Acuzatia de neglijenta medicala este o perspecti pe care trebuie sa o aiba in vedere orice practician, in perspecti liberalizarii si pritizarii sistemului de acordare a ingrijirilor medicale. Un jurist american a sintetizat inca in urma cu citi ani un decalog de care medicul practician trebuie sa tina seama, pentru a sti ce este si ce nu este de facut la primirea citatiei de urmarire judecatoreasca. Oricum, se poate intelege ca nu se pune problema ridicarii pe neasteptate a medicului de catre organele de politie. Autorul le-a intitulat cele zece porunci pentru medicul incriminat - Sfaturile unui jurist pentru medicul infuriat si afectat de acuzatia de neglijenta medicala. Ghid pentru cel ramas perplex.
Sugerind in mod calamburesc poruncile lui Moise, dar cu o precizie si o logica demne de imparatul Solomon, iata cum suna acest decalog:
1. Nu vei lua legatura direct cu avocatul acuzarii. Nu-l suna imediat la telefon pe avocatul acuzarii, ca sa te descarci spunindu-i ce gindesti despre el/ea. Avocatul stie deja acest lucru si putin ii pasa. El/ea te lasa sa vorbesti, cu speranta ca mai afla ce care sa-l ajute in cazul adversarului tau. in afara de asta, codul de etica al avocatilor interzice avocatului acuzarii sa vorbeasca direct cu acuzatul, cu exceptia cazului in care a fost abordat de avocatul apararii, iar el a consimtit la aceasta. Momentul propice pentru a vorbi cu avocatul acuzarii este in timpul depozitiei. Atunci vei fi reprezentat de avocatul tau, care putea obiecta la intrebarile inadecte. Raspunsurile tale la intrebari vor fi inregistrate, pentru a te proteja de o interpretare gresita. Daca primesti un telefon sau o vizita de la un investigator ce lucreaza pentru avocatul acuzarii, nu esti obligat sa stai de vorba cu el si nu ai nimic de cistigat facind acest lucru.
2. Nu vei discuta despre caz pe coridoarele spitalului. La momentul oportun, agentul tau de asigurare se consulta cu expertii medicali, pentru a discuta gravitatea acuzatiilor ce ti se aduc. Daca vei discuta cazul in cadrul spitalului, nu poti fi sigur cine te asculta si cine poarta vorba. Birfa de spital se raspindeste iute, iar nimic nu este mai iute decit vestea unui caz de neglijenta medicala.
3. Nu vei lua legatura direct cu cel care a depus plingerea impotri ta.
O data ce plingerea a fost inregistrata, momentul explicatiilor oferite acuzatorului a trecut. Orice i-ai spune poate parea a fi o recunoastere a greselii si putea fi folosit la proces impotri ta. Ulterior, vei avea timp suficient sa-ti exprimi punctul de vedere.
4. Nu vei discuta cazul cu presa. Acuzatia de neglijenta medicala este o durere de cap pentru un doctor, dar o placere pentru un reporter. La scurt timp dupa ce plingerea acuzatului a fost inregistrata, doctorul incriminat se poate astepta la un telefon sau la o vizita din partea a cel putin un reporter local. Poti fi sigur ca orice remarca a-i face, ea fi rasucita, rau interpretata sau scoasa din context. Poti sa fii sigur, de asemenea, ca ziarul nu se referi exclusiv la caz. Abtine-te de la orice pornire de a-l denigra pe fostul tau pacient, pe avocatul sau sau profesia de avocat in general. Nimic din acestea nu iti vor fi de folos in cazul tau.
5. Nu vei face nici un fel de modificari in dosarul pacientului. Cel mai rau
lucru pe care il poti race, o data ce plingerea impotri ta a fost inregistrata, este sa modifici fisa pacientului. O data ce s-a inceput procedura juridica, avocatul acuzarii detine deja o copie a fisei originale, iar orice modificare fi rapid descoperita. Acest tip de proba are adesea un efect dramatic asupra juriului si poate aduce cistig de cauza intr-un caz nesemnificativ, pe care altminteri acuzarea l-ar fi pierdut. Un juriu care delibereaza nu isi putea aminti toate marturiile auzite. Probabil ca nu retine daca radiologul a folosit o metoda sau alta. Fii sigur insa ca orice jurat isi aduce aminte de o insemnare modificata sau stearsa.
6. Nu vei rivni la intelegerea obtinuta in cazul vecinului. Adeseori, medicii incriminati sufera de "sindromul solutionarii prin intelegere", care incepe de obicei cind medicul studiaza urmarirea legala impotri sa. Primul simptom este dorinta de a inta cum au fost rezolte cazurile impotri altor doctori. Daca unui coleg i s-a solutionat cazul repede, fara mare vil, doctorul nostru se intreaba de ce nu se poate rezol si cazul lui la fel. Daca un alt doctor a fost gasit nevinot de catre juriu, doctorul nostru fi indignat cind propriul sau avocat ii sugereaza solutionarea prin intelegere. Dar, asa cum fiecare pacient trebuie tratat diferit, asa se procedeaza si cu fiecare urmarire in justitie; fapte similare nu duc in mod obligatoriu la rezultate similare. Un avocat al apararii poate incerca sa rezolve in mod diferit cazuri asemanatoare, deoarece unii medici incriminati nu pot aduce suficiente probe, dar altii stau mai bine la acest modul. intr-un mod asemanator, personalitatea acuzatorului, aparenta sa exterioara vor juca un rol in calculele avocatului. Prejudiciatul in persoana unei tinere mame aflata intr-un carucior cu rotile stirni probabil mai multa compasiune din partea juriului, decit un membru al unei bande de motociclisti.
7. Nu vei primi sfaturi juridice pe terenul de sport. Sfaturile juridice primite pe terenul de golf sint la fel de utile ca si sfaturile medicale date in aceleasi imprejurari.
8. Nu te vei certa cu avocatul acuzarii in timpul depunerii marturiei. Daca urmarirea juridica impotri ta ajunge la tribunal, fara indoiala ca vei fi chemat sa depui marturie, mai ales atunci cind se prezinta cazul celui prejudiciat. Confruntarea directa dintre avocatul acuzarii si medicul acuzat nu este placuta pentru acesta. Nici unul nu doreste sa-i fie pusa la indoiala competenta profesionala. Nu trebuie sa abordezi aceasta confruntare asemenea unui cow-boy justitiar in fata banditilor. Curtea de Justitie este locul unde avocatul este la el acasa, iar tu esti musafir. Raspunsurile simple sint preferabile, ori de cite ori este posibil, celor lungi si complicate, Cu cit vei spune mai putin, cu atit mai putin ii vei ajuta pe adversarii tai.
9. Nu trebuie sa fii preocupat de actiunea de a-l urmari in justitie pe acuzatorul tau, pe care il consideri vinot de urmarire lipsita de temei (actiune juridica frivola). Prima reactie a multor medici este aceea de a-l da in judecata pe acuzator si pe avocatul acuzarii pentru defaimare. Desi dorinta ta de contraincriminare este de inteles si poate avea o oarecare loare terapeutica de alinare, asemenea urmariri juridice au o utilitate practica redusa. O plingere impotri acuzatorului trebuie sa astepte, de obicei, ca procesul intentat doctorului sa se termine in favoarea acestuia. in cadrul contraincriminarii, medicul trebuie sa dovedeasca lipsa sau netemeinicia motivelor acuzatorului in introducerea actiunii in justitie. Acest lucru este dificil de dovedit, incit contraincriminarile soldate cu succes sint foarte rare.
10. Nu te vei insela de unul singur, luind locul avocatului pledant. Chiar daca ai o relatie acti si deschisa cu avocatul apararii, abtine-te sa-i dai instructiuni asupra modului cum trebuie condus cazul. Oricit ar fi de greu de crezut, avocatul tau stie mai mult despre sistemul judiciar si despre procedura decit tine.
Chiar daca sistemul juridic romanesc nu este asemanator cu cel american, aceste recomandari practice sint labile, depasind cu mult asa-zisul "bun-simt".