Problemele asociate cu anxietatea apar atunci cind reactia "lupta sau fugi" se declanseaza prea usor. Asemeni unei alarme de masina prea sensibile care porneste in momente nepotrivite, atunci cind alarma organismului bazata pe anxietate este prea sensibila, reactia "lupta sau fugi" este declansata in situatii inadecvate. Daca sistemul de alarma al anxietatii se declanseaza prea usor in cazul dumneavoastra, ti aa tendinta sa deniti anxios in situatii in care majoritatea oamenilor nu se simt astfel. Daca deniti anxios in situatii in care alte persoane nu ar fi atit de nelinistite, inseamna ca "alarma" dumneavoastra bazata pe anxietate (reactia "lupta sau fugi") este prea sensibila. Reactia de alarma, care are rolul de a va proteja de taurii care va ataca si de alte pericole fizice, se declanseaza in momente nepotrivite.
Reactia "lupta sau fugi" este utila pe termen scurt, mai ales daca pericolul poate fi evitat prin indepartare fizica, insa nu este de nici un folos pe termen lung si, desigur, nu este aproape deloc utila in majoritatea celor mai stresante situatii din timpurile moderne. Nu este bine sa fugiti cind politia va trage pe dreapta, nu e deloc indicat sa luptati cu mijloace fizice atunci cind va ameninta seful. Totusi, datorita faptului ca reactia "lupta sau fugi" a fost utila pe vremea omului primitiv, aceasta continua sa faca parte din structura noastra.

De ce ma alarmez degeaba ?

Daca spaimele fobice sint alarme false declansate din cauza sensibilitatii exagerate, in cazul dumneavoastra, a reactiei "lupta sau fugi", de ce manifestati aceste alarme false? Studiile psihologice au relevat trei cauze ale sensibilitatii alarmei bazate pe anxietate. Prima este stresul, despre care stie toata lumea ca amplifica anxietatea; a doua cauza este hiperntilatia, despre care vom discuta in curind, iar a treia cauza este reprezentata de istoricul personal.

Efectul istoricului personal si al invatarii
Unul din lucrurile care iese in evidenta in cazul fobiilor este numarul limitat de obiecte si situatii care genereaza frica, in atie cu numarul total de obiecte si situatii posibile. Printre fobiile cele mai frecnte se numara:
a frica de intuneric ;

a frica de inaltimi;

a frica de animale (de exemplu, de ciini, insecte si reptile);

a frica de spatii inchise sau de a fi captiv;

a frica de singe si de rani;

a frica de apa.

Daca priviti atent aceasta lista, unul din lucrurile evidente este faptul ca toate acestea sint obiecte sau situatii demne de luat in considerare in cazul in care existenta noastra s-ar asemana cu cea a predecesorilor nostri. De exemplu, oamenii care aau o retinere intemeiata fata de intuneric nu s-ar fi anturat in pesteri care ar fi putut ascunde pericole si asa mai departe. Oamenii care manifestau aceste spaime aau mai multe sanse sa atinga o virsta la care si-ar fi putut transmite genele urmasilor lor. in timp, toti oamenii ar fi ajuns sa se teama intr-o oarecare masura de aceste obiecte si situatii cu un potential periculos. De fapt, in mod obisnuit, copin se tem de intuneric, de inaltimi, de spatii inchise etc. Astfel, se pare ca oamenilor le este teama de obiecte si situatii care au avut vreme de secole un potential periculos pentru ei. Astfel de situatii devin stimulii fobiilor.
Prin urmare, fobiile par sa se instaleze in patru moduri posibile, in primul rind, unii oameni au experiente ingrozitoare cu anumite obiecte sau situatii cu potential periculos, fapt care ii determina sa inceapa sa manifeste o fobie. De exemplu, este suficient ca o persoana sa fie muscata de un ciine, ca sa i se faca frica de ciini. in al doilea rind, o persoana poate fi martora la o experienta ingrozitoare care i s-a intimplat altcuiva, fapt care determina instalarea fobiei. De exemplu, este suficient ca o persoana sa vada cum cineva este muscat de un ciine si poate dezvolta o fobie. in al treilea rind, o persoana poate dobindi frica respectiva prin intermediul unor informatii, adica daca i se vorbeste despre consecintele teribile pe care le-ar putea implica un obiect sau o situatie periculoasa, acest fapt ar putea fi suficient pentru a declansa o fobie. in ultimul rind, unii oameni au avut fobia respectiva dintotdeauna; nu-si pot aminti enimentul care a declansat fobia. Le-a fost mereu teama de lucrul respectiv de cind tin minte. Este posibil ca trauma sa fi avut loc la o virsta mica, fapt care explica absenta amintirii. Totusi, se poate ca unele temeri sa fi fost mereu prezente. Indiferent de cauza (sau combinatia de cauze) care a determinat declansarea fobiei, este important sa identificati factorii care metin fobia activa si in prezent, in continuarea prezentarii programului, vom analiza factorii care determina mentinerea unei fobii. Totusi, pe scurt, este evident ca, in atie cu ceilalti oameni, persoanele cu anumite fobii isi fac mai multe griji in legatura cu obiectele si situatiile care ii inspaiminta si ca grijile lor sint exagerate. in sectiunea 5, vom discuta despre aceste preocupari si despre modul in care pol fi puse sub semnul intrebarii. Un all factor care contribuie la mentinerea tendintei de evitare este fuga de ceea ce va inspaiminta sau refuzul confruntarii cu elementul respectiv. Problema este ca evitarea poate fi utila pe termen scurt, insa pe termen lung determina amplificarea fobiei. in sectiunea 4 vom discuta despre evitare si despre cum poate fi impiedicata sa stimuleze fobia. in cele din urma, anxietatea fobica este excesiva si ilogica. Astfel, prin definitie, anxietatea si teama sint mai intense decit in mod normal. in sectiunea 3, vom discuta despre tensiunea musculara si despre combaterea ei, insa pentru moment ne vom indrepta atentia asupra hiperntilatiei.