Culpa medicala, asemenea altor culpe, poate fi de mai multe forme:
Culpa in agendo sau comisi consta intr-o stingacie, imprudenta, nepricepere, nedibacie, nepasare fata de cerintele bolnavului, temeritate nejustificata de o necesitate, folosirea inadecta a conditiilor de lucru sau o usurinta in activitatea medicala care reclama atentie si prudenta deosebita.
Culpa in omitendo sau omisi apare cind bolnavul isi pierde sansa de vindecare sau supravietuire datorita neexecutarii unor gesturi necesare. Omisiunea insasi poate aparea prin indiferenta, nebagare de seama, neglijenta si este culpabila daca intre ea si prejudiciu exista legatura cauzala.
Culpa in eligendo rezida intr-o alegere gresita a procedurilor tehnice, intr-o delegare catre o persoana nepotrivita a unor obligatii sau in delegarea obligatiilor proprii unor alte persoane, incalcind principiul potrivit caruia "atributiile delegate nu se deleaga".
Culpa in vigilando rezida in incalcarea unei datorii de confraternitate privind solicitarea si obligatia de a raspunde la un consult interclinic, prin nesoli-citarea unui ajutor, prin neinformarea despre soarta bolnavului sau prin nesupravegherea corecta si adecta a subalternilor.

Din alte puncte de vedere, culpa poate fi:

- imediata - cind intre greseala si prejudiciu nu se interpune nici un factor cu caracter de conditie;
- mediata - cind intre greseala si prejudiciu se interpune activitatea culpabila a unei terte persoane sau chiar a bolnavului.
Criteriile clasice folosesc terminologia augmentati si diminuti pentru culpa, impartind-o in: lata - gra; levis - medie, pentru un om obligat la o prevedere medie; levissima - pentru un om obligat la o prevedere exceptionala.
Criteriul de apreciere a culpei este raportarea la atitudinea profesionala normala - rezonabila a unui alt medic, care, in aceleasi conditii de lucru, nu ar fi comis greseala. Din punct de vedere juridic, se tine seama de capacitatea subiectului de a fi actionat liber si de capacitatea lui de a raspunde pentru prejudiciul creat.
Comisiile de Expertiza Medico-Judiciare primesc ordonantele de efectuare a expertizelor de la judecatorii sau de la organele de urmarire penala ca urmare fie a solicitarii acestora din partea victimei sau a familiei ei, fie a solicitarii presupusului faptuitor. Organul care ordona expertiza are formulata, mai mult sau mai putin vizibil, aprecierea situatiei. Se poate vedea in elul nr. 5 modalitatea de apreciere a situatiilor cercetate inainte de expertiza.

Acuzele incriminative de culpa sint uneori multiple, facindu-se pentru omisiune si comisiune deopotri, fie pe criteriile duble sau triple, in functie de continutul culpei (incompetenta, neglijenta, incalcarea prudentei comune). Raspunsurile Comisiei de Expertiza Medico-legala sint detaliate pentru fiecare acuza in parte, confirmind unele dintre ele si infirmind altele.