului, predominanta este beta-lactoglobulina, fractiune puternic antigenica, implicata in patogenia alergiei respiratorii la sugar, eczemei,
hemoragiilor digestive, colicilor abdominale si chiar a mortii subite a sugarului. Este compusul incriminat in
alergia la proteinele laptelui de vaca.
Lactoferina este prezenta in cantitati mici in laptele de vaca, ceea ce favorizeaza aparitia anemiei feriprive. Imunoglobulinele prezente in laptele de vaca sunt distruse de enzimele proteolitice ale sugarului. Proteinele neabsorbite din laptele de vaca favorizeaza dezvoltarea la nivelul colonului a unei flore de putrefactie bogata in E. coli.
Glucidele sunt in cantitate mai mica fata de laptele de mama, de aceea laptele de vaca se va zahara 5% inainte de de a fi oferit sugarului. Deoarece laptele de vaca are de doua ori mai putina galactoza, procesele de mielinizare la
sugar se vor desfasura mai lent.
Lipidele sunt in cantitate asemanatoare in laptele de vaca si in cel de mama, dar
acizii grasi saturati reprezinta 74%, iar cei nesaturati 26%. Acizii grasi saturati, care predomina (butiric, capric, caprilic) sunt iritanti pentru mucoasa digestiva a sugarului.
Sarurile
minerale se gasesc in cantitate de 2-3 ori mai mare in laptele de vaca, realizand o osmolaritate crescuta acestuia. Datorita raportului inadecvat P/Ca este limitata absorbtia Ca din laptele de vaca. Datorita conditiilor neigienice de recoltare si manipulare, laptele de vaca are un continut microbian crescut fata de laptele uman si nu va fi administrat sugarilor decat dupa fierbere. Rigorile dieteticii pediatrice moderne nu mai recomanda laptele de vaca ca aliment de administrat
sugarului de varsta mica, atat in
alimentatia mixta cat si in cea artificiala. Numeroasele diferente care il deosebesc de laptele speciei umane fac din acesta un aliment nerecomandabil. Pe de alta parte, nivelul socio-economic al tarii noastre si existenta gospodariilor taranesti traditionale "cu vaca in curte" impun adoptarea unei atitudini dietetice realiste care sa impace necesarul cu utilul. Putem accepta alimentatia cu laptele de vaca nediluat, zaharat 5% pentru sugarii mai mari de 4 luni si cu greutate peste 6000 g, daca familia nu poate sa asigure un preparat de lapte adaptat. Idealul este ca "n prematur sau un sugar de prim trimestru, care nu poate beneficia de
alimentatie naturala, sa fie alimentat cu o formula (lapte
dietetic pentru sugar). Preparatele de lapte praf produse acum in Romania sunt de fapt lapte de vaca pulbere fara alte modificari (lapte praf "Rarau" de exemplu).
Formule de lapte.
Emanciparea socio-profe-sionala a femeii, urbanizarea, schimbarea conceptiilor socio-culturale si nu mai putin important "agresiunea" unei industrii a preparatelor de lapte, care prin reclama abil orchestrata a impus pe piata numeroase produse frumos ambalate si comod de administrat, a condus la scaderea alarmanta a numarului sugarilor alimentati natural, cu consecinte previzibile. Desi aceasta "miscare" a fost initiata in anii *50-'60 in tarile puternic industrializate, tot aici s-a tras semnalul de alarma si azi se popularizeaza prin toate mijloacele superioritatea alimentatiei naturale.
Din pacate, hipogalactia materna este o realitate, iar mamele cu activitate socio-profesionala nu-si pot permite o alaptare "prelungita". Pentru aceste situatii particulare, in care sunt inclusi si sugarii din leagane, exista preparate industriale de lapte pentru sugari, adaptate necesitatilor acestora, care sunt cunoscute in literatura pediatrica ca formule, prin preluarea unui termen anglosaxon. Desi apropiate calitativ de
compozitia laptelui de femeie (printr-o viguroasa si complexa interventie a producatorului), ele nu vor fi niciodata identice ca rezultate cu laptele de mama.
Formulele se prepara din lapte de vaca, dar aces sufera importante transformari, iar pretul acestor; interventii se recunoaste lor in pretul ridicat.
Laptele adaptat se prezinta sub forma de pulbere f| (sau granule), se prepara instant (nu necesita preparare termica), fara nici un fel de adaos. In functie de varsta sugarului caruia i se adreseaza, are un continut de proteine conform cu necesitatile acestuia, uneori adaosul unor aminoacizi (taurina, cistina). Valoarea calorica este apropiata de valoarea calorica a laptelui de femeie si prin indepartarea unei cantitati de saruri minerale, are osmolaritate mai mica decat a laptelui de vaca, protejand capacitatea functionala redusa a rinichiului sugarului mic. Lactoza este principalul reprezentant al glucidelor, iar
lipidele animale sunt i inlocuite in proportii variabile cu trigliceride cu lanturi medii, usor de absorbit, avand ca sursa lipidele vegetale (floarea soarelui, soia, cocos, germeni de ! porumb). Se adauga vitamine si oligoelemente in cantitati egale cu necesarul zilnic al sugarului.
Formulele dietetice sunt de mai multe tipuri.
1. Formule de start (de inceput) destinate sugarilor 0-4 luni. Exista formule speciale pentru prematuri. Formulele de start pot fi adaptate sau partial adaptate.
2. Formule de continuare, destinate sugarilor mai mari de 4 luni. Acestea se administreaza paralel cu
diversificarea alimentatiei si vor putea fi oferite pana la varsta de 1 an.
3. Formule speciale. Cel mai important grup este reprezentat de formule dietetice cu continut redus in
lactoza (sau fara lactoza), preparate din
soia (lipseste lactoza si proteinele laptelui de vaca) destinate sugarilor cu
alergie la proteinele laptelui de vaca, formule hipoalergenice si
diete elementale (Cap. X).
Preparate de start pentru
prematuri (exemplificare): Humana 0 (Humana), Milupa Prematil (cu Milupan), Preaptamil (Milupa).
Preparate adaptate
- Raportul proteine din zer/cazeina 60/40 asigura o compozitie optima in aminoacizi. Cantitatea de proteine 1,4-l,8 g% de lapte reconstituit.
- Glucidele sint reprezentat in exclusivitate din lactoza 6,3-7,9 g% lapte reconstituit.
- Lipidele sunt reprezentate in proportie de 80-l00% de grasimi vegetale bogate in acizi grasi nesaturati (proportia acizi grasi saturati/acizi grasi nesaturati este de 1:1). Acidul linoleic asigura 3-5% din valoarea calorica.
- Raportul Ca/P este de 1,5-/1.
- Suplimentare cu vitamine si oligoelemente. Preparate de start adaptate (exemplificare):
Enfamil, Humana 1, Morinaga, Nutrilon (Nutricia), Preaptamil (Milupa), SMA, Similac.
Preparate partial adaptate
Diferentele fata de preparatele adaptate se refera in special la compozitia in glucide. in preparatele partial adaptate, lactoza nu acopera in totalitate necesarul de glucide, fiind adaugate polizaharide (amidon sau dextrinmaltoza). Administrat chiar la varste mici, cand cantitatea amilaza nu este suficienta,
amidonul nedigerat se poate elimina ca atare, fara sa produca diaree. Unele produse mai contin zaharoza sau glucoza. Proetinele se gasesc in cantitate de sub 20 g/l produs reconstituit (mai putin decat in preparatele adaptate).
Formulele partial adaptate sunt indicate in
alimentatia sugarilor sanatosi de peste 3 luni, dar ele pot fi administrate si mai deeme daca exista indicii ca
sugarul are usoara intoleranta la lactoza.
Preparate partial adaptate (exemplificare): Aptamil (Milupa), Humana 2, Milumil.
Preparatele de continuare sunt destinate sugarilor mari si au un continut proteic si mineral superior categoriilor anterioare. Exemple de formule de continuare: Aptamil 2, Bebelac 2, Humana Baby-Fit, Guigoz 2, Milupa Milumil, Sogelac 2.
