Persoanele cu fobie sociala sint cuprinse de anxietate cind se afla in compania altor persoane. Totusi, intre ele exista deosebiri clare, din punct de vedere al intensitatii anxietatii resimtite si al numarului si tipurilor de situatii care genereaza anxietate. Pentru a depasi dificultatile cauzate de fobia sociala, este important sa cunoasteti tipurile generale de ginduri si de anxietati care stau la baza acestei tulburari, dar si gindurile si temerile specifice dumneaastra. Apoi, veti intelege tot mai bine de ce sinteti anxios in anumite situatii si cum puteti incepe sa va depasiti temerile. Aceste ginduri care stau la baza tulburarii se numesc "cognitii", iar etapa programului in care invatati cum sa va raportati in mod constructiv la ele este cea "cognitiva", numita adesea si "restructurare cognitiva".

Terapia cognitiva: importanta modului in care ginditi

Poate parea surprinzator, insa nici o situatie sau nici un eveniment exterior nu poate induce in mod direct sentimente de disconfort. Ce anume ne determina sa ne suparam ? Raspunsul este : propriul nostru punct de vedere!
Sa analizam urmatorul exemplu. intr-o statie de autobuz, trei oameni asteapta. Vad autobuzul apropiindu-se, ii tac semn sa opreasca, insa autobuzul trece pe Iinga ei si isi continua drumul. Prima persoana incepe sa sara si sa ameninte cu pumnii, strigind; pare nerasa. Cea de-a doua persoana izbucneste in lacrimi; pare foarte suparata. A treia persoana incepe sa rida din toata inima, aparent destul de amuzata. Tuturor li s-a intimplat acelasi lucru, totusi reactiile lor sint diferite. Evident, reactiile nu au fost procate de eveniment. Atunci, ce s-a intimplat? Ca sa aflam de ce fiecare persoana a reactionat in felul sau, trebuie sa stim ce au gindit.

Reiese ca prima persoana si-a spus in gind: "Cum a indraznit soferul sa treaca fara sa opreasca? Am sa intirzii la o intilnire importanta". Prin urmare, s-a simtit furioasa. A doua persoana s-a trezit putin deprimata in dimineata respectiva. Atunci cind autobuzul trece fara sa opreasca, si-a spus: "Ah! Nimic nu-mi iese cum trebuie astazi, ma simt atit de nefericita! ". A treia persoana si-a zis: "Uraa! Autobuzul urmator trece abia peste jumatate de ora. Am o scuza cit se poate de intemeiata ca sa intirzii. Am sa merg sa beau o cafea".
Conform unui principiu fundamental al terapiei cognitive, raspunsurile noastre emotionale depind de modul in care interpretam situatiile. Aceste interpretari sint influentate de experientele anterioare legate de situatii similare si de aspectele personalitatii noastre, printre care se numara nivelul general de sensibilitate, sentimentele cu privire la noi insine si la relatiile cu ceilalti si conceptia despre viata. Desigur, unele evenimente pot fi neplacute sau unele situatii pot fi cu adevarat incomode, insa doar ele singure sint rareori capabile sa ne induca niveluri extreme de anxietate, teama, depresie, inutilitate, inferioritate, minie etc.
Prin urmare, daca vi se intimpla adesea sa va simtiti foarte anxios, minios sau nefericit, probabil ca interpretati evenimentele si situatiile pe care le traiti intr-un mod nerealist, care va dauneaza. Oamenii au tendinta de a-si forma anumite modele de gindire cu privire la diverse tipuri de situatii. Unul dintre scopurile terapiei cognitive consta in analiza modurilor in care ne gindim la noi insine si la lumea in care traim. Daca identificam obisnuinta cu unele tipare de gindire daunatoare sau nerealiste asociate anumitor tipuri de situatii, pasul urmator este identificarea unor modalitati pozitive de a gindi cu privire la situatiile respective. Scopul final il reprezinta crearea unor obiceiuri noi de a evalua situatiile, care sa ne faca vietile mai usoare si mai fericite. Pentru a realiza acest lucru, este neie de foarte multe exercitii active.

Anxietati specifice fobiei socialeIn fobia sociala, emotia predominanta este anxietatea. Dupa cum am observat, anxietatea survine drept raspuns la perceperea unei amenintari, prin intermediul reactiei de tip "lupta sau fugi". Desi aceasta reactie a aparut la animale ca un raspuns in situatii critice de pericol fizic, in cazul oamenilor ea poate fi procata de amenintarea unui anume tip de pierderi. Este posibil ca anxietatea specifica fobiei sociale sa fie declansata de teama de a ne pierde statutul social in ochii celorlalti. De asemenea, se poate ca aceasta sa dateze din vremuri preistorice, cind supravietuirea omului intr-un mediu ostil si primejdios depindea de acceptarea lui de catre trib. in orice caz, in prezent este clar ca anxietatea asociata cu fobia sociala este procata de teama de a fi evaluat negativ. Aceasta temere se bazeaza pe o preocupare excesiva fata de opiniile celorlalti.
Puteti a nivelul de preocupare fata de ceea ce gindesc altii despre dumneaastra cu media generala a populatiei, completind urmatorul chestionar elaborat de Watson si Friend.

Scala FNE (Fear of Negative Evaluation)In fiecare caz, indicati daca afirmatia se aplica in cazul dumneaastra, notind in dreptul ei A (adevarat) sau F (fals). Verificati daca ati raspuns la toate afirmatiile.
1.____ Nu-mi fac prea des griji ca as putea sa par ridicol in ochii
celorlalti. 2.____ imi fac griji cu privire la ce ar putea crede oamenii despre mine,
chiar si atunci cind stiu ca nu conteaza. 3.____ Daca stiu ca cineva incearca sa-si formeze o parere despre mine,
devin tensionat si agitat. 4.____ Chiar daca stiu ca oamenii au o impresie proasta despre mine,

nu-mi pasa.

5.____ Sint foarte suparat cind fac vreo greseala de ordin social.
6.____ Opiniile unor oameni importanti despre mine ma preocupa destul
de putin.
7.____ Deseori, mi-e teama ca as putea sa par ridicol sau sa ma fac de ris.
8.____ Nu reactionez prea vehement atunci cind altii nu sint de acord cu
mine.
9.____ De multe ori, ma tem ca cei din jur imi r observa defectele.
10.___ Dezaprobarea celorlalti m-ar influenta foarte putin.
11.___ Daca ma evalueaza cineva, de obicei ma astept la ce e mai rau.
12.___Nu-mi fac prea des griji cu privire la impresia pe care i-o las
cuiva.

13.__ Ma tem ca ceilalti nu ma r accepta.

14.__ Ma tem ca oamenii ma r critica.

15.___ Nu ma deranjeaza parerile altora despre mine.

16. Nu ma supar neaparat daca nu reusesc sa fiu pe placul cuiva.
17.__ Cind rbesc eu cineva, imi fac griji cu privire la ce ar putea sa
gindcasca despre mine. 18.___ Cred ca uneori este ineviil sa faci greseli din punct de vedere

social, asa ca n-are rost sa-ti faci griji pentru asta.

19.___ De obicei, imi fac griji legate de impresia pe care o las celorlalti.
20.___ imi fac foarte multe griji in legatura cu opinia superiorilor mei
despre mine.
21.___ Nu ma afecteaza prea mult sa stiu ca ma judeca cineva.
22.___ Ma tem ca ceilalti ma r considera lipsit de orice merit.
23.___ Putin imi pasa de ceea ce ar putea crede altii despre mine.
24.___ Uneori cred ca ma preocupa prea mult opiniile celorlalti despre
mine.
25.___ De multe ori, ma tem ca am sa spun sau am sa fac ceva gresit.
26.___ Adesea, mi-e indiferent ce cred altii despre mine.
27.___ De obicei, sint sigur ca cei din jur au o impresie buna despre
mine. 28.___ Deseori, ma tem ca oamenii pe care-i consider importanti nu au o
parere foarte buna despre mine.
29.___ Ma gindesc mult la parerea prietenilor mei despre mine.
30.___ Daca stiu ca sint evaluat de superiorii mei, devin tensionat si
agitat.
Evaluati chestionarul astfel: va acordati cite un punct daca ati raspuns "Adevarat" la afirmatiile 2, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 14, 17, 19, 20, 22, 24, 25, 28, 29 si 30 si cite un punct daca ati raspuns "Fals" la afirmatiie 1, 4, 6, 8, 10, 12, 15, 16, 18, 21, 23, 26, 27. Scorul inregistrat arata cit de mult va preocupa obtinerea aprobarii celor din jur. Aproximativ 75% dintre oameni inregistreaza un scor mai mic de 19. Un scor mai mare indica un nivel ridicat de preocupare fata de opiniile celorlalti, care are sanse sa proace disconfort -prin urmare, induce anxietate in situatiile sociale.
Acest lucru nu inseamna ca restul oamenilor nu manifesta deloc anxietate sociala; dimpotriva. Oricine ar vrea sa creada ca este acceptat si bine vazut de catre cei cu care intra in contact. Cu totii cunoastem sentimentul de jena din momentele in care facem o greseala stupida, spunem ceva nepotrivit sau atragem atentia asupra noastra intr-o maniera nepotrivita si, de obicei, accidentala. Totusi, intre anxietatea sociala normala si fobia sociala exista citeva diferente :

Prin urmare, esenta problemei o reprezinta teama de evaluarea negativa, insa aceasta presupune si opinii nereal iste in legatura cu :
a severitatea evaluarii negative si aprecierea consecintelor acesteia in ceea ce va priveste;

a probabilitatea de a fi evaluat negativ.

Astfel se explica de ce unii oameni care manifesta semne clare de anxietate care pe dumneaastra va ingrijoreaza - inrosirea fetei, tremuraturi, transpiratie, dificultatea de a-si gasi cuvintele sau bil-biiala - nu par a fi preocupati de acestea. intr-adevar, multe persoane pe care le-am tratat de-a lungul anilor au afirmat ca au intilnit oameni care se manifestau uneori la fel ca si ele, insa nu-si faceau griji cu privire la acest fapt; de exemplu, un om caruia ii tremura mina cind scria nu era deloc jenat si cu siguranta nu dobindise o fobie fata de scris. in plus, majoritatea celor care au participat la programul nostru au sustinut ca nu au o parere proasta despre persoana care manifesta aceste comportamente "jenante", nici nu au avut impresia ca ceilalti oameni care erau de fata ar fi avut o atitudine critica fata de aceasta. Deseori, se pare ca persoanele cu fobie sociala au un set de "reguli" sau standarde pentru ei insisi - foarte stricte si severe -, pe care nu le aplica si in cazul celorlalti, chiar daca se asteapta ca restul oamenilor sa le aplice cu privire la ei.
Totusi, uneori, persoanele care sufera de fobie sociala aplica si in cazul celorlalti aceleasi standarde ilogice valabile pentru sine. Astfel, va dati seama ca va pare rau pentru cineva care pare anxios sau face o greseala si chiar judecati persoana respectiva, critieind-o. Puteti considera surprinzator faptul ca altora nu le pasa atit de mult precum dumneaastra ce anume cred altii despre ei si ca probabil nu si-ar tace extrem de multe griji nici daca ar sti ca i-ati criticat! (insa nu va temeti, n-au cum sa va citeasca gindurile!). Marja comportamentelor considerate accepile si normale in situatiile sociale este, cu siguranta, mai larga decit va inchipuiti acum !

Cum se leaga toate acestea cu informatiile prezentate in sectiunile anterioare, dar si cu simptomele dumneaastra proprii de anxietate si cu experienta in privinta situatiilor care va induc aceste simptome ? ura alaturata reprezinta un model al fobiei sociale care sileste legaturi intre toate aceste elemente.In cadrul acestui program, m analiza in ce termeni va ginditi la dumneaastra insiva si la ceilalti. Este posibil sa aveti o serie de conceptii nerealiste, prin urmare daunatoare, iar acum stim ca acestea sint probabil asociate cu tema evaluarii negative din perspectiva celor din jur. Programul are drept scop remodelarea acestor conceptii si inlocuirea lor cu unele mai realiste si mai utile in viata de zi cu zi. Acest procedeu se numeste "restructurare cognitiva" sau dobindirea abilitatii de a gindi in mod realist. Totusi, nu uitati ca nu incercam sa eliminam complet anxietatea din viata dumneaastra, deoarece exista momente in care o astfel de reactie este perfect justificata si benefica. Mai degraba, urmarim diminuarea pe cit posibil a nivelurilor inutile sau extreme de anxietate. Totodata, ne propunem sa va ajutam sa invatati sa va simtiti mai conforil atunci cind va confruntati cu anxietatea sociala normala.In cadrul urmatoarelor sectiuni, m parcurge pas cu pas un program practic, prin intermediul caruia ne m atinge scopurile propuse.