Clasic, prin alimentatie artificialA se intelege alimentarea copilului exclusiv cu lapte de altA specie decAt laptele uman in primele 4 luni de viatA, adicA in perioada cAnd copilul este alimentat numai cu lapte. De obicei aceasta se face cu lapte de cA sau preparate industriale din lapte de cA, mai rar cu lapte de alte specii.

Laptele de cA (LV)
Numeroasele probleme existente in alimentatia cu lapte de cA fac ca acesta sA fie considerat impropriu pentru alimentatia sugarilor mici si au impus solutii pentru rezolrea acestor neajunsuri.
Probleme bacteriologice. Laptele de cA are un continut micro-bian crescut (in atie cu laptele uman, practic steril!) din cauza conditiilor de recoltare si manipulare; el este un mediu de culturA bun pentru E. coli Nu trebuie omisA, de asemenea, posibilitatea tubercu-lozei bovine. Solutiile necesare pentru depAsirea acestor dificultAti includ: supravegherea sanitar-veterinarA a septelului, mulsul si manipularea in conditii igienice, pasteurizarea (joasA sau inaltA) si, mai ales, fierberea completA si suficientA Inainte de administrare (3-5 minute).

Probleme de conserre industrialA. Un prim procedeu s-a bazat pe dispersia grAsimilor prin amestecul de lapte cu sirop de zahAr, obtinAndu-se lapte concentrat-zaharat, foarte bogat In zaharozA, anti-putrefactiv/antidispeptic, constipant. Un al doilea procedeu, cel actual, realizeazA omogenizarea (= micelizarea) lipidelor prin procedeul fizie al dispersiei si conserrea laptelui sub forma de lichid (lapte concenlrat/ eporat, nezaharat) sau prin uscare simultanA sub vid (lapte in pudrA, lapte praf = LP).
Omogenizarea laptelui (Raullin) a revolutionat industruAizarea lApturilor si a permis toate progresele acluale in materie, deoarece a fAcul posibilA nu numai conserrea laptelui, ci si o digesAbilitate si asimilarc superioare ale laptelui de cA prin: fragmentarea coagu-lului de lapte, modincarea A-lactoglobulinelor (LP este mai putin alergizant), ameliorarea digestiei lipidelor.

Probleme de compozitie biochimicA (elul 1.8). Compozitia chiinicA a laptelui de cA este inadaptatA la nevoile sugarului, earaelerizAndu-se prin:
.1. BogAlie excesivA in lactori de anabolism:
- Proteinele sunt in cantitate de trei ori mai mare decAt in laptele de lemeie si predoininA cazeina ("lapte cazeinos"); A-laclo-globulina predominA in lactoser, este puternic anligenicA/alergi-zanta si implicatA, prinlre altele, in producerea de hemoragii digestive oculte si anemie ieriprivA prin deperdilie. Lacloferina este in canlilate nescmnificativA, iar IgA in cantitate micA, nere-zistentA la digestie.
- Calciul si fosforul se aflA in cantitAti mari in laptele de cA, dar raportul Ca/P aproape unitar este inadect pentru absorbtie.
Aporlul crescut de proteine, Ca si P, cu raport Ca/P aproape de 1 este rahiligen, putrefactiv (flora intestinalA predominantA - E. coli) si cere un eforl. hepatic si renal crescut pentru eliminarea meolitilor.
2. SAruri minerale in exces care, alAturi de continutul proteic ridicat, eontribuie la producerea de meoliti si osrnolaritate crescute si, con-secutiv, la cresterea nevoilor de apA ale sugarului.
3. Continut scAzut in glucide (exclusiv lactozA), deci aport mic de galactozA, cu mielinizare mai lentA a sistemului nervAs.
4. Lipide in cantitate asemAnAtoare cu laptele uman, dar consti-tuite din lipide saturate maidigeste, deficitare in acizi grasi esentiali si bogate in acizi grasi volaAli cu lant scurt, proveniti din rumenul cii. Colesterolul esie de trei ori mai putin decAt in laptele matern.
5. Continut sArac in unele oligoelemente: lierul se ailA in cantitAti miei (asemAnAtoare cu cele din laptele uman), dar cu absorbtie defici-tarA continutul vitaminic (C, D, acid folic) este de asemenea scAzut.
Comitetul de NutriAe al Academiei Americane de Pediatrie reco-mandA ca laptele de cA sA nu fie dat. pAnA la vArsta de 1 an, spre a se evita:
- deficienta de fier, prin aporl/absorbtie scAzute, ca si prin pierderi intestinale (hemoragii oculte) datorate alergenicitatii LV;
- deficiente nutritionale diverse (rahitism s.a);
- deshidratarea, prin incArcare renalA crescutA cu solvili;
- riscul crescut de a face alergie.

Solutiile propuse pentru coreetarea acestor dezechilibre: 1. Cupajul clasic; diluarea LV, dupA cum urmeazA:
- LV 1/2 (1/2 lapte +1/2 apA) in luna 1 de viatA, echilent er LP 6-7%;
- LV 2/3 (2/3 lapte + 1/3 apA) in luna a 2-a de viatA, echileni cu LP 8%;
- LV 3/4 (3/4 lapte + 1/4 apA) in luna a 3-a de viatA, echileni cu LP 10%;
- LV integral = din luna a 4-a, echilent cu LP 12,5- 13,5%. La fiecare dintre acestea se adaugA 5% zaharozA (exemplu: LV
1/2 + 5% zahAr); pentru dilutie se foloseste apA fiartA si rAcitA sau apa de orez. O metodA mai bunA ar fi sA se dea solutia 2/3 pAnA la vArsta de 6 luni, dupA Care se poate adminislra dilutia 3/4, iar laptele de cA integral dupA vArsta de 9- 12 luni.
2. Facilitarea digestiei prin ecremarea LV. Laptele ecremal, cu continut proteic si electrolitic crescut, nu se recomandA in primii 2 ani de viatA. Din aceleasi motive nu se mai practica nici alimenta-rea cu lapte (LV sau LP) partial ecremat in primele luni de viatA, acest lapte continAnd 1 -2% lipide; introdus dupA vArsta de 2 ani limiteazA aportul de lipide, asigurAnd proteine de bunA calitate si nevoile de calciu.
3. Facilitarea digestiei si a absorbtiei prin aeidificarea laptelui de cA (LV aeidulat). Acidifierea se poate realiza prin fermentatia lacticA naturalA (clasieul "babeurre") sau cu acizi organici: lactic, citric. Prin aeidulare, majoritatea lactozei este transformatA in acid lactic, ceea ce favorizeazA coagularea cazeinei in flocoane fine si usureazA digestia. In plus, lactoza in cantitate redusA a impus adaosul de zaharozA si/sau dextrin-maltozA, respectiv folosirea acestor preparate in bolile diareice ale sugarului si mai ales in dis-trofie. Exemple de lApturi aeidulate realizate de-a lungul timpului, unele si acum folosite/indicate:
- preparate "domesAce" (fAcute in bueAtarie/biberonerie): babeurre, lapte aeidulat;
- preparate industriale: Eledon-Nestle (babeurre in pulbere, semi-cremat si cu lactozA scAzutA, folosit mult timp, in concentratie de 10% + 5% zahAr), Prodieton-Nutricia (lactozA scAzutA, adaos de zaharozA si dextrin-maltozA, semiecremat), Pelargon-Nestle (lapte adaptat si aeidulat) - folosit si in prezent.
Preparatele aeidulate de lapte sunt de evitat la prematuri (risc de acidozA).

4. Corectarea exceselor si a insuficientelor LV prin realizarea de lApturi maternizate/umanizate si de lApturi adaptate/modificate, actualmente de folosintA csiexclusivA in alimentaAa artificialA, mai ales in tArile dezvoltate.

Preparate industrielle din lapte de eA, formale infantile pentru sugarii nAscuti la termen (Term Infant Formulae)
Din cauza putinelor contraindicatii ale alimentatiei naturale, dar mai ales pentru cA unele mame nu pot sau nu vor sA alApteze, au fost realizate formule din LV ca substituenti ai laptelui de femeie. O reglementare asupra fabricArA elementelor dieteticc pentru sugari a cAutat sA punA ordine in ceea ce priveste calitatea lAp-turilor industriale raportat la nevoile copilului: absenta agenAlor contaminanti si loarea nutritionalA. Practic, un preparat bun din lapte trebuie sA Tic steril, instant si echilibrat din punet de vedere nutritiv.
Se disting 3 grupe de preparate de lapte destinate sugarilor normal] (elul 1.11).
- lApturi maternizatc = alimenlc lactate dietelice maternizate/ umanizate, formule infantile Standard;
- lApturi modificate/adaptate pentru vArsla l-a = alimente die-tetice lactate pentru sugar;
- lApturi modificate/adaptate pentru vArsta a 2-a = alimente dietetice lactate = "lApturi de continuare" ("laits de suite", "follow-on/up formulae").

Constituen|i (la 100 mL) Lapte maternizat Lapte modificat pt. vArsta l-a Lapte modificat pt. vArsta a 2-a
Vitamine

A(UI) 200-250 200-250 200-250

C(mg) 5,5-7 5,5-7 5-7

D(UI) 40-50 40-50 40-50

E(mg) 0,7-2,5 1 1

B12 0*9) 0,13-0,2 0,1-0,2 0,1-0,3

K(ng) 5-7 5-7 5-7

Primele douA categorii rAspund exigentelor de acoperire a nevoilor nutritive ale sugarului normal pAnA la vArsta de 4-6 luni ("lApturi de ineeput"). A 3-a categorie este adaptatA sugarului de peste 4 luni, asigurAnd nevoile esentiale in proteine, aeizi grasi, Ca, Fe - in cadrul unei alimentatii diversificate, in care laptele reprezintA aproximativ 50% din aportul energetic.
Formule maternizate (umanizate sauformule Standard pentru sugarul nAscut la termen)
Compozitia lor rAspunde unor norme silite in 1976; o data reconstituite, compozitia este apropiatA de cea a laptelui de femeie in ceea ce priveste cantitatea de proteine si calitatea glucidelor si lipidelor, rAspunzAnd cerintelor nutritive ale sugarilor la termen in primul an de viatA. Aceste formule sunt realizate prin diluarea laptelui de eA ecremat, pentru a-i seAdea continutul proteic, prin modificarea continutului mineral, adAugarea de uleiuri vegetale si hidrati de carbon pentru a simula distributia caloricA si digestibili-tatea laptelui matern. Conform normelor definite, aceste tipuri de lapte sunt:
- indulcite exclusiv cu lactozA (efecte osmolare peristaltogene, creste absorbtia calciului si fierului, nou-nAscutul la termen avAnd activitate lactazicA abilA sau superioarA celei adulte);
- imbogAtite cu aeizi grasi esentiali polinesaturati, prin inlocuirea partialA a lipidelor animale cu o mixturA de uleiuri vegetale, care sunt mai usor absorbite de cAtre sugar; ca si in laptele uman, continutul lipidic este de aproximativ 3,5 g/dL, adueAnd aproximativ 45% din calorii;
- sArAcite in proteine: continut proteic de 1,5 g/dL, apropiat de cel al laptelui uman; proteinele sunt si modificate, pentru a fi asemAnA-toare cu cele din laptele de femeie: seAderea cazeinei, imbogAtirea cu proteine solubile/noncazeinice, din lactoser, cu raport albuminA/ cazeinA = 60/40; ele sunt, insA, bogate in A-lactoglobulinA si a-lac-toalbuminA bovine - sursA de intolerantA sau alergie la proteinele LV;
- sArace in sare, cu densitate caloricA de 20 kcal/30 mL (65-67 kcal/100 mL) si osmolaritate optima pentru sugari in primul an de viatA;
- cu un raport Ca/P ce permite o bunA utilizare a calciului (prin scAderea ambelor demente lata de LV, dar mai mult a fosforului);
- moderat imbogAtite cu Fe (1-l,5 mg/L, ca in laptele uman); sunt si formule maternizate forlifiate cu fier, in care continutiA de fier esfe mai crescut (6-l3 mg/L) decAt in formulele obisnuite, asigurAnd 2 mg Fe/kg la un aport de 120 kcal/kg/zi;
- imbogAtite cu Vitamine si minerale in cantilAti suficiente pen-tru a satisface nevoile zilnice (in general vitamina 13 400-500 UI/L si vitamina K 55-70 jig/L).
Desi cu continut de lactozA si lipidic asemAnAtor cu cel al laptelui uman, tipurile de lapte maternizate sunt mai dispeptogene decAt acesta.
Exemple: Enfamil (Mead Johnson), Similac (Ross), SMA (Wyeth), Nutrilon-Premium (Nutricia) etc. De mentionat cA Similac are un raporl albuminA/cazeinA de 20/80.
Exemple de formule maternizate imbogAtite cu Fe ("Iron- fortined/ enriched with iron"): Enfamil, Similac, Nan (Nestle), Nali-l (Guigoz), France-lait 1 etc.

Formule modiflcate sau adaptate pentru vArsta l-a

Acestea au fost definite tot in 1976, astfei:

- contin in majoritate lactozA, dar si dextrin-maltozA (constant) si zaharozA (inconstant si putinA);
- sunt imbogAtite cu aeizi grasi esentiali, din uleiuri vegetale; conlin proteine de bunA digestibilitate, diferA de laptele maternizat prin continutul mai crescut in cazeinA; raportul albuminA/cazeinA = 20:80(cain LV);
- contin mai putinA sare ca laptele de cA, dar mai multA decAt lApturile maternizate;

- sunt imbogAtite cu Fe si alte oligoelemente;

- contin Vitamine (vitamina D in jurul a 400 UI/L). Cantitatea mai redusA de lactozA face ca apelul osmotic inIntestin sA fie mai mic. Proportia mai mare de cazeinA face aceste lApturi mai greu digerabile decAt lApturile umanizate, dar cheagul mai mare din stomac diminueazA freeventa regurgitArilor.
Excmple: Guigoz-l (Guigoz), Milumil-l(Milupa), Baby-lait 1 (Ines-food) etc.

Tipuri de lapte modificate sau adaptate pentru vArsta a 2-a
Au fost definite in 1978 si constituie formule intermediAre infre laptele modificat de vArsta l-a si laptele de cA natural:

- lactozA este mai putinA decAt in laptele maternizat;

- contin aeizi grasi din uleiuri vegetale;
- asigurA un aport mai mare de proteine si de Ca/P decAt tipurile de lapte modificate de vArsta l-a si cele maternizate;
- in schimb, asigurA nevoile de Fe, vitamina C si aeid folic pe care laptele de cA nu le asigurA;
- ca si formulele maternizate si cele adaptate pentru vArsta 1 -a, contin vitamina D intre 400-500 UI/L.
Exemple: Guigoz 2 (Guigoz), Baby-lait 2 (Inesfood), France-lait 2, Nutrilon-follow-on (Nutricia), Beba (Nestle) etc.
Formulele de lapte cazeino-dominante retin un raport albuminA/ cazeinA = 20/80, "vArsta l-a" si "vArsta a 2-a" se face pentru produsele modificate/adaptate si nu pentru cele maternizate; sunt, InsA, si preparate industriale umanizate cu rnarca 1, ceea ce ar semnifica faptul cA ele sunt indicate indeosebi pentru vArsta l-a (exemple: France-lait 1, NaU-l). De fapt, formulele infantile maternizate se pot da si dupA vArsta de 6 luni, adicA in tot cursul primului an de viatA, ca si laptele matern.
Pe de altA parte, existA unele formule infantile adaptate la care nu se preeizeazA vArsta de folosire; acestea au o compozitie si calitAti care per-mit adminisfrarca de la nastere pAnA la vArsta de 12 luni, ca si formulele umanizate. Exemple: Guigoz (in afara preparalelor Guigoz 1 si 2), Milu-mil (Milupa), Humana Baby-Fit (Humana) etc.
Mulle iArmule infantile sunt imbogAtite cu fier, lArA etichetarea core-spunzAtoare ("iron fortified" sau "with iron"). Exemple: Nati 1, Nan, Milumil 1, Guigoz, Beba - contin 8-9 mg Fe/L de lapte reconstituit.
Esfe important de mentionat cA aceste preparate de lapte sunt niste alternative intelectual-industriale, care nu pot inlocui multi-tudinea caracterelor biologic-adaptative ale laptelui de mamA. DacA continutul de macronutrienti poate fi simulat, reproducerea concen-tratiei si a aportului total de micronutrienti esentiali rAmAne o lote-rie; un exemplu in acest sens este enorma riabilitate in compozitia aeizilor grasi din formulele pentru prematuri. Riscurile care rezultA din acestea pot fi neasteptate, cum ar fi riatiile colesterolemiei la sugarii alimentati cu lApturi cu diferite proportii albuminA/cazeinA. In plus, nici unul dintre aceste preparate nu poate oferi imunoglo-buline si alti factori cu rol in apArarea antiinfectioasA (sunt alternative artificiale, inerte).
Formulele infantile actualmente disponibile, bazate pe laptele de cA, sunt formule complete; acestea includ, pe lAngA preparatele deja descrise, si formulele de lapte pentru prematuri. De fapt, au fost create douA categorii de formule infantile: una pentru sugarii normali si alta pentru sugarii/copin cu situatii medicale speeifice (aminoaeidopatii, malabsorbtie, sugari cu greutate micA la nastere). AceastA a doua cate-gorie trebuie sA separe reglementArile produselor pentru sugari de cele ale alimentelor medicale pentru copin mai mari si adulti; aceastA separatie este necesarA atAta timp cAt formulele infantile reprezintA sursa nutritionalA unicA sau majorA, in timp ce alimentele medicale pentru copilul mai mare sau adult asigurA de obicei numai o fractie din dieta zilnicA. Exemple de formule penAxi sugari cu nevoi speciale: Lofe-nalac/Mead Johnson (cu continut scAzut de fenilalaninA, pentru sugarii cu fenilcelonurie), formule specializate, bazate pe proteine de soia sau cu proteine din lapte de cA hidrolizate (fonnule hipoalergenice), pentru aeei foarte putini sugari intoleranti la laptele de mamA sau cei cu inlolerantA la laptele de cA sau formule produse din lapte de cA.

Formule de lapte pentru prematuri (Preterm Infant Formulae)
ParticularifAtile fiziologice ale prematurului care au dus la modi-ficAri ale ingrijirii lor nutritionale si la dezvoltarea unor formule de lapte speciale, includ: activitate motorie oralA limitatA, deficientA de lacta/A intesfinalA, pool scAzut al acizilor biliari. rezerve nutritive si energeticc scAzute, volum gastric limitat, molilitate intestinalA scA-zutA, functie renalA limitatA
FatA de formulele pentru sugarul la termen, eompozitia formulelor pentru prematur are urmAtoarele caraclerislici:
- Continulul in proteine este mai mare decAt in laptele de femeie: 1,5-2,6 g/dL, cu raporlul albuminA/cazeinA = 60/40, ce promoveazA un profil de aminoacizi plasmatici apropiat de cel al copilului alimental la sAn;
- Lipidele (amestecuri de uleiuri vegetale) aduc 45% din aportul caloric, continAnd TGM in diferite concentratii (10-50%), ca si nece sarul de acid linoleic; raporlul acid linoleic/acid oleic riazA mult, intre 2:1 si 1:2,5, acesta din urmA fiind apropiat de cel din laptele uman, ceea ce permite o absorbtie mai bunA a calciului si lipidelor si favorizeazA retentia azotatA/cresterea ponderalA;
- ConUnutul glucidic este un amestec de 40-50% lactozA si 50-60% polimeri ai glucozei (maltozA-amidon).
- CantitAti crescute de sodiu, calciu si fosfor, cu raporr Ca/P ca in laptele uman, rAspunzAnd pierderilor urinare crescute de sodiu la prematur si promovAnd o mineralizare osoasA apropiatA de rata celei intrauterine;
- Concenlratie de vitarnina E de 3 ori mai mare decAt cea reco-mandatA pentru sugarul la termen (prematurul are stocuri limitate, absorbtie riabilA si susceptibilitate la anemie hemoliticA);
- Vitarnina D in concentratii mari, spre 500 UI/L, pentru pro-morea mineralizArii osoase; totusi, dacA aportul alimentAr este inadect, se recomandA suplimentarea cu vitarnina D, cel putin 400 Ul/zi;
- Contin fier pentru a asigurA aproximativ 2 mg Fe/kg/zi, la un aporl caloric de 120 kcal/kg/zi;
- Valoare energeticA ridicatA, intre 67-81 kcal/dL, care poate asigurA minimum 120 kcal/kg/zi;
- Se recomandA ca aceste lApturi sA se administreze initial la 1 /2 din concentratia normalA, cu cresterea progresivA a concentratiei, dupA tolerantA. Deoarece prematurii nu pot consuma cantitAti adec-te si nici absorbi toti nutrientii necesari, se recomandA intotdeauna suplimentarea multivitaminicA.
Exemple: Enfamil premature (Mead Johnson), Sirnilac Special Care (Ross), PreAptamil (Milupa), Nenatal (Nutricia) etc.

Formule de lapte hipo- sau delactozate, cu proteine animale (Low-lactose/Lactose-free Formulae)
Caracterislici:
- Au continut scAzut de lactozA (1-2 g/dL) sau sunt complct delactozate (urme de lactozA = 0,1 g/dL). Hidratii de carbon, in medie 7 g/dL constau, in afara unor cantitAti mici de lactozA din preparatele "low lactose", in glucozA sau polimeri de glucozA; unele preparate contin si zaharozA.
- Proteine: 1,2-2 g/dL, asigurAnd un aport suficient de aminoacizi esentiali si cu adaos de taurinA; unele preparate au un raport albuminA/cazeinA = 60/40, ca in laptele matern.
- Lipide in medie 3,5 g/dL, cu predominanta lipidelor vegetale, care asigurA un profil de acizi grasi apropiat de cel al laptelui de mamA.
- Continut de minerale, oligoelemente si Vitamine in acord cu standardele si recomandArile internationale; vitarnina D este prezentA in cantitate de 400-500 UI/L.

- Valoarea energeticA in jurul a 65 kcal/dL.

Iudicata: boli sau conditii asociate cu scAderea sau absenta acti-vitAtii lactazice, repectiv intoleranta la lactozA (postgastroenterite acute, diarei cronice/sindroame de malabsorbtie, malnutritie). a
Exemple: Nutrilon low-lactose (Nutricia), All-l10 (Nestle), Milupa HN-25 Special Formula (Milupa), Humana H (Humana) etc.

Formule bazate pe proteine de soia (Soy-based Formulae)

Cu exceptia proteinelor si glucidelor, formulele cu proteine din soia au o compozitie similarA cu formulele infantile Standard, cu urmAtoarele caracteristict

- Nu contin lactozA (lactose-free);

- Sursa de hidrati de carbon diferA dupA preparat: zaharozA, dex-trine, melasA de porumb, amidon de tapioca, policozA, singure sau in combinatii, iar concentratia lor este de 6,7-6,9 g/dL;
- Proteinele, in concentratie de 1,8-2,1 g/dL, sunt izolate din proteine de soia si tratate termic pentru ameliorarea digestibilitAtii prote-ice si a biodisponibilitAtii minerale. Deoarece proteinele din soia au o loare biologicA mai scAzutA decAt cazeina si proteinele lactoserului, pe lAngA cresterea concentratiei, s-au adaugat si carniAna, metio-nina, taurina, pentru imbunAtAArea calitAAi proteinelor;
- Lipidele exclusiv din uleiuri vegetale: de porumb, cocos, soia s.a., in concentratii de 3,6-3,8 g/dL;
- Au conAnut crescut de Fe, asemAnAtor cu cel din formulele maternizate sau adaptate forAfiate cu Fe. De altfei, continutul de minerale, oligoelemente si Vitamine este complet, cu 400-500 UI/L de vitamina D;
- Valoarea energeticA intre 65-70 kcal/dL. Iudicata:
- Sunt alimente de electie pentru sugarii cu galactozemie, defi-cientA de lactozA (intolerantA la lactozA, rareori primarA, de cele mai multe ori sccundarA: dupA gastroenterite, in malnutritie, din alte eauze de leziuni ale mueoasei intestinale precum celiachia etc);
- IntolerantA la proteinele din laptele de cA (desi unii sugari cu astfei de intolerantA nu cresc cu formule bazate pe soia);

- Diete vegetariene.

Exemple: ProSobee (Mead Johnson), Isomil (Ross/Abbott), Nur-soy (Wyeth). Soyalac (Loma Linda), Nutrilon-Soya (Nutricia) etc. ProSobee si Nutrilon-Soya sunt lipsite de zaharozA si pot fi folositc si in intolerantA la zaharozA.

Formule cu proteine hidrolizate din lapte de cA (diete elementale/semielementale, hipoalergenice)

Caracteristici:

- Proteinele sunt oferite ca aminoaeizi sau mai freevent ca peptide, prin hidroliza enzimaticA a proteinelor laptelui de cA, de regulA a cazeinei, mai rar a proteinelor zerului; concentratia: 1,6-l,9 g/dL; se suplimenteazA cu carnitina, cisteina, tirozina, triptofan, taurina;
- In majoritate nu contin lactozA, sursa de hidrati de carbon fiind melasa de porumb, amidonul de porumb sau de tapioca modificat, zaharozA, glucoza, maltodextrine - in diferite combinatii si in concentratie de 6,9-9,0 g/dL;
- Lipidele, in concentratie de 2,6-3,8 g/dL, sunt de origine vegetalA: ulei de porumb, de soia, cocos, sofran; unele preparate contin si TGM;
- Au conAnut de minerale, oligoelemente si Vitamine adaptat nevoilor sugarului, cu vitamina D in concentratie asemAnAtoare celei din formulele Standard;
- Valoarea energeticA este de 65-70 kcal/dL.
Pretul acestor formule este legat de gradul hidrolizei. In general, aceste preparate au un gust neplAcut si sunt greu aeeeptate sau chiar refuzate de cAtre sugari.
Exemple: Nutramigen, Portagen, Pregestimil (Mead Johnson), Ali-mentum (Ross), Good Start HA (Carnation), Nutrilon-Pepti-junior (Nutricia), Alfare (Nestle), Galliagene T.C.M. (Gallia) si multe alte preparate cu insemnul "HA" (hipoalergenic). IndicafA (pe cale oralA sau enteralA):
- IntolerantA severA la proteinele laptelui de cA (asociatA freevent cu intolerantA seeundarA la lactozA in bolile diareice aeute/reeidi-nte ori cronice ale sugarului);
- IntolerantA la proteinele din soia;
- Sindroame de maldigestie/malabsorbtie in nutritia enteralA. Pregestimil si Alimentum sunt considerate cele mai "elementale"
dintre formulele infantile specializate, continAnd cazeina hidrolizatA enzimatic, cu o proportie de aminoaeizi liberi de pAna la 60% din hidrolizat si sunt indicate la sugari si copin mici cu malabsorbtie generalizatA, ca in fibroza chisticA sau sindromul de intestin scurt.

Laptele de caprA
Laptele de caprA sau formulele bazate pe lapte de caprA (lapte praf integral) nu contin vitaminele si mineralele necesare; in plus, ele sunt deficitare in aeid folic. De aeeea, sugarii alimentati cu acest lapte trebuie suplimentati cu preparate de mulAvitamine si minerale care includ fier si aeid folic. Laptele de caprA este la fei de alergenic ca laptele de cA.

Practica alimentatiei artificiale

Biberoanele sunt de diferite forme si mArimi, din plastic sau din sticlA. Pentru nou-nAscuti se recomandA biberoane mici. Ele se spalA si se sterilizeazA prin fierbere ("la cald") sau cu solutii speciale ("la rece"); dupA folosire sunt spAlate si din nou sterilizate, la fiecare masA. Se recomandA sA se foloseascA numai biberoane de sticlA si nu biberoanele de plastic.
Tetinele trebuie sA aibA orificiul nu prea mic, fiindcA atunci copi-lul oboseste inainte de a suge suficientA hranA, dar nici prea larg, pentru cA laptele curge in jet, copilul suge prea repede si se poate ineca (risc de aspiratie). Deci, orificiul tetinei sA fie potrivit, permitAnd formarea de picAturA liberA (sA picure usor). Tetina se sterilizeazA la un loc cu biberoanele, iar cAnd se monteazA pe biberon nu se atinge cu mAna interiorul si nici partea care intra in gura copilului.
Prepararea laptelui este de preferat sA se faeA inainte de fiecare masA; daeA se pregAteste pentru mai multe mese, laptele fi pAstrat la frigider, in biberoane sterilizate si etanseizate. Se procedeazA astfei:

- Se spalA bine mAinile inainte de manipulare;

- Se folosi mAsura livratA o data cu cutia (inAuntrul ei);
- Diluarea se face cu apA fiartA si rAcitA la aproximativ 50-60AC; in general se pune 1 mAsurA (de 4,5-5 g) la 30 mL apA, deci 3 mAsuri la 90 mL, rezultAnd o concentratie a laptelui de 13-l5%;
- Se rsA pudrA de lapte in apa flartA si rAcitA din biberon, se agitA pAnA se dizolvA bine (cu biberonul inchis) si se rAceste intr-un s cu apA rece; temperatura laptelui de administrat se incearcA prin picurare pe dosul mAinii. Pe cutiile sau pungile cu preparate industriale de lapte se aflA instructiuni clare referitoare la pregAtirea biberoanelor si la prepararea laptelui. DupA folosire, cuAa/punga se inchide bine si se pAstreazA in loc rece si uscat, dar nu in frigider.