Natura anxietatii
Anxietatea este o reactie normala si sanatoasa, care descrie o serie de modificari ce surn la nivelul organismului si in printa modului in care gindim si ne comportam, ajutindu-ne sa facem fata amenintarii sau pericolului; aceste modificari pot fi foarte utile in caz ca trebuie sa reactionam cu mare rapiditate.
Sa analizam urmatorul exemplu: Traversati o strada mare si aglomerata, pe trecerea de pietoni. Brusc, observati un camion care nu a frinat si probabil ca nu va opri, indreptindu-se catre dumneavoastra, incepeti sa alergati pentru a ajunge in siguranta, pe trotuarul aflat la citiva metri departare. Creierul constientizeaza pericolul. in mod automat, sint eliberati anumiti hormoni, iar sistemul nervos involuntar trimite semnale spre diverse parti ale corpului, pentru a produce modificarile enumerate mai jos.

Gindirea dene alerta.
Capacitatea de coagulare a singelui creste, pregatind organismul pentru posibilele rani.
Creste ritmul cardiac si presiunea sanguina.
Transpiratia dene abundenta, pentru a mentine temperatura constanta a corpului.
Singele este directionat spre muschi, care se incordeaza, gata de actiune.

Ritmul digestiei scade.

Secretia salivara se diminueaza, determinind senzatia de uscaciune a gurii.

a Creste frecventa respiratiei. Narile si sacii pulmonari se deschid larg, pentru a permite accesul rapid al aerului.
a Ficatul elibereaza zahar pentru a spori rapid nivelul de energie.
a Muschii sfinelerului se contracta, inchizind orificiile intestinului si cii urinare.
a Reactiile imunitare scad, fapt benefic pe termen scurt, pentru ca permite un raspuns puternic la amenintarea imediata, insa pe termen lung poate deveni daunator.

Astfel, sinteti capabil sa alergati foarte repede spre trotuar si sa etati sa fiti loti de camion.
Dupa cum observati, aceasta serie de reactii, cunoscuta sub numele de raspunsul de tip "lupta sau fugi", sta la baza multiplelor si variatelor senzatii pe care le simtiti cind sinteti cuprinsi de anxietate. Pe mental, aveti sentimente de teama si neliniste; sinteti "bagati in priza", "in stare de alerta" si ingrijorati.
La nivelul corpului, percepeti una sau mai multe dintre senzatiile urmatoare:
a tremuraturi;

a agitatie;

a tensiune musculara;

a transpiratie;

a respiratie intretaiata;

a ritm cardiac rapid ;

a miini reci si umede ;

a respiratie accelerata;

a uscaciunea gurii;

a frisoane sau bufeuri de caldura ;

a greata sau senzatie de voma;

a senzatia de gol in stomac.

Reactia de tip "lupta sau fugi" este utila pe termen scurt, in special daca pericolul poate fi indepartai prin efort fizic, insa nu si pe termen lung si, cu siguranta, nu in cele mai multe situatii stresante cotidiene - nu ne este de ajutor sa fugim cind un agent de circulatie ne trage pe dreapta si nu putem sari la bataie daca ne ameninta seful.
Cu toate acestea, deoarece reactia de tip "lupta sau fugi" a fost utila in trecutul indepartat, cind oamenii se confruntau in permanenta cu pericole de ordin fizic, aceasta a ramas una dintre componentele structurii noastre fizice. Nu este de mirare ca atunci cind sintem amenintati simtim ca nu avem suficient aer, ne bate foarte tare inima, avem senzatii de greata, ne tremura miinile si picioarele, deoarece toate aceste reactii ne-ar fi utile daca ar trebui sa luptam sau sa fugim.

Ciclul anxietatii

Toate aceste modificari la nivel soinatic pot fi usor revocate dupa depunerea unui efort fizic solicitant. Aceasta este explicatia faptului ca multe persoane simt dorinta de a alerga sau a-si consuma in alt mod energia fizica atunci cind se confrunta cu situatii stresante. Totusi, de multe ori nu putem sa ne implicam intr-o actitate fizica, prin urmare avem o capacitate redusa de a neutraliza modificarile. Pentru persoanele predispuse sa-si faca prea multe griji, aceste modificari pot fi destul de incomode, reprezentind o noua sursa de amenintare. Desigur, aceasta implica o activare si mai intensa a reactiei de tip "lupta sau fugi", iar ciclul creat se mentine in continuare.

Anxietatea si performantele
Anxietatea poate deveni o problema in situatii care nu reprezinta un pericol real. Singura componenta a reactiei de tip "lupta sau fugi" utila in prezent, in confruntarea cu majoritatea situatiilor stresante, este amplificarea starii de alerta mentala. Desi o mai mare constientizare este de folos, este foarte important sa intelegem ca, in anumite situatii, anxietatea poate fi inutila sau nepotrita.
Anxietatea ne ajuta sa efectuam actitati care ne solicita abilitatile. Daca sinteti total relaxat atunci cind dati un examen, practicati un sport sau discutati cu colegii despre o problema, nu veti da randament maxim. Pentru a functiona eficient, trebuie sa fiti alert, nerabdator sa va descurcati bine sau, in termeni actuali, sa fiti "in priza". Anxietatea moderata reprezinta un impuls multumita caruia deveniti mai eficient.
Adesea, persoanelor cu tulburari anxioase le este frica de anxietatea normala, care amplifica eficienta - se tem ca aceasta ar putea deveni incontrolabila si, prin urmare, eta sa o utilizeze in acest mod sanatos. Astfel, isi limiteaza capacitatea de a obtine cele mai bune rezultate posibile. Reactia lor este de inteles deoarece, daca nu stii sa-ti controlezi anxietatea, este probabil mai bine ca ea sa fie redusa, si nu intensa. Atunci cind oamenii den prea anxiosi, capacitatea lor de a rezolva probleme, de a avea grija de copii sau de a respecta termenele limita impuse la serciu scade rapid. Anxietatea extrema afecteaza capacitatea de a gindi clar si de a actiona in mod rational. Dupa cum stie toata lumea, acest tip de anxietate ne impiedica sa efectuam actiunile cu eficienta de care sintem, de fapt, capabili. De fapt, cu cit cerinta este mai dificila, cu atit este mai important sa ne controlam cu atentie anxietatea; in mod ideal, pentru o eficienta maxima, ar trebui sa avem o anxietate de nivel moderat, sa fim atenti, alerti si stapini pe situatie.
Diagrama urmatoare ilustreaza relatia dintre anxietate si performanta. Prin urmare, este important sa invatati strategii pentru a va pastra calmul atunci cind se impune acest lucru si pentru a fi atent, alert si stapin pe situatie in imprejurari dificile.

Anxietatea cronica
Daca unei persoane ii este greu sa intrerupa ciclul anxietatii, problemele se pot croniciza. Este foarte posibil ca persoanele cu tulburare anxioasa generalizata sa intimpine dificultati legate de managementul anxietatii vreme de luni sau chiar ani de zile. Printre efectele unei stari de anxietate de lunga durata se numara:In stare de alerta
Senzatia de neliniste, de a fi "in priza'

Tendinta de a obosi usor

Dificultati de concentrare sau senzatia de golire a mintii

Iriilitate

Tensiune musculara
Insomnie
Somn superficial, neodihnitor

Sentimentul de coplesire, de neputinta

Stare de depresie, moral scazut
Daca va confruntati cu aceste probleme, inseamna ca anxietatea a inceput sa va influenteze existenta cotidiana. Deoarece anxietatea este o reactie normala, innascuta si uneori utila, nu va disparea niciodata complet din ata dumneavoastra, insa vestea cea buna este ca puteti invata sa o controlati.

De ce apar simptomele de incordare si anxietate?

Motivul pentru care ati devenit anxios reprezinta, probabil, o combinatie de factori, lata o scurta prezentare a unor cauze posibile.

Efectul personalitatii

Personalitatea reprezinta modul obisnuit in care reactionam, simtim si ne comportam zi de zi. Majoritatea oamenilor care doresc sa urmeze un tratament pentru o tulburare anxioasa au ajuns sa creada ca sint nervosi nu numai din cauza nivelului ridicat de anxietate, ci si pentru ca se considera persoane sensibile, emotive, care se ingrijoreaza usor. O astfel de personalitate are avantajele ei, deoarece sensibilitatea denota capacitatea de a-i intelege pe ceilalti cu usurinta, fapt ce atrage simpatia celor din jur. De asemenea, inseamna ca va place sa faceti lucrurile asa cum trebuie si sa ii respectati pe ceilalti, insa factorul emotional si predispozitia spre ingrijorare sint elemente care dezvolta anxietatea.
Diversele strategii pe care le veti invata va vor ajuta sa controlati acest aspect al personalitatii. Daca sinteti inclinat sa va suparati si sa va faceti griji cu usurinta, atunci va trebui sa ajungeti sa stapiniti foarte bine arta de a ramine atent, alert, dar stapin pe situatie, ca sa nu deveniti prea anxios atunci cind va confruntati cu dificultati.
Efectele evenimentelor si factorilor de stres
Anxietatea poate aparea in momentul in care sinteti supus unui nivel ridicat de stres. De-a lungul etii, ne adaptam in permanenta la necesitatile impuse de circumstante aflate in continua schimbare. Luarea unei decizii importante, respectarea unui termen limita, schimbarea locului de munca sau a rutinei, relatiile cu ceilalti -toate acestea impun adaptari permanente. Totusi, uneori se intimpla sa va confruntati cu o singura problema majora sau eu mai multe probleme marunte, care depasesc capacitatea normala de adaptare. Anxietatea poate aparea atunci cind nivelurile ridicate de stres induc sentimentul de amenintare si de pierdere a controlului.
Efectul conceptiei despre lume
Persoanele cu tulburare anxioasa generalizata au o tendinta sporita - in atie cu cei care nu sufera de tulburari anxioase - de a interpreta in mod automat informatiile din existenta lor drept amenintatoare. De exemplu, soneria telefonului are mai putine sanse de a fi asociata cu anticiparea placuta a unei discutii cu un prieten, ci se crede mai degraba ca vesteste un accident. Expresia de incruntare a sefului de la serciu nu va fi, probabil, considerata o problema personala a sefului, ci un semn de dezaprobare. Aceasta perceptie a realitatii se fundamenteaza pe experientele anterioare de ata, care pot include impactul unor evenimente stresante sau mesajele primite de la parinti si de la alte persoane importante din ata dumneavoastra.

Natura nelinistiiIngrijorarea reprezinta caracteristica principala a tulburarii anxioase generalizate. Majoritatea oamenilor se pot identifica cu ideea de "neliniste", insa oamenii de stiinta au definit urmatoarele trasaturi ale acesteia la persoanele cu tulburare anxioasa generalizata:
a de obicei, reprezinta un flux de ginduri sau idei;
a este insotita de sentimente de teama sau anxietate ;
a este legata de evenimente si catastrofe itoare;

a influenteaza capacitatea de a gindi clar;

a este foarte dificil de controlat.
Cercetarile au demonstrat ca persoana tipica ce sufera de tulburare anxioasa generalizata isi petrece peste jumatate din perioada de trezie tacindu-si griji. in majoritatea cazurilor, admite ulterior ca nelinistea a fost excesiva si disproportionata in raport cu evenimentul care a declansat-o.
O mare parte dintre griji se axeaza asupra unor preocupari cotidiene, cele mai frecvente fiind :

a familia si ata de familie ;

a relatiile;

a munca si studiul;

a bolile sau leziunile ;

a starea materiala.

Prinde alte motivatii ale grijilor in tulburarea anxioasa generalizata se mai numara:

a problemele legate de itor;

a perfectionismul si teama de esec ;
a teama de o evaluare negativa din partea celor din jur.
Este clar ca persoanele care sufera de tulburare anxioasa generalizata isi tac griji mai ales pentru evenimente indepartate in timp (spre deosebire de cele din itorul apropiat) si putin probabile. Acest tip de ingrijorare este rareori util, deoarece nu poate contribui efectiv la rezolvarea problemei. De exemplu, grija legata de posibilitatea ca un membru al familiei sa contracteze o boala fatala, in absenta oricarui factor de risc (eveniment indepartat in timp si improbabil), nu va influenta probabilitatea imbolnarii. Cu toate acestea, inainte de un examen se poate instala o neliniste cu caracter adaptativ, daca aceasta a contribuit in trecut la rezolvarea problemelor - de exemplu, alcatuirea unui orar de studiu.

Grijile legate de griji
La persoanele cu tulburare anxioasa generalizata a fost identificat un nivel secundar al nelinistii, care include ginduri precum :
a "Nu-mi pot controla temerile."

a "Nelinistea imi face rau."

a "Nu voi inceta niciodata sa-mi fac griji."

a "Am sa innebunesc din cauza grijilor."

Aceste nelinisti sporesc sentimentul de amenintare; in consecinta, simptomele anxietatii se intensifica si mai mult.
Uneori, oamenii ajung sa creada ca grija le poate fi utila. isi spun :
a "Daca ma gindesc la tot ce e mai rau, voi fi mai bine pregatit pentru cel mai prost deznodamint."
a "Daca imi fac griji pentru un lucru, il impiedic sa se intimple."
a "Daca incetez sa-mi mai fac griji si se intimpla ceva rau, va fi na mea."

a "Daca imi fac griji, tin lucrurile sub control."

a "Daca nu mi-as face griji, n-as avea la ce sa ma mai gindesc."

a "ingrijorarea ma ajuta sa-mi controlez anxietatea."

Aceste idei sint rareori confirmate, validitatea le este rareori testata, iar persoana continua sa-si faca griji. Daca impartasiti vreuna dintre aceste conngeri, va trebui sa o puneti la indoiala, pentru a reusi sa renuntati la procesul de ingrijorare si la consecintele sale negative. De exemplu, daca ati inceta sa va mai faceti griji in legatura cu un anumit eveniment, ar creste posibilitatea ca acesta sa aiba loc? Strategiile de combatere a nelinistii vor fi prezentate in cele ce urmeaza.

Comportamentele care intretin nelinistea si anxietatea
Anumite lucruri pe care le intreprindeti pentru a face fata ingrijorarii
pe termen scurt pot determina perpetuarea anxietatii si nelinistii vremeIndelungata.
a Dorinta de a primi asigurari sau nevoia de a-i auzi pe altii spunind ca totul va fi in regula. De exemplu, ii telefonati frecvent partenerului, ca sa verificati daca nu i s-a intimplat ceva rau, sau mergeti la medic ori de cite ori observati vreun simptom sau o senzatie care ar putea fi semnul vreunei boli. Solicitarea permanenta a asigurarilor din partea celorlalti poate diminua pe termen scurt anxietatea, insa usurarea este, de obicei, doar de ordin temporar. Deoarece nu va confruntati niciodata cu anxietatea initiala, puteti ajunge sa depindeti de aceste asigurari si, din nefericire, sa aveti nevoie de ele din ce in ce mai des pentru a va reduce anxietatea.
a Printre alte variante ale verificarii se numara revederea sarcinilor de serciu sau de studiu pentru a fi siguri ca au fost efectuate perfect sau imposibilitatea de a lua o pauza inainte de a rezolva toate sarcinile clin ziua respectiva (si stim cu totii care este probabilitatea sa indeplinim acest scop!). Desi nu exista multe argumente ca acest tip de verificare garanteaza perfectiunea sau ajuta la indeplinirea tuturor sarcinilor, persoana respectiva nu invata niciodata ca munca sa poate fi accepila si fara verificare sau ca poate sa ia o pauza, reusind totusi sa-si indeplineasca indatoririle. in loc de asta, scopurile silite sint exagerate, iar persoana dene indispusa, anxioasa si demoralizata atunci cind nu reuseste sa faca ceea ce si-a propus.
a Etarea situatiilor sau evenimentelor despre care se crede ca produc anxietate. De exemplu, etarea ascultarii buletinului de stiri, deoarece stirile despre dezastre sau boli ar declansa preocupari legate de catastrofe sau afectiuni personale ; etarea oamenilor din cauza lucrurilor pe care le-ar putea spune ; etarea oricarei situatii in care riscul unui pericol este supraevaluat. Etarea va poate impune limite importante legate de ata si de posibilitatile de a va bucura de o serie de actitati ce reprezinta o parte insemnata a existentei tuturor oamenilor. Cind etarea se bazeaza pe o supraevaluare a pericolului, aceasta nu are fundament, iar ideea pericolului nu este niciodata infirmata.
a Aminarea, o forma speciala de etare, care presupune neimplicarea intr-o actitate din cauza anxietatii asociate cu un posibil rezultat negativ. Adesea, angajarea intr-o actitate are loc numai atunci cind consecintele pe care le implica aminarea sint mai mari decit cele negative asociate cu finalizarea actitatii - unele sarcini sint chiar abandonate complet! De exemplu, ginditi-va la o croitoreasa care nu se poate apuca de o comanda speciala de teama ca produsul finit nu va fi pe placul clientului si, prin urmare, acesta o va subestima atit din punct de vedere profesional, cit si personal.In majoritatea cazurilor, consecintele temute sint sumbre, de obicei catastrofice, si nu sint bazate pe argumente reale. a O alta forma de etare este incercarea de a elimina sau de a controla ingrijorarea. Din nefericire, aceasta poate fi amplificata prin incercarile de a o elimina, probabil pur si simplu pentru ca va concentrati atentia asupra ei in mod deliberat. Potrit unor studii, procesul de eliminare deliberata a gindurilor le poate face sa se fixeze si mai adinc in minte, atunci cind nu va mai straduiti sa le eliminati in mod activ. Acest proces a fost denumit "efectul rebound".
Strategiile alternative de a face fata nelinistii, care nu perpetueaza anxietatea, sint prezentate in sectiunile ulterioare ale ghidului.

Monitorizarea evolutiei anxietatii sau a nelinistii

Identificarea gindurilor, sentimentelor si comportamentelor care induc anxietate reprezinta o componenta importanta a programului. Aceste informatii va vor ajuta sa elaborati impreuna cu terapeutul cele mai bune strategii pentru rezolvarea problemelor legate de anxietatea generalizata.
De asemenea, monitorizarea progreselor ne permite sa observam ce anume functioneaza pentru ca ul de tratament sa poata fi adaptat. Monitorizarea va contribui la constientizarea progreselor pe care le faceti, chiar daca este vorba de pasi marunti.In special, se va cere:
a sa identificati continutul ingrijorarii;
a sa identificati conceptiile pe care le aveti despre neliniste ("grijile legate de griji");
a sa identificati comportamentele ce intretin ingrijorarea.
De fiecare data cind aveti un episod de anxietate sau neliniste, veti fi rugat sa completati un "Jurnal al gindurilor ingrijoratoare", inclus la finalul acestei sectiuni.
Folosind informatiile din aceste liste, veti fi capabil sa identificati :
a Situatiile sau circumstantele care provoaca neliniste sau anxietate.
a Situatiile pe care le etati din cauza anxietatii sau ingrijorarii.

a Comportamentele prin care reactionati la neliniste.